Page 79 - Drumul_socialismului_1987_01
        P. 79
     ¡9 079 • DUMINICĂ, 25 IANUARIE 1987                                                                                                                                  Pag. 3
                      --------------------------------------------------- - cvn.   ;------------------------------------
                      „Uniţi în cuget şi-n simţiri“
   flZIUNE                                                                                                          Manifestări omagiale
                   Uniţi  în  cuget  şi-n-sim  ceului   industrial   nr.   2   Momentul   adine   patrio  |   SIMPOZION   deţean  al  U.T.C.  a  pre
                  ţiri  în  acest  ianuarie  a-   şi   fanfarei   municipa  tic  al  „Monumentului  pă                                               într-o   caldă   şi   entu-   I
   [NICA,                                                                                                                   zentat   comunicarea   „Ti  ziastă  atmosferă,  de  dra-  ţ
   JUARIE        niversar,   oamenii   muncii   le,  la  spectatori  de  toa  cii",   dăruit   înălţător   de   l   In organizarea   Coini-  nereţea   revoluţionară   goste  .şi  profund  respect,  I
                  hunedoreni   —   oamenii   te  vîrstcle  veniţi,  în  zi   grupul   foile   „Crisalide",                                :
                 cărbunelui   şi-ai   oţelului,   de  iarnă,  '  să-şi  încălzeas              /   totului   judeţean   al   U-   a   tovarăşului      Nicolae   participanţii   la   simipo-   |
   copiilor (co-                                                     versurile.   lui.   Valentin   1   niunii   Tineretului   Comu-   Ceauşescu,  secretar  gene  zion   au   adoptat   textul   ţ
                 # ai  energiei  electrice  şi  zi-   că   sufletele   Ia   flacăra   Chiorcanu,  ca  şi  celelalte   I  nist,  .ieri,  la  Palatul  cul-   ral  al  Partidului  Comu  unei telegrame adresate |
   eopiii Epocii   ‘dirilor  fără  precedent,  oa  dragostei  de  ţară.  „Venind   prezenţe   muzicale   ale
   n — reportaj   menii  ogoarelor  ce  pre  din  timp,  din  vechi  is                        i  tyrii  din  Deva  a  avut  loc   nist  Român,‘  cel  moi  iu  tovarăşului NICOLAE
   noi de copii,                                                     Clubului   .tineretului   De  I   un   simpozion   omagial   bit  fiu  al  poporului  ro  CEAUŞESCU, secret   arul J
   rfî omagiu    vestesc  pîinea  celui  de  al   torii/  O  forţă  a  ţîşnit  din   va   (taraf,   solista   vocală   ţ  consacrat  ,  aniversării  zi-
   animate       doilea  an  al  ■  actualului   inimi/  Din  crezuri  şi  voin                                            mân"..   Comunicarea   pre  general al   partidului, ţ
   patriei       cincinal,  îşi  exprimă  prin   ţe/  Purtînd  dor  de  unire/   Emilia  Petrean)  s-au  întâl  1  lei  do  naştere  a,  tovaru-   zentată  de  tovarăşul  Ni  preşedintele Republicii, ţ
   lotcca de                               A   două   ţări   surori/   A   nit  cu  jocul  adus  dc  for  )   şului   Nicolae   Ceauşescu,   colae  Androhaclîe,  inspec
   n:   Racheta  manifestări   încărcate   de                       maţia   artistică   ‘a   liceu  v|   secretarul   general   al                  părintele  iubit  al  tinerei  I
   Episodul 7    fiorul   cald   al   dragostei   două  ţări  române/  Ce  mi  lui   ,   industrial   nr.   2,             tor   general   al  inspecto  generaţii   din   patria   )
   nuna eîntc-   de  neam  şi  ţară,  gîndu-   na  peste  Milcov  şi  peste                      jj   Partidului   Comunist   Ro-   ratului   şcolar   'judeţean,   noastră.   .   \
   roriiuncsc —   rile  curate  faţă  de  popor   timp  şi-au  dat/  Pe  vatra   spre  a  împlini,  cu  emo  i   mân,   preşedintele   Repu-   secretarul   Asociaţiei   ju
   populară                                                         ţia   conferită   de   valorile   t   blicii   Socialiste   România.
                                                                                                                                                 de
                 şi   pămîntul   străbun,  fa  Daciei  eterne/  Unind  ro  artei, sărbătoarea.                            deţene   a   oamenilor   ... .............................................. _..................................... ...................; !
                                                                                                                                                                   dc
   duminical     ţă  de  partid  şi  ilustrul   mân  lingă  român/  în  ţara                     \    La lucrările simpozio-  ştiinţă, s-a intitulat „în-  La Casa de cultură a sin
                 său   conducător,   tovarăşul   ce  prin  vreme  avea  să-şi   Cîntul   de   viaţă   nouă   i   nului   au   participat   aoti-   văţăm muncind, muncim dicatelor din Petroşonţ |
    uiule-s’najtl   Nicolae Ceauşescu.     întregească/  Conturul  hăr  statornicită-   în.ţară   nouă,   ?,  vi.şti ai -U.T.C.,   membri
   i—   moment                                                       vitalitatea   jocului   româ  1   ai   activelor   U.T.G.   din   învăţînd,  concept  al  gân  S-a  desfăşurat  —  în  or-  i
   7iică ţi poe-,  O  asemenea  manifesta  ţii   scumpe/   închipuind   nesc  de  pe  aceste,  străbu  1   unităţi,.economice;   insti-   dirii.  revoluţionare  a  tova  ganizarea   Muzeului   mi-   -
                 re  înălţătoare  s-a  desfă  de-a  pururi/  Rotundul  u-                                                  răşului  Nicolae  Ceauşescu,
     ;ii ani cu să-   şurat  ieri  în  Piaţa  Vic  nei pîini“.      ne  vetre  folclorice  au  în  i  ,  tuţii  :  şi  şcoli.  ..   promotor  al  instituirii  u-   neritului   din   localitate   .
        urări de                                                                                 i   După   alocuţiunea   dc                          ~   colocviul   de   istorie   ţ
      ;S cuprinsul  toriei   din   Deva,   consa  Vibraţia   patriotică   a   sufleţit  şi  încălzit  atmo  ţ   deschidere,   t o  v  a r ă ş a    nui   învăţămînt   modern   „Unirea   Moldovei   cu   i
                 crată  împlinirii  ă  128  de   versurilor  rostite  de  Lo-   sfera  zilei  de  iarnă,  iar               în   România   .socialistă".
   i  din  Galeria   ani  de  la  actul  istoric  al   rodana   Balabuc   (pionie  cind  Hora  Unirii  a  răsu  l   Maria   Mitrofan,   secretar   Primul   secretar   al   Co  Muntenia,   pas   important   i
   l i                                     ra  care  avea  marea  bucu                          /   al   Comitetului   judeţean                      pe  calea  realizării  unită-  J
   il   permanen-   formării   statului   naţional                   nat  din  alămurile  fanfa  1  de  partid  a  prezentat  co-   mitetului   judeţean   al   ţii  statale  a  poporului  ro-  \
   strc.   Frag  român,  prin  Unirea  Mol-'   rie  ca  în  această  zi  isto  rei   municipale,   inimi   şi             U'.T.C.,   tovarăşul   Virgil
   ilen   opereta   dovei  cu  Muntenia,  la  24   rică   să   aniverseze   13   cugete s-au reunit în cînt  )   municarea   „Tovarăşul               mân". Au fost evocate |
   ou“   de   Ci-   Ianuarie  1859.  Organizată   ani   de   viaţă),   ca   şi                   i   Nicolae   Ceauşescu,   se-   Sicoe,  a  prezentat  în.  con-   momente  semnificative
   Forumbescu                                                        şi  joc  :  „Hai  să  dăm  mi  1  cretarul  general  al  parti-  '  tinuare  comunicarea  „Po        1 \
   r *           de  Consiliul  municipal  de   a   ■   celor   interpretate   nă  cu  mînă/  Cei  cu  ini  1  dului,  genial  gânditor,  în-   litica  externă  a  României   ale   luptei   poporului   ro'
   ai I de Geor-   educaţie  politică  şi  cul  de   mai   micul   ci   co                                                                         mân   pentru   unitate   ş
                                                                                                                                                                           1
   sCu                                     leg  Lucian  Cîmpeanu,  a   ma   română/   Să-nvîrtim   ţ   flăcărat   revoluţionar   şi   socialisto,   a   .Partidului
     gpste de ta  tură  socialistă  Deva,  ma                      hora   frăţiei/   Pe   pămîn  i  patriot,  mare  ■  strateg  şi   Comunist   Român,   expre  independenţă,  ca  şi  ma
    tii corul „Pre-  nifestarea  a  reunit  copii,   însoţit   fiecare   moment   tul  Rămân  iei",  unind,  în-            sie   a   gîndirii   ştiinţifice   rile   izbînzi   din   timpul
   i             adolescenţi   şi   maturi   —   artistic  dăruit,  la  ceas  de                !   original.   .   inventator   în                   eroic  care  a  urmat  Con-
   stă urare     de  la  membrii  formaţii  dragă  sărbătoare,  de  for  tr-o  impresionantă  horă  a   ţ  conducerea  politică  a  so-   novatoare   a   Şedretarului
   nea progra-   lor   artistice   ale   Casei   maţiile   C.P.S.P.   (taraf,   frumuseţii  şi  mîndrrei  de   1 cietăţii româneşti".  general   af   partidului,   . greşului al IX-lea   al 1
   t   - ■       pionierilor  şi  şoimilor  pa                      neam   sutele   de   partici  }   în continuare,   tovară-  preşedintele   Republi  partidului, de cind   la. j
   :ţnl                                    dansuri   populare,   solista                         I   şui   Traian   Creţ,   seore-   cii','  'iovârăştil  •  Nicolae   cîrma  patriei  se  află  tova-'  1
   îea .azi :    triei,   Clubului   tineretului,   vocală  Ileana  Rusu)  sau   panţi,  la  Sărbătoarea  Ţă  ţ - tar al Comitetului ju  CcauşeSeu".'  răşul Nicolae Ceauşescu. i
   Ctitorii ale   şcolii generale nr. 6, li  ale şcolii generale nr. G.  rii.
   : Nicolae
   ;cu (color),
   aj-documen-
   sărbă' ire —
   oct« (co-                                                                                                                        Raport muncitoresc
   rtv. : „Cca-                                                                                                                 (Urmare din pag. 1)     ■   I.M.  HUNEDOARA,
   rii“; Partea                                                                                                                                       în   cursul   acestei   săptă-
   nai,                                                                                                                        ■  MINA  DEVA.  Har   mîni,  în  care  minerii  şi
                                                                                                                             nicii  mineri  de  Ia  Deva  preparatorii   din   bazinul.
   IANUARIE                                                                                                                  şi  Muncel,  printr-o  exem  Poiana  Ruscăi  au  obţinut'
   nai                                                                                                                       plară  mobilizare  în  aba  succese  deosebite  în  mun
   omagiu con                                                                                                               taje  —  aşa  cum  Ie-a  re  că,  ziua  de  joi,  22  ia
   ului nostru                                                                                                               comandat  Minerul  de  O-  nuarie  a.c.,  se  înscrie  eu,
   color)                                                                                                                    noare   al   ţării,   tovarăşul
   mtar                                                                                                                      Nicolae  Ceauşescu  —  au   numeroase   „vîrfuri"   de
   It Ceauşescu,                                                                                                                                      producţie.  Astfel,  la  Uzi
   a (color)                                                                                                                 reuşit,  în  perioada  trecu
   ol omagial                                                                                                                tă  dc  Ia  începutul  anu  na   dc   preparare   Teliuc,
   nai                                                                                                                       lui,  să  extragă  suplimen  planul  zilnic  a  fost  dc-'
    Mdrăgito.                                                                                                                tar   sarcinilor   de   plan  păşit  cu  182  tone  concen
                                                                                                                             3  000  tone  de  minereu  trat,  cu  un  conţinut  de
                                                                                                                             cuprifer  şi  320  tone  de  fier   de   47   tone   pe
                                                                                                                             minereu   complex.   Mine  ste   prevederi,   la   Ca
                                                                                                                             rii  de  la  Deva  preconi  riera  minieră  ZIaşti  sar
                                                                                                                             zează  să  încheie  luna  ia  cinile  Ia  dolomită  au  fost
                                                                                                                             nuarie  cu  un  spor  Ia  pro
   Bonner   Iiui                                                                                                             ducţia  marfă  de  peste  un   depăşite  cu  500  tone,  în
   Un   comando                                                                                                              milion  Iei.  în  acest  fel   timp  ce  minerii  din  ca
   grea  —  se                                                                                                                                       drul  sectoarelor  I  Teliuc,
   rta);   HUNE-                                                                                                             înţelege   colectivul   de
   jartacus   —                                                                                                              muncă  de  ai  "i  s-7  cinsteas  III  şi  IV  Ghclari  au  ex
   (Modern   —                                                                                                               că  ziua  de  naştere  a  ce  tras  suplimentar  mai  bi
   ;  vals  •  (Mo-                                                                                                                                   ne  de  220  tone  de  mine
   'jlceer   "ln-                                                                                                            lui  mai  iubit  fiu  al  popo
   tlsme   —              In Piaţa Victoriei, Hora Unirii a fost încinsă de zeci de grupuri.   Foto NICOLAE GHEORGHIU        rului nostru.            reu dc fier brut.
   [Castel;;   PE-
   aravana   mls-
   ring);   Jan-
   extratereştrii
   e);   Proletul,
   lelenii   (Unl-
   ENI:   Lanţul
   -   seriile   i-Il                                                          Şi consumatorii mici pot face economii mari!
     VULCAN  ;
   din   umbră         OAMENI Al MUNCII, CETĂŢENI
   m  l ) ;   Aven
   ícea   Nordu-                                                       împreună   cu   lucrătorii   La  noi,  după  cum  se  poate   Intr-adevăr,   nici   în   sa  în  biroul  său.  unde  ilu
   |;   PETRILA:        Al JUDEŢULUI HUNEDOARA !                                                                                                      minau  un  bec  mare  şi  un
   (i   trei   nopţi                                                 loan   Pslverea   şi   Arpad   constata,   nu   arde   inutil   loanele  de  servire,  nici  în
   );   ANINOA-                                                      Nagy,  de  la  C.D.E.E.  Hu  nici  un  bec.  Aceasta  .fără   bucătărie,   nici   în   magazii   tub  de  neon,  iai  încălzi
   luni   (Munci-    Acţionaţi zi de zi cu hotârîre şi înalt spi    nedoara,   am   trecut   prin   a   afecta   cu   nimic   buna   nu  ardea  nici  un  bec.  La
   ICANI:   Pro-                                                                                                                                      rea  se  făcea  cu  un...  re-
   male   (Rete-   rit  gospodăresc,  la  locurile  de  muncă  şi    mai  multe  unităţi  de  sei>   servire   a   publicului.   în   bucătărie,   în   funcţie   dc   şou  electric.  De  asemenea,
   D   :   Căută-   acasă, pentru reducerea substanţială a con      virc publică din Hunc-     felul acesta economisim    cerinţe, se folosea o sin-  în  sala  de  servire  ardeau
   i  .  —  seriile
   oşie);   GURA-   sumului  de  energie  electrică,  pentru  preve                                                                                  inutil  o  sumedenie  de-  be
   colarea   (Mi-                                                                                                                                     curi.
   ŞTIE  :  Cursa   nirea oricărui fel de a o risipi !
   in   nou   lin                                                                                                                                      Asemenea  cazuri  de  ri
   iara)   ;   GE-   Este  o  înaltă  îndatorire  civică,  cetăţe                                                                                    sipă   am   mai   întîLnif   la
      Călăreţul
   ia   de   cultu-   nească,  o  sarcină  de  maximă  însemnătate,                                                                                   unitatea   confecţii   serie   a
   :  Eu,  tu  si                                                                                                                                     cooperativei   meşteşugă
   la);  BRAZI  :   în  interesul  economiei  naţionale,  al  nostru,
   ibună:   CA-                                                                                                                                       reşti  „Drum  nou",  la  ali
   rtacus  —  se-   al  fiecăruia,  de  a  face  totul  pentru  econo                                                                                mentara  nr.  126,  în  unele
   lasa   de   cul-
   RIA  :  Bătălie   misirea severă a energiei electrice !                                                                                            secţii   prestatoare   de   ser
   n   —   seriile                                                                                                                                    vicii  din  complexul  meşte
   ii); 1LIA :
     (Lumina);                                                                            îndatorire primordială a fiecărui                           şugăresc  „Geor-ge  Enescu",
   Un   comisar                                                                                                                                       la   unitatea   de   alimentaţie
   irul).
                                                                                          om al muncii, a fiecărui cetăţean                           publică nr. 24 şi la altele.
                                                                                                                                                        Vom sublinia că în cele
                                                                                                                                                      mai   multe   unităţi   comer
   IEAS                  ENERGETICIENI DIN JUDEŢUL
                                                                      doare,  urmărind  modul  în   lună  de  lună  un  mare  nu  gură   plită   electrică,   cel   ciale,   prestatoare   de   ser
                                                                      care   s-a   înţeles   dezidera  măr  de  kilowaţi  dc  ener  mult două.      vicii,   de   alimentaţie   pu
                                 HUNEDOARA !
   :  Vremea  va                                                      tul   major   al   economisirii   gie electrică.       înalţ   spirit   de   răspun  blică   din   Hunedoara   s-<a
   cerul   v»ria-                                                     energiei  electrice,  chiar  şi   Maria   Truţă,   şefa   res                  înţeles  şi  se  acţionează  în
   'a  sufla/  jab                                                                                                         dere  faţă  de  folosirea  chib
   lerat,  cu'  in-   Dovediţi zi şi noapte spirit de înaltă răs    la  aşa-zi-şii  mici  consuma  taurantului   „Gambrinus",   zuită   a   energiei   electrice   consecinţă   pentru   econo
   •mporare   pî-                                                    tori.                      ţine să precizeze:                                    misirea   severă   a   energiei
   i/h   din   sec-   pundere, de patriotism, asigurînd buna func                                                         am  întîlnit  şi  la  cofetăria
   u   Tempera-                                                        La   Oficiul   P.T.T.R.   II,   —  Mai  bine  de  jumătate   „Tosca"   (şefă   de   unitate   electrice.   Cu   alte   cuvinte,
   e  vor  fi  cu-   ţionare  a  tuturor  agregatelor  producătoare   dirigintele   Dionisie   Preda,   din   pereţii   localului   nos              cei  mâi  mulţi  dintre  micii
   minus  13  ţi                                                     ţine să sublinieze:                                   Florica   Botofan),   la   res
   ide,  Iar  cele   de energie electrică !                                                     tru  sînt  din  sticlă,  permit                       consumatori   dovedesc   că
   e  minus  G  şi                                                     —  înţelegînd  cum  se  cu  pătrunderea   iluminatului   taurantele   „Ciuperca"   (res  pot   face   economii   mari.
   d.                Este  o  îndatorire  de  cinste  şi  onoare                                                           ponsabil   Ştefan   Muzicaş),
                                                                     vine   necesitatea   economi  natural.  Beneficiind  cit  mai                   Spiritul  lor  civic,  de  buni
                 patriotică aceea de a asigura economiei na                                                               „T.raian"  (condus  de  Con
    vreme rece                                                       sirii   energiei   electrice   mult  de  lumina  zilei  nu                       gospodari   trebuie   extins,
   iporar noros.                                                     ne-am   adaptat   programul                           stantin Năstase).          'ieneralizat.
   ilnsori Izola-   ţionale  energia  electrică  de  care  are  atîta                           numai  că  ne  încadrăm  în
   va prezenta   trebuinţă în aceste zile de iarnă !                  de  hieru  în  aşa  fel  incit   cotele   repartizate,   dar   e-   în  schimb,  la  restauran
    pînfl la 80                                                      să   folosim   cit   mai   mult   conomiskn  importante  can  tul   „Corvinul".   responsa  ÎOAN VLAD,
   •rînd zăpada                                                                                                                                                 corespondent
                                                                     lumina . naturală a zilei.  tităţi de energie electrică.  bilul Emil Oproni stătea
     	
