Page 104 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 104
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNltl-Vfl ! i Hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
r.a
fei « „Muncim pentru un an de vîrî,
s o c M is m ii gresului documentele Con minei pentru a răspunde lucrarea minereurilor com
intr-un cincinal de vîrî“
—
- î n
plexe de care ţara are
exemplar acestor impera
XlII-lea
şi
al
nevoie.
tive ?
Conferinţei Naţionale ale
— Acum, cinci no apro
— După cum bine cu
a
t o partidului, u în i cuvîntările noaştem cu toţii, la Con piem de încheierea primu
v
r
Nicolae
l u
ă
ş
Ceauşescu, este subliniată ferinţa Naţională a parti lui trimestru din acest
importanţa deosebită a dului, din decembrie anul al treilea an al cincina-
dezvoltării bazei de ma
terii prime a ţării, care
să asigure într-o propor
Anul XL, nr. 9 445 JOI, 31 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani ţie tot mai mare din re
surse proprii satisfacerea
nevoilor economiei' noas
tre naţionale. Aceste o-
Lucrările sesiunii biective conferă industriei MINA CORANDA-CERTEJ
extractive statutul de ra
mură
cincinal
şi
în
actualul prioritară pentru
perspectivă, o atenţie deo trecut, tovarăşul Nicolu" ţului, anul hotărîtor pen
Narii Nationale sebită acordîndu-se creş Ceauşescu arăta că anul tru îndeplinirea sarcini
terii producţiei de cărbu
1988 trebuie să fie ho-
lor mobilizatoare stabilite
ne, minereuri metalifere, tărîtor în realizarea sar de Congresul al XTII-lea
nemetalifere, roci utile cinilor întregului cincinal şi Conferinţa Naţională
In prezenţa tovarăşului mutoarea ordine de zi: în continuare, au fost etc. Vă solicităm tova 1986— 1990. în acest spirit ale partidului, se impune
:
Nicolae Ceauşescu, secre 1. Raportul Consiliului prezentate următoarele răşe maistru Adrian Gli- de angajare unanimă, re firesc întrebarea: Cu ce
tar general al Partidului do Miniştri privind reali expuneri: asupra proiec gor, secretarul comitetu voluţionară acţionăm la rezultate încheiaţi prime
Comunist Român, pre zarea Planului naţional tului Legii privind per lui de partid de la mina toate sectoarele, la toate le trei luni de muncă ?
şedintele Republicii Socia unic de dezvoltare econo- fecţionarea mecanismului Goranda — Gertej, să ne locurile de muncă pentru
liste România, miercuri, mico-socială a Republicii economico-financiar prin spuneţi cum acţionează a face din 1988 un an de G. IGNAT
30 martie, s-au deschis Socialiste România pe tri îmbunătăţirea sistemului concret comuniştii, între vîrf intr-un cincinal dc
lucrările sesiunii a Vil-a mestrul I şi măsurile pen de formare a preţurilor, gul colectiv de muncă al vîrf în extracţia şi pre (Continuare în pag. a 4-a)
a celei de-a IX-a legisla tru îndeplinirea planului de către tovarăşul Necu-
turi a Marii Adunări Na în trimestrul II şi între lai Ibănescu, viceprim-
ţionale. gul an 1988. ministru al guvernului;
La sosirea în rotonda 2. Proiectul Legii pri asupra proiectului Legii
Palatului Marii Adunări vind perfecţionarea meca privind perfecţionarea sis
Naţionale, t o v a r ă ş u l nismului economico-finan- temului de retribuire pen
Nicolae Ceauşescu, tovară ciar prin îmbunătăţirea tru stimularea producţiei
şa Elena Ceauşescu au fost sistemului de formare n de export şi a exportului,
întîmpinaţi cu cele mai preţurilor. de către tovarăşa Lina Se acţionează la eliminarea excesului de umiditate
calde sentimente de stimă 3. Proiectul Legii pri Ciobanu, viceprim-minis-
şi preţuire, cei prezenţi vind perfecţionarea siste tru al guvernului; asupra
ovaţionînd îndelung pen mului de retribuire pen proiectului Legii privind şi pregătirea însăminţărilor
tru partid şi secretarul tru stimularea producţiei încheierea şi executarea
său general. dc export şi a exportului. contractelor economice, de — Ploile persistente din naj, în aşa fel incit să ne-a cerut-o din nou, tu
împreună cu tovarăşul 4. Proiectul Legii pri către tovarăşul Ion Dincă, ultima perioadă au afec favorizeze eliminarea cit
Nicolae Ceauşescu, în lo vind închşierea şi execu prim-viceprim-ministru al tat desfăşurarea lucrărilor mai grabnică a apei de turor celor implicaţi în
jile oficiale au luat loc tarea contractelor econo guvernului. în cîmp — mai exact, a pe culturi şi ogoare. De activitatea din agricultură,
membri ai Comitetului mice. Raportul comisiilor per pregătirii patului germina asemenea, în ferestrele t o v a r ă ş u l Nicolae
Politic Executiv al C. C. T>. Raport cu privire la manente asupra acestor tiv şi însăminţărilor — dintre ploi au continua'. Ceauşescu, secretarul ge
al P.C.R. şi membri ai starea infracţională în a- proiecte de legi a fost şi în cele două cooperative neral al partidului, în
Consiliului de Stat. nul 1987, concluziile des prezentat dc tovarăşa Ele cuvin tarea rostită la re
Alături de deputaţi, în prinse din aplicarea de na Pugna, vicepreşedin agricole din comuna noas centa plenară a C. C. al
sală se aflau membri ai cretelor de amnistie a u- te al Comisiei pentru in tră — arăta Leonida Măr- COMUNA P.C.R. —, să încheiem
tinaş, primarul comunei
C.C. al P.C.R. şi ai gu nor fapte şi reducerea u- dustrie şi activitatea eco- V E T E L toate lucrările din actuala
vernului, conducători de nor pedepse, precum şi nomico-financiară a M.A.N. Veţel. în aceste condiţii, campanie în timp cit
instituţii centrale, organi la activitatea comisiilor A urmat apoi dezbate ne-am mobilizat toate for mai scurt.
zaţii de masă şi obşteşti, dc judecată. rea generală comună asu ţele la executarea lucră Cum s-a acţionat în a-
reprezentanţi ai oamenilor 6. Raportul privind a- pra raportului Consiliului rilor menite să asigure celelalte lucrări prevăzute ceste zile la C.A.P. Veţel
muncii, ai vieţii noastre plicarea prevederilor Le de Miniştri şi a celor trei reluarea grabnică a se în această perioadă, cum şi Leşnic ? — pentru că,
ştiinţifice şi culturalo. gii controlului averilor. proiecte de legi. mănatului. Astfel, la che sînt transportul şi adminis deşi ploaia le-a încurcat
Au fost prezenţi şefi du 7. Proiectele dc legi pen în continuare, tovarăşa marea organizaţiei comu trarea îngrăşămintelor or socotelile, cooperatorii şi
misiuni diplomatice acre tru aprobarea decretelor Maria Bobu, ' ministrul nale de partid şi a celor ganice şi chimice, curăţa mecanizatorii din cele
ditaţi în ţara noastră, pre cuprinzîncl norme cu pu justiţiei, a prezentat Ra din unităţile agricole, un rea .şi fertilizarea păşuni două unităţi n-au înţeles
cum şi corespondenţi ai tere de lege emise de portul cu privire la starea mare număr de cetăţeni, lor, pregătirea seminţei să stea chiar degeaba,
presei străine. Consiliul de Stat. infracţională în anul 1987, în frunte cu deputaţii, au etc. Pot afirma că sîn- aşteptind zilele cu soare.
Lucrările sesiunii au fost Primul ministru al Gu concluziile desprinse din ieşit la muncă în cîmp, lem deplin pregătiţi şi Cum releva şi primarul
deschise de tovarăşul Ni vernului Republicii Socia aplicarea decretelor de unde au executat şanţuri ferm hotărîţi ca, o dată cu comunei, în primul rînd
colae Giosan, preşedintele listo România, tovarăşul amnistie a unor fapte şi de suprafaţă pe terenurile ameliorarea vremii, să s-a trecut la eliminarea
Marii Adunări Naţionale. ' Constantin Dăscălescu, a reducerea unor pedepse, cultivate cu păioase şi acţionăm în ritm susţinut,
La propunerea Biroului prezentat Raportul Consi precum şi la activitatea pe cele care urmează să MIRCEA LEPĂDATU
Marii Adunări Naţionale, liului de Miniştri prevă fie însămînţate, decol- eu randament maxim la
deputaţii au adoptat ur- zut pe ordinea de zi. (Continuare în pag, a 4-a) matnrea canalelor de dre însămînţări — aşa cum (Continuare în pag. a 3-a)
\ ' La panoul de onoare —
\
\ Omul hotărăşte soarta recoltei oc,men “' ,apl e r de muncâ ' I I
"' '° .
\ | de înalt patriotism
\ I
şi mi-au plăcut de mic producţie sînt foarte impor Hărău, sofia este econo I
\
motoarele, maşinile in ge tante, adică, începtnd de la mistă la ferma zootehnică \
\ neral. O dată cu încheie semănat şl pină la strîn- din sat, am două fete, e-
leve. Cam asta ar li. Să \
cooperativizării
rea
s-a
\ dezvoltat puternic construc gerea recoltei, toate lucră vă spun mai bine despre s
rile trebuie făcute la timp
\ ţia de maşini agricole şi şi fără nici un rabat la oamenii din secţie. Is har \
\ era nevoie mare de oa calitate. Ajunge să negli nici, meseriaşi de mina în-
\ meni care să lucreze o- jezi una şl ratezi întreaga Ui, pricepuţi în toate lu \ \
goarele cu ele. Firesc, am
muncă desfăşurată pină a-
se
efectuează
crările
ce
\ venit aici. Meseria mi-a tunci iar după aceea, pâ- pe ogoare. Cavrilă Cajvan, \
\ plăcut mult şi am practi mintul nu mai dă cit aş Pavel Popa, Vasile Varga,
\ cat-o întotdeauna cu pa tepţi şi cit poate el. Nicolae Hocman, lacob Bob \
— O vorbă spune că pă-
şi ceilalţi lac in cîmp —
siune. De altfel şi de cînd
\ conduc secţia din Hărău mintul este darnic, dar nu la arat, semănat etc. — a- \
I urc adeseori pe tractor mai cu omul harnic. devărate lucrări de artă, \
) sau combină, mai ales In — Ceea ce înseamnă că la timp şi foarte bine. \
) perioade de intensă solici trebuie să-i dai şi să-i fad Mecanizatorii se află in
[ tare şl muncesc alături ds ce are nevoie şi nu oricum, primele rindurf in înfăptui \
rea noii revoluţii agrare.
\ colegii mei. ci la vremea potrivită, şi Avem datoria să sporim \
-
Cooperativele agricole
bine. Dacă' procedezi aşa,
\ de producţie din Hărău şi timpul nu mai aro atit de continuu rodnicia pătnln- \
Birsău sini adeseori diate mare importanţă in obţi tului, să creştem de la un \
i lociii Achim, maistru me pentru rezultatele ce le ob nerea de roade bogate. an la altul rodul ogoarelor, \
canic de meseria, con ţin la hectar, lapt <a care Anul trecut, cum se ştie, o in acest al treilea an al ac
) duce secţia de mecaniza şi mecanizatorii au o im fost secetos. Cu toata a- tualului cincinal — aşa cum \
I re din Hă rău de 19 am, portantă contribuţie. ccstea, la Hărău am obţi ne-a cerut-o tovarăşul Í
]
adică din 1969. — Da, şi acest lucru ne nut 3 800 kg grîu şi 4 030 Nicolae Ceauşescu — tre
I — înainte, tovarăşe dă satisfacţia datoriei îm leg orz 'a hectar, iar C.A.P. buie să realizăm producţii \
I Achim ? plinite. Ştiţi, munca noas Birsău o scoită bună de superioare la hectar. Este \
r
— Am fost mecanizator,
\ vreme de şapte ani. tră are un specllic. Lucrezi in. Aşa că omul este fac o sarcină patriotică pe, \
torul hotărîtor şi în agri
\ — Cum v-aţi orientat două sau trei sezoane ale cultură. care ne-o însuşim deplin, \
anului şi abia apoi, vara
cu toată răspunderea, şi
\ spre agricultură, mai pre şi toamna, cunoşti rezulta — Vorbiţl-ne despre dum acţionăm cu hotărîre pen C.A.P. lintiz. Mecanizaio rul Mihni şul>a şi lloriu ¡\lor-
\ cis spre mecanizarea a- tul - la seceriş sau la cu neavoastră. tru a o înfăptui. cu, inginerul şef al unităţii, au asigurat însămînţaren
cesteia ?
les. Asia înseamnă că toa
— Nu am ce zice şi nici
inului in condiţii de calitate sporită.
i - De loc sini din Zam te verigile procesului■ de nu-mi place. Locuiesc în TRAIAN BONDOR \
Foto NICOLAE GHEORGHIU
