Page 91 - Drumul_socialismului_1987_01

ALISMULUI NR. 9 082 • JOI, 29 IANUARIE 1987 Pag. 3

Largă şi fructuoasă dezbatere, gospodăresc ridicate în UN PILDUITOR EXEMPLU
dialogul viu ce a avut' loc
SIZIUNE în sat, la care vor contri­ DE MUNCĂ Şl VIAŢĂ
satului,
cetăţenii
bui
atât
căutări asidue a unor soluţii practice cit şi reprezentanţii orga­ (Urmare din pag. 1)
nul nelor judeţene participanţi nerea unei producţii de
iconomk'i la dezbatere. cea mai bună calitate.
iele In .pen- Zilele trecute, în orga­ — cetăţenii care au um­ nui pod peste pîrîu, apro­ cele mai bune condiţii a Pentru că, se ştie, oţelul
(color) nizarea Consiliului jude­ plut pînă la refuz sala că­ vizionarea cu lemne, com­ Avînd loc la început de' măreţelor sarcini ce-/ re­ produs la noi este desti­
une — concurs ţean al F.D.U.S., în satul minului cultural — au a- baterea mistreţilor şi al­ an, dialogul a permis vin în acest an şi in între­
ă aniversării d e z b a t e r e a cu cetăţe- nat ramurilor de viri ale
mi de la cu- Ciungani, comuna Vata, a preciat cum se cuvine a- tele. gul cincinal. Pornind de la economiei naţionale. In
Independen- avut loc „Tribuna demo­ ceastă formă de dialog în cadrul dialogului fer­ nii a sarcinilor ce le au experienţa bună dobindi-
stat a Ilomâ- craţiei". Acţiunea de la public în care au putut til ce a avut loc, factorii de îndeplinit din progra­ tă în ultima perioadă (in acest lei cinstim aniversa­
>ă reprezen- Ciungani a prilejuit cetă- discuta orice. problemă de răspundere de la nive­ mele de dezvoltare a agri­ 1986 au iost realizaţi toţi rea conducătorului iubit,
judeţclor : ţenilor satului, secretarilor privind viaţa satului. Ast­ lul judeţului au dat răs­ culturii, pentru măi buna indicatorii de plan şi au căruia ii urăm din adin-
Bacău, Gorj organizaţiilor de partid fel, locuitorii Viorcl Mîţ punsuri la întrebările ce­ gospodărire a satului, a tu­ Iost asimilate 30 de noi cul inimii deplină putere
u din comună, deputaţilor turor satelor comunei. mărci de oţeluri înalt alia­ de muncă, multă sănătate
nal>» şi Gheorghe Bisorca, du­ tăţenilor, au fost lămurite
consiliului popular, întîlni- pă ce au apreciat realiză­ diverse probleme privind Acţiunea de la Ciungani, te), in prezent punem un şi fericire, un călduros „La
rea cu tovarăşii: Radu rile obţinute în anii „Epo­ aplicarea legilor şi înfăp­ apreciată pe deplin ca o accent deosebit pe obţi­ mulţi ani /".
Bălan, prlm-secretar al cii Nicolae Ceanşescu" în tuirea programelor de ac­ reuşită, s-a încheiat cu
Comitetului judeţean de satele camunoi Vaţa. au tivităţi în profil teritorial, un frumos program artis­ MANIFESTĂRI OMAGIALE
partid, preşedintele Comi­ (Urmare din pag. 1) Lazăr şi Elena Costca
TI I: G,00 Ha­ tetului executiv al Consi­ tic, închinat vieţii şi acti­
li dimineţii; vităţii tovarăşului Nicolae de la Biblioteca jude­
icdicului; 6,30 liului popular judeţean, „TRIBUNA DEMOCRAŢIEI' număr mare — ne in­ ţeană, precum şi recita­
zilei în agri- deputat în Marea Aduna­ Ceauşescu, program ce a formează coresponden­
Radiojurnal; re N a ţ i o n a l ă, Măria LA CIUNGANI-VATA fost prezentat de elevii lul de versuri dedicat
‘ară; 8,00 Re- tul Stelian Dena — au Unirii şi ctitorului Româ­
; 8,10 Curie- Mitrofan, secretar al Co­ şcolii generale din sat. urmărit cu interes dez­
nr;. 9,00 Bule- mitetului judeţean de făcut referiri la posibili­ s-au făcut sugestii con­ baterile realizate cu a- niei moderne, tovarăşul
9,05 Hăspun- partid, preşedintele Con­ IONEL CODREANU
torilor; 10,00 siliului judeţean al F.D.US., tatea deschiderii de noi structive privind dezvol­ portul tovarăşilor Rodica Nicolae Ceauşescu.
ştiri; 10,05 locuri de muncă în unită­ tarea satului Ciungani,
zători !; 10,35 Ionel Vlad, pri.m-sccretar ţile I.P.E.G. de pe raza s-au conturat măsuri efec­
o televiziunii ; al Comitetului orăşenesc
citate; 11,00 de partid Brad, losif Bu- comunei şi îmbunătăţirea tive şi s-au formulat an-
ştiri; 11,05 aprovizionării satului cu • gajamente concrete pri­ CilEDOift CI CHTDinft să prooucem cît mai multă P
7; 11,35 Mu- lea, directorul I.T.A., Ioan soiuri mai bune de cerea­ vind participarea locuito­
de II. Mă- Retegan, procurorul şef al CNtnyiA tLtblKlbA economisim pe TOATE CÂÎIŢ.!
)0 Buletin de Procuraturii judeţene, Au­ le şi cu îngrăşăminte, Pe­ rilor Ia acţiunile de inte­ s 0
itiinţa secolu- tru Cristian, Costan Oprea,. res obştesc — drumul co­
0 Din comoa- relia Tomuş, notar la No­ Gheorghe Frăţilă au soli­ munal, magazinul sătesc,
il; 13,00 De la tariatul de stat judeţean, citat instalarea unui tele­ podul peste pîrîu, stabi-
Avanpremie- Titus Ionescu, director al „Lanţul“ minusurilor în producţie
; 15,15 Arii fon public în sat, prelun­ lindu-se responsabilităţi
;; 15,10 Odă Direcţiei judeţene de dru­ girea traseului autobuze­ precise pentru îndeplini­
ne; 16,00 Ka- muri şi poduri, Raveca lor, îmbunătăţirea trans­ rea întocmai a celor ho­ (Urmare din pag. 1) Producţia de energie e- tru prezent cit şi pentro
6,15 Audienţa Sicoe, vicepreşedinte al
Metafore în portului în comun, amena­ tărâte cu acest prilej. lectrică o vom redresa. perspectivă.
tO Buletin de U n i u n i i judeţene a jarea unei anexe la ma­ Angajamentul ferm al chimică a apei de la C.E.T. Azi, (27 I 1987 — n.n.) Da, preocupări sini. SSnti
. Kadiogazcta C.P.A.D.M., Florin Todea, gazinul sătesc, asigurarea 2 este mult rămasă în punem în funcţie cazanul şi greutăţi. Dar colectivul
17,35 Te apăr şef de brigadă la I.P.E.G., factorilor de răspundere urmă şi apa netratată este 2 de la C.E.T. 2, reparat uzinei 4 le poate depăşii
patria mea. Ioan Nicola, directorul unor condiţii pentru spo­ prezenţi la dialog, de a
uzical; 18,00 rirea contribuţiei lor la face totul pentru tradu­ o cauză principală a fia­ capital, ceea ce va per­ Are rezerve. A demonstra«
18,20 Anul I.F.E.T. Deva, Cornel Stîr- fondul centralizat al sta­ bilităţii scăzute a cazone­ mite continuitate în func­ t-o cu producţia din pe»
[analului 8 ; ccscu, directorul între­ cerea în viaţă a propu­ lor de la C.E.T. 2. Pen­ ţionarea grupurilor ener­ rioada 27 ianuarie, ora %
îatrul merc­ prinderii de industrializa­ tului cu produse agroali- nerilor şi solicitărilor, asi­
Radif al ; mentare. gură „Tribunei democra­ tru că ni s-a oferit pri­ getice. In trimestrul I va — 28 ianuarie, ora 7 eîndl
ulaţia •- .aeră re a laptelui, Mircea Bo­ La rîndul lor, Petru ţiei" o eficienţă sporită, lejul, am face un apel to­ fi pus in funcţie şi ca­ cele trei centrale, eleotro»
u; 21,00 La boc, director adjunct al vărăşesc la I.A.C.R.S.H. să termice au produs în to>*
. ; 22,00 O zi Luca, Dan Başa, Roman în acest sens, încă în vara zanul 7, iar în trimestrul
întreprinderii de indus­ Gurban, Ioan Mana-ţe au acestui an se vor deschide urgenteze lucrările la a- II — cazanele 8 şi 9 la tal 245 MWh adică GB
trializare a cărnii, Nicolae cerut sprijin în dotarea lucrări de cercetare pen­ ceastă instalaţie. Să înţe­ C.E.T. 2. Pe măsura pu­ puţin sub limita planifj»
TLmaru, şeful Ocolului sil­ căminului cultural cu o- tru noi zăcăminte de mi­ leagă că la C.E.T. 2, prin­ nerii în funcţie a cazo­ cată. Doar 10 zile dad
vic Baia de CrLş, Nico­ biecte de practică sporti­ nereuri', deci vor fi create cipalul producător de e- nelor amintite, vor intra ar produce la aceşti pan
lu­
electrică,
lae Pantca, preşedintele vă şi culturală, întreţine­ alte locuri de muncă şi cu nergie din această noi cauză, în reparaţia capitală pla­ rametri, ar realiza atît d&
s-a realizat în primele 2®
crăm,
decenii (I'a- C.U.A.S.C. Brad. rea corespunzătoare a acest prilej se vor rezolva doar cu 2—3 din cele 5 nificată cazanele 1 şi 3. de zile ale anului. Ss
il amintirilor Participanţii la acţiune drumului, amenajarea u-
l-ll (Arta) ; alte probleme dc ordin cazane. Preocupări avem, aţâţ pen­ poate ? Se poate I
IA : Bătălia
(Modern —
lumea este a
l-U (Mo-
; salamandra Premieră la Teatrul de estradă Deva Părinţi, vă cunoaşteţi copiii ?
Du-te- şi vezi
II (Arta); PE-
Vandana — Proza spectacolului-con-
(Farîng); Bă- Spectacolul-concert pe Părinţi, vă cunoaşteţi Mintia a văzut că e ne- elevilor Rogojan — care că în problemele şcolii fttşt
imbră (7 No- care ni-1 propune institu­ cert aparţine cunoscutului copiii ? întrebarea ne-a .voie de... priceperea sa. lucrează la I. M. Bîrcea — care sc pregăteşte eatj
Ca-n filme ţia deveană, fără a avea textier George Mihalache, stăruit tot timpul în minte
>UPENI: Sep- omul care s-a apropiat Aşa că, în cabinetul de n-au călcat o dată pragul L-am întîlnit, aşadoz*
iltural); VUL- amploarea şi pretenţia re­ în ancheta pe care am chimie a verificat şi re­ şcolii. Anul trecut, cînd, deunăzi, reparînd toate»
beşte-te încet vistei, este unul izbutit. atît de mult de instituţia întreprins-o, la începutul parat întreaga instalaţie Daniel Rogojan era în cla­ maşinile de cusut din a«
); LONEA : Posibil de adaptat la orice deveană, un adevărat su­ acestei săptămîni, la Şcoa­ de apă. Iulian Drăgan, sa a Vl-a, trecuse un tri­ telierul şcolii, fără e©
,i plîns (Mine- scenă, sîntom siguri că a- fletist. Momentele sale sa­
IILA: Intrusul la generală nr. 4 Deva, tatăl lui Gabriel, din mestru şi părinţii lui nici cineva să-i fi cerut I îat§
ic); URI CA NI: cest concert va face bună tirice capătă culoare în unitate de învăţământ care clasa a IV-a D nu se inte­ nu ştiau că fiul urmează un părinte adevărat, b®
no.stru Till reţetă la majoritatea aşe­ interpretarea apreciatei şi-a cucerit, dc-a lungul cel care semnează ,psmt
BRAD: Ne zămintelor culturale din Ileana Zanche, deopotrivă anilor, im binemeritat sta­ resează doar de modul în cursurile după-amiază, nu luat la cunoştinţă" despo®
îolistă (Steaua solistă vocală, Isabelei care învaţă şi se compor­ dimineaţa. Păstrez şi a-
;URA°" T îZA : judeţ — case de cultură, tut. Şcoală mare, cu a- cum o notiţă pe care mama abaterile fiului său .şi lasS
seS- I—II cluburi, cămine culturale. Roşea, a lui Nicodim Un- proape 1 800 de . elevi, tă fiul său, ci văzînd că semnătura drept... amintire
. Oi. vTIE : Realizatorii concertului gureanu, Nicolae Crişu, şcoală cu un colectiv ini­ e nevoie de... meseria lui, a semnat că „a luat la şcolii !
temporară — nume noi în teatrul dc- cunoştinţă" de abaterile
(Patria); Roş- au asociat în scenariu pie­ mos, dornic de a-şi onora a efectuat întreaga sudură — Colectivul de părinţi
icăra); C.EOA- se muzicale, cuplete şi sce­ vean, care încearcă să a- misiunea nobilă şi deloc la magazia dc materiale. făcute de fiul său şi care din clasa a Tl-a B este
ilacolarca (Că­ nete satirice, numere de tingă verva şi expresivi­ uşoară de formare şi edu­ Nu ştiu însă cum pot fi au ajuns la cunoştinţa trup şi suflet pentru şcoa­
liră) ; HAŢEG: balet, niulte dintre ele tatea de care au atîta ne­
•lului XX (Da- care a tinerei generaţii, u- lă, pentru copii. Dacă azi
iZI: Aplauze, primite cu căldură de pu­ voie cupletul şi sceneta nitate ai cărei absolvenţi ne bucurăm de o ambianţă
:ALAN: Că- blic. Chiar dacă nu toate satirică. Li se alătură s-au integrat, an de an, deosebită în care se des»
•riile I-II (Ca- piesele muzicale răspund George Casan pe care, de
ură); SIME- cu succes în liceele de făşoară cursurile,- de rea»
leva, cîndva prestigiu din municipiu FAMILIA pectul pe care copiii îl
ILIA: Rămîl şi din judeţ. Numele şcolii poartă igienei, curăţeniei,
„Show melodii ’87“ generale nr. 4 figurează j^DR®g[MA«FgSTARE [A UNOR părinţilor le datorăm' «=■
uminn).
ne spune învăţătoarea Fe-
la loc de cinste în fazele
TACOLE! judeţene şi naţionale ale |p^i|^bNSA0lUTĂ|1ÎSoa ALE licia Danciu. Părinţii Adlr
olimpiadelor pe discipline nei Clipa, Monicăi Muce­
genericului, mai precis lui data aceasta, textul nu l-a de învăţămînt, iar din fi­ nica, ai lui Adrian Bă*
Cas;i de cul- acel „’87", muzica răinîne mai servit ca altă dată nalele amplei întreceri ar­ neasă. Danie] Sicoe şi ai
10.30 şi 12,30. dumneaei, nu prin noi, că­ altora ne sînt alături la'
păpuşi al Ca- partea de rezistenţă a [mai au şi textele nekn- tistice — Festivalul naţio­ numiţi părinţi — sc întrea­
ura Deva pre- spectacolului. Ne gîndim plinirile lor — n.n.). Nici nal „Cîntarea României" bă prof. Viorica Rişcuţia, rora nu ne-a deschis uşa orice acţiune educativă şi
îul „rtanscl şi la prolog, la melodiile parodia muzicală, ce se — ea a adus, în fiecare directorul şcolii — . cci — mărturiseşte prof.- Lazăr aşa vom reuşi să creştemi
„Un băiat iubea o fată", „poartă“ în ultima vreme, ediţie, titluri de laureat pe care n-au trecut o dată Istrate — ci prin grupa şi să formăm copiii pen­
(Rîu Mare-Re-
ubul muncito- „Nu te juca cu dragostea", intitulată „De ce nu-mi ţară. Aşadar, munca de zi pragul clasei în care în­ de pionieri care a mers tru viaţă. De 22 de ani
10. Ansamblul ca şi finalul spectacolului, spui că mă iubeşti", n-a cu zi, oră de oră (şi de vaţă fiii lor, mai mult, ne la Daniel acasă, dueînd. slujesc şcoala şi m-am stră­
îilvana" al Că­ semnate de Gheorghe Da- fost cine ştie ce, ca re­ cîte ori şi în afara lor I) ocolesc, ne închid uşa în înscrise pe o hîrtie, aba­ duit să mă ocup cu grija
niră Deva pre- de fiecare copil. în maâ
tacolul muzl- vid. Un alt compozitor de- zolvare scenică. a cadrelor didactice se faţă cînd îi vizităm la do­ terile de la conduita şco­
fic „Plai de vean, Gheorghe Eftici, Tablourile coregrafice, regăseşte în rezultatele aş­ miciliu, sau chiar ne sfi­ lară şi etică a colegului deosebit ne-am ocupat, în
i de dor“. Co- semnează muzica la „Dru­ inclusiv cele care servesc teptate, dorite de întregul dează. Familia Mîrza a lor. Mama a semnat că a acest an toată clasa, da
Florlca Bradu, luat la cunoştinţă şi... elevul Ionel Boancă — dig
ida. Mariana muri", piesă extrem de de fundal unor piese mu­ colectiv. în roadele aces­ avut 8 copii care au în­
Oiăgan Mun- frumoasă. Restul cântece­ zicale, sînt sugestive, cu o tui efort se regăsesc şi văţat la noi, cinci dintre atît ! la condiţia igienică ş3
lor aparţin unor nume notă aparte pentru „Vis mulţi* dintre părinţii ele­ ei ne sînt şi acum elevi. Dc necrezut : un părin­ vestimentară la învăţăttti
. Casa de cul- Am avut şi avem multe te nu cunoaşte, nu este In­ ră. Dar lipsa celei mai e>»
20. Ansamblul cunoscute în muzica uşoa­ de iarnă". Inedită este vilor, pentru că acea con­
al Casei de ră românească — Alexan­ ideea momentului" coregra­ lucrare firească dintre probleme cu frecvenţa lor, teresat să cunoască nici lementare răspunderi 3
;va — cu aco- dru Vilmanyi, Laurenţiu fic „Accidentul". Oare­ şcoală .şi familie este o cu indisciplina, chiar cu măcar care sînt orele în părinţilor lui, ne-a zădăs»»
icol care fiul urmează cursu­ nicit toată munca! Ş8
Profeta, Nicu Alifantis, cum înviorat este baletul coordonată socială ce nu manifestări de huliganism.
Vasile Veselovschi. S-a a- modern „Ritm şi tinereţe". poate şi nu trebuie şă-şi Dacă am reuşit s-o abor­ rile şcolare, dară-mi-te să Ionel nu e singurul loe:
pelat, de asemenea, la Spectacolul-concert „Show micşoreze rolul important dăm pe mama copiilor, a- se intereseze de conduita copil faţă de care au 0
compoziţii din reperto­ melodii ’87", realizat pe în educarea copiilor. „A- ceasta a fost recalcitrantă, lui la clasă, de modul în atitudine iresponsabilă.
riul internaţional, adevă­ libretul şi în regia lui vem părinţi care sînt cu dură cu noi, cei care, de care se pregăteşte! Şi e Atitudine lipsită de ră»ţ
azi : vremea rate şlagăre pe care pu­ George Mihalache, benefi­ tot sufletul alături de şcoa­ fapt, dorian sincer ca îm­ părinte bun, adică adevă­ pundere faţă de datorlS
cu cer tempo- preună să integrăm aceşti rat I Ne-a contrariat şi elementară, dar sfîntă, da
Pe alocuri blicul le aşteaptă de fie­ ciază de o scenografie in­ lă, de problemele ei, aju- creştere şi educare a cw»
ninsori dare care dată cu plăcere. în teresantă, extrem de su­ tîndu-ne ca împreună să copii în rîndul celor cu o mai mult acest aspect cînd
şi caracter de felul acesta, substanţa so­ gestivă, rod al unor idei formăm copiii. Pe Cornel conduită corespunzătoare". l-am întâlnit la şcoala cu piilor, manifestată de £*■>
intui va sufla noră a concertului, gîndi- îndelung studiate ale ar­ Vărzaru, tatăl Andreei, din „Ovidiu Mîrza, din clasa pricina pe Ioan Roşu, o- ceşti părinţi — şi alţii c3
la moderat din perator la Mintia, . tatăl ei — mai poate fi tole­
estic. Tempe- tă de compozitorul şi diri­ tistului plastic Ion Boze- clasa a V-aF, îl preocupă a V-a, are în primul tri­
inime vor fi jorul- Gheorghe David, ră­ şan care oferă scenei bo­ problemele şcolii de cînd mestru 88 de absenţe ne- vitreg al Mihaelei Ato- rată ? Poţi crede ca tui
ntre minus 13 mâne una de calitate, pusă găţie, splendoare şi lumi­ fiica dumnealui era în motivate, în acest trimes­ deresei. Cum i se poate părinte să nu-şi cunoască
8 grade, local spune tată vitreg cînd este fiul, fiii ? Iată, întrebarea
■îte, iar cele în valoare de solişti cu a- nă, aşa cum se cuvine clasa I. De atunci ne este tru alte 25. Am fost a-
ître minus 5 şi preciate calităţi vocale, cu spectacolului de estradă mereu alături, săritor, bine­ casă — nu ni s-a deschis", trup şi suflet pentru Miha- din titlul acestei ancheta
i. I.oeai se va frumoasă prezenţă scenică apreciat. voitor. losif Morar, tatăl intervine prof. Dorin Sitar, ela, cînd e interesat de se vrea un îndemn la 
cată. cu depu- Eugeniei din clasa a iV-a dirigintele. conduita ei la învăţătură flecţie si nu un impera$8%
•liiclurA. — Laura Nicorovici, Irina LUCIA LiCIU d
Soroiu, Puiu Faur. MINEL BODEA D, instalator la C.T.E. — în şase ani, părinţii şi purtare, cînd se impli­