Page 79 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 79
R. 9 258 • DUMINICĂ, 23 AUGUST 1987 Pag. 3
Solemnitatea depunerii de coroane şi
După încheierea vic ţării, pentru progres. \ • In perioada care a
IZIUNE
torioasei a luptelor Toţi tinerii trebuie să trecut din luna august,
insurecţionale din se considere soldaţi ai jerbe de flori cu prilejul Zilei de 23 August declarată lună de pro
23 AUGUST August 1944, armata luptei contra fascismu ducţie record la C.S.
română. împreună cu lui... întreaga ţară tre ( Hunedoara, cele mai
victorii Aniversarea a 43 de
Editorial forţele sovietice, care buie să muncească pen ai comitetelor judeţean şi a Consiliului popular ju / semnificative plusuri de
irii de copii, au dus greul războiului tru a asigura armatelor ani de la revoluţia de municipal ale U.T.C., con deţean, Comitetului muni J producţie au fost înre-
şi rccunoş- care luptă pe front tot eliberare socială şi naţio siliilor judeţean şi muni cipal Deva al P.C.R. şi
oior) în cea de-a doua confla nală, antifascistă şi anti- cipal ale Organizaţiei Pio ţ gistrate de colectivele
ojteca de graţie mondială, utilizînd cc au nevoie". Consiliului popular muni i secţiilor cocserie (800
i (color). „U- capul de pod din Tran Pc parcursul celor impcrialistă — marea săr nierilor, veterani ai răz cipal, consiliilor judeţean ) tone cocs metalurgic),
au virstă“. silvania, Crişnna şi Ba cinci luni cit au acţio bătoare naţională a po boiului antifascist, repre şi municipal ale sindicate furnale I (900 tone fon
î a Studiou- porului român — a prile zentanţi ai organizaţiilor lor, comitetelor judeţean
film Tv. E- nat au dezvoltat ofensi nat pc teritoriul Ceho tă) şi aglonicratornl I
7 va pentru eliberarea slovaciei, în condiţii deo juit, ieri, la Deva, o so obşteşti, cadre de condu şi municipal ale U.T.C., . (8700 tone aglomerat).
ţării cer şe părţii de nord-vest a sebit de dificile, pe un lemnă şi emoţionantă ma cere din întreprinderi şi Comitetului veteranilor din
ilor). Inter- nifestare : depunerea de instituţii, numeroşi oameni războiul antifascist, Cen 1 • Colectivul de mun-
Muzica lle- României, aflată sub o- teren muntos, marile u- \ că al I.P.C.V.J. Petro-
tivă a Ar cupaţia hitleristo-hortys- nităţi române, cu un to coroane şi jerbe de flori ai muncii din municipiul trului militar judeţean, i şani raportează rcaliza-
tă. Cu jertfa şi sîngele a tal de 248 430 militari, la cimitirele eroilor români Deva, pionieri şi şoimi Inspectoratului judeţean i rea de Ia începutul a-
ini curie — şi sovietici, care şi-au ni patriei.
coregrafic 49 744 militari români — au pătruns în dispoziti jertfit viaţa în luptele de interne, Centralei ter 1 nului a unei producţii
morţi, răniţi şi dispăruţi vul inamic pe o adînci- După intonarea Imnului moelectrice Mi«tia, I.R.E. 1 marfă mai marc cu 87,C
ţjl ani, firii- — în luptele de la Sfîntu mc de peste 400 km, au pentru eliberarea patriei de Stat al Republicii So Deva, Carierei miniere
ară ! (color) de sub dominaţia fascistă, } milioane lei faţă de a-
populară Gheorghe, Dealul Sîn- forţat patru cursuri mari cialiste România şi a Im Veţel-Mintia, I.P.E.G. De 1 cecaşi perioadă a anu-
georgiu. Aiud, Tîrgu Mu de apă şi au străbătut pentru libertate şi indepen nului de Stat al Uniunii va, I.P.I.C.C.F. Pionieri şi ^ -lui trecut, rcccpţionarca
ie sărbătoa- reş, Cluj, Oradea, Cărei. 10 masive muntoase mai denţă. Republicilor Sovietice So şoimi ai patriei au depus i în plus de Ia întreprin-
Satu Mare etc., forţele importante, eliberind La solemnitate au luat cialiste, în acordurile so
î ai Festiva- jerbe şi buchete de flori. 1 derile miniere ale Văii
ţional „Cîn- române şi sovietice au 1 722 localităţi şi puncte parte membri ai birouri lemne ale Imnului Eroilor ţ Jiului a 91 200 tone căr-
ipăniei“ (co reuşit, pînă la 25 octom populate, între care 31 lor comitetelor judeţean şi Marşului funebru de în încheierea solemni
ti# ti ai sce- tăţii, garda de onoare, i bune brut şi producerea
ice brie 1944, să elibereze oraşe. Jertfa dată de un şi municipal de partid, ai Chopin, au fost depuse compusă din formaţiuni 1 a 81 700 tone cărbune
a E p o c i i întreaga parte de nord- număr de 60 995 militari comitetelor executive ale coroane de flori, încadrate ţ energetic.
Ceauşescu vest a ţării de sub do — morţi, răniţi şi dis consiliilor populare ju de eşarfe tricolore şi roşii, ale gărzilor patriotice şi
Documentar de pregătire a tineretului ţ • Constructorii de Ia
Epocii de minaţia hitlerîsto-hor- păruţi — a cimentat deţean şi municipal, ai din partea Comitetului ju
ir). Program tystă. prietenia tradiţională din consiliilor judeţean şi deţean Hunedoara al Parti pentru apărarea patriei, a 1 stesc marca sărbătoare i
pionieresc La chemarea însufleţi- tre popoarele român şi municipal ale sindicatelor, dului Comunist Român şi prezentat onorul.
cu partici- toare a Partidului Comu cehoslovac. ţ de astăzi cu frumoase
Forumul i realizări : în cursul a- I
al Organi- nist Român — „Totul Sfîrşilul războiului anti > cestui an, ei au finali- |
onieriJor. pentru front, totul pentru hitlerist a găsit armata
(iiimate (co \ zat 1 070 apartamente,
victorie !" — poporul română pe front, victo l peste .'! 500 mp spaţii '
li (color) român şi-a concentrat- rioasă, cu efective ce se ) comerciale, au predat o |
marea săr- toate resursele potenţia ridicau la 198 522 de oa
(color) 1 seric de obiective im-
l festiv or- lului său economic şi meni, alături de arma ^ portante, dintre care
cu prilejul militar pentru continua tele ţărilor Naţiunilor l amintim ferma de ie-
23 August rea partjcipăru la răz Unite, adueîndu-şi o con
liul Culturii
aţieî Socia boiul antihitlerist, alături tribuţie importantă la
li si liul Cen-
.G.S.R., Co-
Central al Raport
U.A.S.C.R.,
Naţional al
ţiei Pionie- Contribufia României (
nistcrul A- muncitoresc
Naţionale,
1 Educaţiei
ăţămîntului,
' diote- a războiul antihitlerist
i lână, l puri de Ia Mintia şi cc«
i Cu Comi-
unicipal al / de porci de la Gclmar,
i ¡Comunist 1 liala agroalimentară din
C.'' .>r) ij Lupeni, sala de jocuri
¡Stic (color) de forţele coaliţiei Na zdrobirea VVehrmachtului
i din linia i sportive din Petroşani
Producţie a ţiunilor Unite, pînă la si la eliberarea Ungariei, I ş.a.
filme cinci. înfrângerea completă a Cehoslovaciei şi Austriei
• în aceste zile, pe
1
Tv. Ulti- Germanici naziste. Pe de sub dominaţia fas ^ salba Rîultii Mare a
parcursul a aproape pa cistă. în slujba războiu
<le neuitat, i fost finalizat un nou o-
îndrăgite tru luni, cit au durat lui antihitlerist. România 1 biectiv energetic: Cen-
luptele pentru eliberarea a pus întregul său po
l ţ trala hidroelectrică Qs-
Ungariei, armata româ tenţial uman militar şi l trovu Mare. S-au aflat
AUGUST nă a participat cu peste economic. De la 23 Au Aspect de la solemnitatea depunerii de coroane. ) permanent în frunte«
210 000 de militari, înca gust 1944, în cele 260
patriei şi draţi în 17 divizii de in de zile de aprige încleş întrecerii desfăşurate pe
[ (color) şantierul hidrocentralei
teca de fanterie. vînători de tări, armata română a inginerii Ilie Bota, Con
(color). )•;- munte şi cavalerie, două străbătut prin lupte gre stantin Lăzărescu şi Do-
au virstă. brigăzi de artilerie anti le 1 700 km de la ţărmul
a studiou ru Frenţiu — şefi ai
lui Tv. Kpl- aeriană, o brigadă de Mării Negre pînă ■ în punctelor principale de
căi ferate, un corp ae Podişul Boemiei, a elibe Sărbătoarea naţională. lucru, precum şi oame
e promena- rian, alte . unităţi şi for rat aproape 4 000 de loca nii din formaţiile con
maţiuni care au eliberat lităţi şi puncte populate,
aia cîntecu- duse de Petru Paznicu,
îesc (color) 1 237 localităţi şi puncte a forţat 12 cursuri mari Constantin Ghenade, Ion
opuiară populate, intre care 14 a României
le August de apă, a escaladat circa Dumitru şi Franeisc Du-
oraşe, au cucerit trei 30 masive muntoase mai daşi, mulţi alţi con
ale unui masive muntoase şi au importante, a provocat structori din cadrul bri
c (color) forţat patru cursuri de (Urmare din pag. 1) ce, sociale şi naţionale, Mare-Retezat,. metalurgiş-
i (<v»lor) apă. în aprigele încleş inamicului pierderi mări exploatarea şi asuprirea tii, constructorii, lucrătoa găzii nr. 5 Ostrov. In
i r ■ i n - (117 798 de militari luaţi omului de către om, rea- prezent, C.II.E. Ostrovu
rdv iona- tări de pe teritoriul Un prizonieri şi 18 731 găsiţi rele şi lucrătorii din ra Mare se află în etapa
i gariei. jertfa de sînge a trecerea patriei în stadiu) lizîndu-se orinduirea so murile industriei uşoare, probelor tehnologice cu
Stic (color) armatei române s-a ri morţi pe teren) ce echi de ţară mediu dezvoltată cialistă, care asigură de agricultorii, toate cele
. Premieră valează cu efectivele a şi realizarea noii calităţi plina egalitate între toţi apă, urmînd a fi racor
uc|Ic a ca- dicat la peste 42 000 de 14 divizii. Pentru obţi lalte categorii de oameni dată cît de curînd Ia
ilme Patru soldaţi, gradaţi, subofi în toate domeniile. oamenii muncii, fără deo ai muncii de pe aceste sistemul energetic na
mării (co- ţeri .şi ofiţeri f— morţi, nerea acestor succese, în cuvîntairea rostită la sebire de naţionalitate. plaiuri de istorie şi de
zlcă uşoară armata română a între ţional.
L - ă răniţi . şi dispăruţi. buinţat în lupte 538 536 recentul Congres al edu Paralel cu dezvoltarea pline împliniri socialiste, • întreprindere«- de
I (color). După cc au zdrobit re- de militari, din care s-au caţiei politice şi culturii forţelor de producţie şi organele şi organizaţiile tricotaje Pc t roşim i a
zistenţelc opuse de ina jertfit aproximativ 170 000 socialiste, secretarul ge în strinsă -legătură cu a- de partid, de masă şi obţinut rezultate deo
mic in nordul Ungariei, neral al partidului, tova cestea, au cunoscut o obşteşti, consiliile oame sebite în producţie la
marile unităţi ale Arma de luptători (morţi, ră răşul Nicolae Ceauşescu,' puternică înflorire ştiinţa, nilor muncii acţionează activitatea de export.
tei 4 române au depăşit, niţi şi dispăruţi). Acestor referlndu-se la drumul învăţămîntul şi cultura, cu toată responsabilitatea De Ia începutul lunii
zi la 13 u- la 18 decembrie 1944, jertfe şi eforturi umane străbătut de România a factori primordiali pentru pentru creşterea continuă au fost realizate şi ex
a ) ; Pădu- frontiera ungaro—ceho li s-au adăugat contri subliniat : „înfăptuirea făurirea cu succes a noii a producţiei de cărbune pediate partenerilor ex
! a); Iiu- buţia economică a între revoluţiei de eliberare so orânduiri sociale, s-au
Mistereie slovacă, continuând îm gii naţiuni române, care, şi minereuri, de metal, terni cu peste 50 la sută
¡Modern — preună cu trupele sovie cială şi naţională, trece perfecţionat continuu re sporirea mai accentuată mai multe produse dc-
odată un tice ofensiva pentru eli după unele date centra rea la făurirea socialis laţiile de producţie şl so cît prevedeau sarcinile
Jos (Mo- lizatoare, s-a ridicat la mului au deschis calea ciale, condiţiile sociale a productivităţii muncii,
irtno (l’la- berarea Cehoslovaciei. peste un miliard de do reducerea consumurilor de plan. De menţionat
5ANI: Eva- Adresîndu-se, la înce unor profunde transfor şi culturale ale întregu de materii prime, mate că prevederile au fost
:); Soseso putul anului 1945, atît ti lari (valută 1938), adică mări sociale, revoluţiona lui nostru popor. depăşite atît pe relaţia
itoare (7 la peste patru ori bugetul re în ţara noastră. In- riale, energie şi combus
Toate pîn- nerilor îmbrăcaţi în haine ţării pe anul financiar în amplul proces con tibili,, ridicarea nivelului ţări socialiste, cît şi pe
îria a n - a militare, care îşi jertfeau 1937/1938. tr-o perioadă istorică structiv condus de partid, tehnic şi calitativ al pro devize convertibile.
rilo> \(Uni- viaţa pentru eliberarea scurtă, România s-a judeţul Hunedoara, cu • Prin creşterea pro
sn: i Şatra Marea victorie din mai transformat dintr-o ţară ponderea sa minerească, duselor, realizarea sarci
rLGAN: Se- poporului cehoslovac prie 1945 asupra fascismului nilor la export. ductivităţii cu 828 IcS
chus (Lu- ten, cit şi acelora din slab dezvoltată - care, energetică, metalurgică şi pc om al muncii, mine
'JEA : Vară ţară, care, prin muncă a fost întâmpinată de după Ideologii orindui- în alte domenii majore, In această bogată săr rii de Ia Barza au ridi
(Minerul); poporul român cu profun bătoare, de mari împli
l oaspetc- neîntreruptă şi sacrificii dă satisfacţie şi mîndrie rii burghezo-moşlereşti, a adus şi aduce necon niri socialiste, oamenii cat sporul obţinut, de
încitoresc); materiale deosebite sus trebuia să râmînă o ţară tenit o contribuţie de la începutul anului, la
Sparta cus ţineau efortul de război patriotică. „Poporul ro „eminamente agricolă" primă mărime la ampli muncii hunedoreni, ală producţia marfă la 4,5
(Munclto- al ţării, tovarăşul Nicolae mân — arăta tovarăşul turi de întregul nostru
USII: Prin Nicolae Ceau.şescu — are — intr-o ţară industrial- ficarea forţelor de pro popor, aduc cel mai înalt milioane lei. .
ului (Bete- Ceau.şescu, în acea vreme marea satisfacţie de a se agrară, cu o industrie ducţie ale ţării, la dez • Constructorii brigă
u-tc şi vezi, secretar general al Uniu modernă şi o agricultură voltarea şi perfecţionarea şi cald omagiu Partidului zii nr. 3 Haţeg a
aua roşie); nii Tineretului Comunist, fi găsit în ultimele opt Comunist Român, - secre
! Moştc- luni ale războiului ală socialistă in plină dez tuturor domeniilor vieţii T.A.G.C.M. Deva au în
a e r u l ) ; evidenţia corelaţia dintre voltare". in această peri materiale şi spirituale a- tarului său general, tova ceput miercuri, în pre
a te pânzele participarea la războiul turi de armatele sovie oadă, ţara noastră a par ie întregii noastre naţi răşul Nicolae Ceauşescu, zenţa reprezentanţilor
a nt-a — antihitlerist şi însăşi dez tice si celelalte forţe pentru înţelepciunea şi beneficiarului, probele
Lnptato- antifasciste, de a-şi fi curs mai multe etape de uni. Potrivit obiectivelor
ea Mlste- voltarea liberă a poporu adus contribuţia activă dezvoltare — de Ia so stabilite de Congresul al clarviziunea cu care con de presiune şi etanşei-
a); GEOA- lui nostru. „România cietatea burghezo-moşie- Xlll-lea, de orientările şi duc grandioasa operă a ^ tatc la rezervorul cu
esculţ în duce azi un război pen la înfrîngerea Germaniei i capacitatea de 1 000 mc
o cultură); tru interesele întregului hitleriste, la marea vic rească împărţită în clase indicaţiile secretarului ge făuririi socialismului şi
Mşoara Au- antagoniste, în bogaţi şi neral al partidului, tova comunismului pe pămîn- J apă potabilă. Punerea
BRAZI : popor român... Prima torie asupra fascismului tul patriei, angajîndu-se 1 în funcţiune a noii ca-
illn; GA- sarcină a tineretului —• ceea ce i-a creat po săraci, în exploatatori şi răşul Nicolae Ceauşescu, să nu precupeţească nici \ pacităţi de înmagazina-
şl de la român este unirea în sibilitatea de a-şi făuri asupriţi, la societatea so minerii Văii Jiului, din
e cultură): cialistă multilateral dez Poiana Ruscăi şi Apuseni, un efort pentru continua re va aduce îmbunătă
aşii (Mu- tregului tineret într-o o viaţă nouă, indepen înflorire a ţării, spre bi ţiri simţitoare în ali-
Lupii mfl- largă mişcare ipentru dentă". voltată, în care au fost siderurgiştii Hunedoarei şi ţ montarea cu apă a ora-
i); GHE- mărirea efortului de răz lichidate pentru totdeau Călanului, energeticien.ii nele şi fericirea întregii ^ şului Haţeg.
oril (Mlne- na inegalităţile economi din Deva, Paroşeni şi Rîu noastre naţiuni.
boi, pentru refacerea Dr. MIRCEA VALEA
