Page 70 - Drumul_socialismului_1987_08
        P. 70
     Pag. 2                                                                                                                                           DRUMUL SOCîALfSMULCfi
                                                                  vitatea   aici   brigadierii                          şi eficienţă                 sporite
                                                                  de   ; la   Liceul   industrial
               li  «11* t Il IX î mm ' <é*3 •*>%   *■ *• "I 41    Vulcan.   în   cele   două                                                                                    Tele
               m  PlAMPiOfli XtU@r0vlllUl                        puncte  de  lucru  —  Pă-      (Urmare din pag. 1)     de  cele  de  la  I.M.  Pa-   făşurate   la   nivel   jude
                                                                  clişa  şi  Ostrov  —  cei  100                        roşeni,  I.  M.  Lupeni,  I.  M.   ţean  şi  local  au  fost  mai
                                                                  de  tineri  au  dat  un  con  comuniştilor,   a   celorlalţi   Hunedoara,   Mina   Deva,   armonios   organizate,   au   20.00 Telojui
                      Remarcabile succese                        sistent   sprijin   construc  oameni   ai   muncii,   asigu-   Combinatul   siderurgic   Hu  cîstigat   în   diversitate   şi   * In iutii
                                                                 torilor,  efectuînd  un  im  rîndu-sc  o  mai  bună  acti  nedoara,  I.  M.  Barza,  în  continuitate,   ceea   '   ce   a   ril
                                                                 portant  volum  de  lucrări.   vizare   a   propagandiştilor   treprinderea   mecanică   O-   contribuit   în   mai   mare   20,20 Cadrau
                         în spaţiul muncii                       Este   vorba   de   taluzări   şi   cursanţilor,   o   urmărire   răştie,   LM.M.R.   Simeria,   măsură   la   înţelegerea   şi   lor).
                                                                                                                                                                                   Ceauşei
                                                                 de   maluri,  săpături,  tur  continuă   a   felului   concret   I.P.E.G.  Deva,  unităţile  a-   aprofundarea   de   către
                In  cinstea  marii  noas*   strădanii   şi   eforturi   şe   nat  betoane  etc.,  a  căror   de  pregătire  şi  desfăşurare   gricole   cooperatiste   din   participanţi   a   materialis  20,40 Pagini i
                                                                                                                                                                                  lor). S
               tre  sărbători  naţionale  de   i’idică   la   mai   bine   de   valoare   depăşeşte   1,5   a  activităţii,  a  calităţii  şi   Dobra,   Romos,   Pricaz,'  mului   dialectic   şi   isţpric,   rar-mu
               la  23  August,  tînăra  ge  460  milioane  de  lei.  Re  milioane   lei.   Printre   cei   eficienţei   în   planul   cu  Rapolt,   Hărău,   Ţebea,   Li-   a   ideilor   socialismului   zat la
               neraţie   din   judeţ   rapor  zultate   dintre   cele   mai   mai  vrednici  s-au  dove  noaşterii  .şi  aplicării  celor   vadea,   Tote.şti,   Densuş,   ştiinţific,  la  întărirea  con  Corniţei
                                                                                                                                                                                  Uniuni
               tează   fapte   de   muncă   frumoase  ou  obţinut  or  dit   Eugen   Lazăr,   Iacob   însuşite   în   activitatea   Boşorod şi multe altele.  vingerii   în   idealurile   so  Comun
               deosebite,   împliniri   şi   ganizaţiile  din  Deva,  Hu  Benhardd,   Florin   Dobro-   practică.   Marea   majorita  în  cursul  anului  de  în-   cialismului   şi   comunismu  de tur!
               succese  care  reflectă  in  nedoara,   Vulcan,   Uricani,   tescu,  Ionel  .  Pisleag,  Io  te  a  organelor  şi  organiza  văţămînt   politico-ideologic   lui,   ale   umanismului   re  nerct,
                                                                                                                                                                                  eu Ka.
               tensa   angajare   a   tineri  Bulzeşti,   Hărău,   Topliţa,   nel  Protjea,  Adrian  Floca,   ţiilor  de  partid  au  acţio-  '   au  fost  promovate,  extinse   voluţionar,   la   înţelegerea   Român
               lor,   implicarea   lor   tot   Turdaş .ş.a.      Sorin   Şchiopu,   Cristian   nat   cu   răspundere   sporită   şi   generalizate   noi   forme   ştiinţifică   a   realităţilor   21,23  Epopcr
               mai  matură  şi  responsa  De   remarcat   faptul   Torna.   Ştafeta   a   fost   asupra   bunei   desfăşurări   şi  metode  care  au  ridicat   societăţii  româneşti,  la  dez  şl  cons
               bilă  în  amplul  efort  al   că,  pînă  la  30  decem  preluată   de   brigadierii   a   învăţămîntului   pe   tot   gradul   de   atractivitate   al   voltarea  dragostei  şi  devo  liste -
               colectivelor   muncitoreşti   brie,   tînăra   generaţie   a   de   la   Liceul   industrial   parcursul   anului,   a   con  dezbaterilor,   de   partici  tamentului   faţă   de   patrie,   21,50 Telejui
               de  a  înfăptui  marile  o-   judeţului   s-a   angajat   să   nr.  1  Hunedoara  care,  în   vorbirilor   recapitulative   şi   pare  al  cursanţilor  la  des  partid şi popor.  22.00 închidi
               bicctive  ce  le  revin  în   depăşească  cu  10  la  sută   aceste  zile  acţionează  in  examenelor  de  lă  Univer  făşurarea  unor  discuţii  vii,   Analiza   critică  şi   auto  niului.
               prezent şi în pez'spectivă.  planul   anual   de   muncă   tens,   alături   de   hidro-   sitatea  politică  şi  de  con  antrenante,   cu   reale   va  critică  a  modului  de  or
                Cea  mai  elocventă  do  patriotică,  sporindu-.şi  ast  cncrgeticieni,   pentru   ter  ducere.   S-a   insistat,   de   lenţe   educative   şi   practi  ganizare   şi   desfăşurare   a
               vadă  în  acest  sens  este   fel   contribuţia   la   marca   minarea   tuturor   lucrări  asemenea,   asupra   intensi  ce.  Ne  referim  la  dezbate  anUlui   de   învăţămînt   po-
               realizarea   în   totalitate   a   operă  a  .  construcţiei  so  lor   centralei   hidroelec  ficării   pregătirii   propagan  rile   pe   bază   do   referat,   litico-idcologic  1906  —  1987
               angajamentelor   anuale   de   cialiste   pe   aceste   me  trice   Păclişa,   cu   termen   diştilor  şi  cursanţilor,  asu  colocvii,   seminarii,   dialog   relevă   şi   unele   neajunsuri
               muncă  patriotică.  Dimen  leaguri.              de  dare  în  funcţiune  în   pra   participării   unui   nu  pe   bază   de   întrebări   şi   eu   care   s-au   confruntat
               siunea   participării   tine                     luna   septembrie.   Briga  măr  cît  mai  mare  la  dez  răspunsuri,   vizite   în   uni  comitetele   municipale,   o-   BUCUREŞ
               rei  generaţii  la  materia   VESTI DE PE         dierii   sînt   prezenţi,   de   baterea   temelor,   raportă  tăţi   economico-sociale   şi   răşeneşti   şi   comunale   de   dioprogram
               lizarea   însemnatelor   sar   ŞANTIERE          asemenea,   pe   şantierul   rii   permanente   ia   obiecti  muzee,   schimburi   de   ex  partid.  Ele  ţin,  în  primul   Buletin   du  z
                                                                                                                                                                              ordinea
               cini   ce   revin   judeţului                     centralei   de   la   Ostrovu   vele   şi   sarcinile   concrete   perienţă   cu   propagandiştii   rînd,   de   o   pregătire   in  cultură;
               în   asigurarea   economiei   De  multă  vreme  nc-am   Mare.                 ale   colectivelor   muncito  şi   responsabilii   punctelor   dividuală   insuficientă,   de   nai  ;  7,30  i
               naţionale   cu   cărbune,   obişnuit  ca,  pe  şantierele                     reşti  —,  ceea  ce  a  sporit   de   documentare   politico-   abordarea   superficială   a   întîmpinarc
                                                                                                                                                                              bâtorl
                                                                                                                                                                                    naţii
              materii   prime,   energie   muncii   pentru   ţară,   ti  SÂPTÂMÎNÂ RECORD   substanţial   valoarea   teo  ideologică,   elemente   care   unor  tematici,  de  o  parti  z.înd  chemai
               etc.,  este  dată  de  impre  nerii   huneddreni   să   fie   ÎN PRODUCŢIE   retică   a   dezbaterilor,   a   au  asigurat  un  caracter  de   cipare   limitată   din   partea   lui   Nicolae
               sionantul  volum  de  mun  printre  cei  mai  buni.  Cel                     conferit   o   finalitate   prac  continuitate   şi   noutate   în   unor   cursanţi   în   aprofun  îndeplinim
                                                                                                                                                                              nul  la  prut
               că   depus.   Practic,   nu   mai  recent  exemplu  este   Această   perioadă,   pu  tică  mai  consistentă  învă  informarea   şi   pregătirea   darea   tuturor   problemelor   la  export  ;
              există   domeniu   în   care   şi  felul  în  care  cei  50  de   ternic   marcată   de   cele   ţămîntului   politieo-ideolo-   propagandiştilor   şi   cursan  supuse   dezbaterilor.   Unii   presei;   8,10
               tinerii  să  nu  se  dove  brigadieri   de   la   Liceul   două  mari  evenimente  —   gic.   Asemenea   practici   se   ţilor,   a   tuturor   oamenilor   propagandişti   neglijează   tec   român«
                                                                                                                                                                              ptindem
              dească  o  adevărată  forţă,   industrial   Călan   înţeleg   Congresul   al   IlI-lea   al   regăsesc,  desigur,  în  mun  muncii.  propria   pregătire,   se   pre  10.00   Biţii
              să-şi   afirme   capacitatea,   să-şi  onoreze  statutul  de   educaţiei  politice  şi  cul  ca   majorităţii   organizaţii  De   apreciat,   este   şi   zintă   necorespunzător   în   10,05  Omag
              competenţa   şi   dăruirea   purtători   ai   salopetelor   turii   socialiste   şi   marea   lor   de   partid.   Menţionăm   faptul   că   acţiunile   po  faţa   cursanţilor,   manifestă   partidului;
              în  marea  operă  de  ridi  albastre   cu   ecuson   pe   sărbătoare  de  la  23  Au  buna experienţă dobîndită  litice şi ideologice des-  formalism   în   conducerea   tate;   ll,o
                                                                                                                                                                              luminosului
              care   a   patriei   pe   noi   Şantierul   naţional   al   ti  gust  —  a  fost  declarată                                         activităţii,  nu  angajează  un   3.1.30  Muzk
              trepte  de  bunăstare.  Nu  neretului   de   la   Combi  de   tinerelul   hunedorcan                                               dialog   viu   şi   activ   cu   liana Bart;
              mai   lucrările   de   muncă   natul   minier   Motru.   In   drept,   „Săptămînă   record                                           cursanţii.                 dru laica ;
                                                                                                                                                                              de ştiri ;
              patriotică   efectuate   în   cele   şase   săptămîni   de   în   producţie".   Integraţi   Reparaţiile   energetice                  Avînd   permanent   în   a-   nţr   ' f«Ie
              sprijinul   producţiei   de  cînd   muncesc   -nici,   ei   efectiv   în   amplul   efort                                           tenţie   exigenţele   şi   cerin  »c  i 1 i
              păşesc   valoric   350   mi  s-au   remarcat'   prin   răs  al   colectivelor   muncito  (Urmare din pag. 1)  ror   locurilor   de   muncă,   ţele  stabilite  de  cel  de  al   jur,ml;   ra  j
                                                                                                                                                                              mleră
              lioane  lei.  Se  adaugă  la   pundere   şi   disciplină   în   reşti  de  a  întîmpina  a-               respectarea  strictă  şi  chiar   IlI-lea   Congres   al   educa  Carte   irun
              acestea   cele   din   cerce-   materializarea   lucrărilor   ccste  evenimente  eu  noi   prizei.  Şi,  legat  de  aceas  reducerea   normelor   de   ţiei   politice   şi   culturii   cui  tc-a  st
               tare-proiectare  —  32  mi  încredinţate,   depăşind   şi   noi   succese,   tinerii   ta,   poate   fi   consemnată   consum   la   materii   prime,   socialiste,   orientările   şi   diojur«*»);
                                                                                                                                                                              te  ;  <  „.3  .-]
              lioane  lei,  agricultură  —   substanţial   sarcina   de   a   s.-au  angajat  să  realizeze   eficienţa   ridicată   pe   care   materiale,   combustibili   etc.,   sarcinile  subliniate  în  ma  17,<o Anton
              31  milioane  lei,  silvicul  realiza   lunar   o   produc  lucrări  de  muncă  patrio  o   înscriem   permanent   în   precum   şi   acţiunile   între  gistrala   cuvîntare   rostită   18.00  Orele
               tură  —  15  milioane  lei,   tivitate   a   muncii   de   tică  în  valoare  de  peste   bilanţul   activităţii.   Astfel,   prinse   în   cadrul   unităţii   cu  acest  prilej  de  secreta  tiu  de  ştir
                                                                                                                                                                              Semnal i
              de   recuperare   a   mate  10  000  lei  fiecare.  Va  un  milion  do  lei.  Intre   în   cinstea   apropiatei   săr  noastre   pentru   eliminarea   rul   general   al   partidului,   10.30  Atcnţ
              riilor   prime   şi   materia  loarea   lucrărilor   de   în  altele,   este   vorba   de   bători  naţionale  a  poporu  tuturor   condiţiilor   care   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae   ţie pietoni
              lelor  —  20  milioane  lei,   treţineri,  dcscopertări,  să  realizarea   unei   producţii   lui  nostru,  de  la  23  August,   duc   La   crearea   stocurilor   Ceauşescu,  organele  şi  or  jurnal •
                                                                                                                                                                              maţii, mu?
              iar  pe  şantierele  naţiona  pături,   nivelări,   drenaje   suplimentare  de  500  tone   colectivul   A.C.M.R.U.E.   supranormative,   extrem   de   ganizaţiile   de   partid   vor   sugestia d
               le,  judeţean  şi  locale  ale   etc.   depăşeşte   pînă   în   cărbune,  200  tone  mine  Deva   raportează   reducerea   păgubitoare.   Ne   expri  trebui  să  militeze  cu  mai   intr-o oră
               tineretului  au  fost  efec  prezent 700 000 lei.  reu   complex,   180   tone   cheltuielilor  totale  la  1  000   măm   angajamentul   de   a   mare   răspundere   şi   fer  23.00   Moi
                                                                                                                                                                              23,10 Puh!
               tuate  lucrări  a  căror  va  Muncă   rodnică   şi   pe   minereu  de  fier,  200  to  lei   producţie   marfă   cu   încheia  şi  acest  al  doilea   mitate   pentru   înlăturarea   Nocturnă
               loare  depăşeşte  21  mili  Şantierul   judeţean   al   ne  cocs  metalurgic,  1  450   2,2  lei,  iar,  a  celor  mate  an   al   cincinalului   actual   tuturor   acestor   deficienţe   — 24,00 Bl
              oane   lei.   Valoarea   to  tineretului  de  .  pe  Rîu   bucăţi piese turnate etc.  riale  ■  cu  1,8  lei.  Aceste   cu  lucrări  de  reparaţii  e-   pentru  ca,  peste  tot,  în
               tală  a  acestui  mare  vo  Mare-Retezat.   De   cîtcva                      rezultate  au  la  bază  mă  nergetice   executate   prompt,   văţămîntului   politico-ideo
               lum de muncă, a acestor  zile şi-au încheiat acti             N. STELIAN     surile   luate   pentru   apro  de  înaltă  calitate,  în  con  logic  să  i  se  confere  o  înal
                                                                                             vizionarea optimă a tutu-  diţii de maximă eficienţă.  tă calitate şi eficienţă.
                                                                                                                                                                               D  E  V  A  :
                                                                                                                                                                              cureşti   (I
                                                                                                                                                                              teanea
                                                                                                                                                                                     (
                    CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ                                                                                                                                 NE DO Alt A
                                                                                                                                                                              33ucurcştil(
                                                                                                                                                                              A) ; A
                                                                                                                                                                              o' «an
                                                                                                                                                                              C.  a);  PIS'
                                                                                                                                                                              darea   (Pi
                                                 Eforturi  stăruitoare  pentru  strîngerea  producţiei                                             lizeze   o   lucrare   dc   cea   Noiembrie
                (Urmare din pag. 1)                                                                                                                tate  se  străduiesc  să  rea  pasările
                                                                                                                                                   mai   bună   calitate,   punînd   zcle  sus  -
                                                                                                                                                                              „Misterele
                                                                                                                                                                      recol
                                                                                                                                                              trainice
                                                                                                                                                         baze
                                                                                                                                                   astfel
             rezultate   se   înscriu   coo      acestui an şi pregătirea recoltei anului viitor                                                  tei   anului   viitor.   Viteza   rea);   li
                                                                                                                                                                              (Cultural)
             perativele  agricole  de  pro                                                                                                        de  lucru  poate  şi  trebuie   creţul   lui
             ducţie   din Brănişca   —                                                                                                             intensificată,   lucrarea   să   ceaiârul);
             350    tone    transportate,   în   toate   unităţile   din   zate   toate   atelajele   parti  pe   terenurile   devenite   li  Deva,   30   ha   la   C.A.P.   ia  startul  în  toate  unităţile,   sentimente
                                                                                                                                                                              AN1NOAS.
             Deva  —  278  tone,  Hărău   C.U.A.S.C.   Deva   această   culare,   fiecărui   posesor   bere,   după   seceriş.   Su  Hărău,  25  ha  la  C?A.P.   urmărindu-se,   totodată,   —   seriile
             — 206   tone, Şoimuş   —   activitate   trebuie   impulsio  de   căruţă   stabilindu-i-se   prafeţele   realizate   pînă   Şoimuş  şi  10  ha  la  C.A.P.   respectarea   întocmai   a   resc);   TJ
                                                                   precis ce are de făcut.   acum  sînt  însă  mici.  S-au   Brănişca.  Mecanizatorii  an  tehnologiei   dc   lucru   sta  cenuşa   in
             380   tone   ş.a.   Insuficient   nată,  întrucît  în  cîrnp  se   Se efectuează şi arături  arat doar 32 ha la C.A.P.  grenaţi în această activi-  bilite.      zat);  13HAI
             s-a  acţionat  pînă  acum  ia   află   încă   mari   cantităţi                                                                                                   seriile   J-JI
                                                                                                                                                                              ORAŞT1E
             C.A.P.   Leşnic, unde s-au  de fibroase.                                                                                                                         SUS — SC
                                                                                                                                                                              „întîlnire*
             pus la   păstrare doar   76  în   ce   priveşte   aplicarea                                                                                                      tătorii   di
             tone  fin  şi  la  C.A.P.  Po  îngrăşăm  i  ntclor  n  atu  rale                                                                                                rioasă   (F
                                                                                                                                                                              GIU-I3ÂI:
             peşti,   unde   s-au   depozitat   pe  suprafeţele  de  pe  care                                                                                                 parc   (Ca5
             doar 20 tone.              s-a   strîns   grîul   şi   orzul,                                                                                                    HAŢEG:  )
                                                                                                                                                                              rica   (Dac
              Toma   Lenghcl,   inginerul   se  acţionează  bine  ia  uni                                                                                                    Parada
                                                                                                                                                                              LAN  :  Pi
             şef  al  C.A.P.  Bîrsău,  ne   tăţile   agricole   din   Şoi                                                                                                    capăt   (Ca
             spunea ;                   muş,   Hărău,   Deva,   unde                                                                                                          SLV’UIA
                                                                                                                                                                              nr.   o;   ir
              —  La transportul şi de  există   o   puternică   mobi                                                                                                        iilor (Cu
             pozitarea   furajelor   înregis  lizare   dc   cooperatori.   La
             trăm   o   puternică   mobili  C.A.P.  Veţel  s-au  dus  în
             zare  dc  cooperatori  şi  a-   cîmp,  numai  de  la  i.  au
             tclaje.   Finul se aduce în  gust  încoace,  200  tone  în
             baza   furajeră   în   special   grăşăminte  organice,  ce  se
                                                                                                                                                                               Pentru
             cu  căruţele  unităţii  şi  ale   împrăştie   în   aceste   zile.                                                                                                fi pred o
             membrilor cooperatori.     La   această   activitate   iau                                                                                                       să, eu cei
                                                                                                                                                                              lat vor i
                                             /
               —   Ce  cantitate  de  fu  parte    un  mare  număr  do                                                                                                       vor avea
                                                                                                                                                                              aversă,
             raje a fost depozitată?    cooperatori în fiecare zi.                                                                                                            descărcai
              —    Circii  200  tone.  Mai   De   menţionat   aportul                                                                                                         tul va si
                                                                                                                                                                              sectorul
             avem  în  eîmp  50  tone  fin   consiliilor   populare   din                                                                                                     rătprile
                                                                                                                                                                              cuprinse
             po  care  il  vom  aduce  în   Şoimuş,  Veţel  .şi  Hărău  la                                                                                                    Oracle, U
             aceste   zile.   Mulţi   coope  buna   desfăşurare   a   celor                                                                                                  între 21
                                                                                                                                                                              lat ceaţ£
             ratori   -   printre   care   două  lucrări  la  care  ne-am
                                                                                                                                                                               La nit
             Emanoilă   Motoc,   Milidon   referit  pînă  acum  —  trans                                                                                                     il răcori
             Lugoj.m.   Nicolae   Păcurar   portul   furajelor   şi   admi                                                                                                   riabil.
                                                                                                                                                                              izolate <
             şi  alţii  —  au  transportat   nistrarea   îngrăşămintelor                                                                                                      aversă,
             in  întregime  finul  de  pe   naturale.   Din   iniţiativa   A.E.S.c. Sîntandrel. Se lucrează la recoltatul legumelor în ferma 7 Rapolt, condusă de inginerul Viorel Cornea.  in ten si fi«
                                                                                                                                                                              de G0—7C
             suprafaţa ce au recoltat-o.  ¿i cest ora au fost mobili-





