Page 94 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 94
Raţionalizarea şi reducerea consumului ia
minimum necesar-o îndatorire cetăţenească
Iarna s-a instalat acum — Seceta prelungită a — Controale, cît mai
deplin, însă în acest an a micşorat simţitor produc multe controale, şi, bine
fost însoţită şi de anu ţia de energie electrică din înţeles, întrerupe energia
mite fenomene naturale hidrocentrale. în acelaşi acolo unde se constată
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAW HUNEDOARA AL P.C.R care au diminuat în mod timp, îngheţul şi alte fe depăşiri.
simţitor producţia de ener — In consecinţă, tre
Şl Al C O I U S I I I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ' gie electrică a ţării. Pen nomene au influenţat ne buie să economisim P«
tru a cunoaşte mai bine gativ şi energia electrică toate căile energia electri
care este situaţia în a- pe bază de cărbune. De că. Cc-ar mai fi impor
Anul XXXVIII, nr. 9 057 DUMINICA, 2&DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani cest domeniu important al aici, rezultă necesitatea tant de - ştiut ?
—
Unităţile industriale
economiei şi ce anume tre aplicării cu stricteţe a mă
buie să facem pentru a surilor de raţionalizare cu care produc şi energie e«
reduce cît de cît efectele noscute, precum şi a altor lectrică (ex. C.S.V. Călan)
negative, ne-am adresat acţiuni hotărîte din par să depună eforturi pentru
realizarea producţiei pla
tovarăşului ing. Ioan Haţe-
In întâmpinarea Zilei Republicii gan, directorul I.R.E. De tea tuturor consumatorilor nificate, consumatorii casş
pentru reducerea consu
nici şi micii consumatori
va.
— Deci, tovarăşe direc murilor energetice. să folosească strictul ne
tone minereu de fier Economii realizate tor, mai înlîi o scurtă pri — Ce face I.R.E. Deva cesar de energie electrică.
marfă, peste 8 800 tone vire asupra producţiei de pentru economisirea c-
fier în minereu marfă, prin recondiţionâri energie electrică. nergiei electrice ? MARIN NEGOIJÂ
aproape 30 000 tone dolo-
mită şi 212 tone talc. Un Recuperarea, rccondi-
buchet de realizări cu ţionarea şi reintroducerea
care toţi minerii şi pre în circuitul productiv a OAMENI Al MUNCII DIN C E T Ă Ţ E N I !
paratorii cinstesc măreaţa pieselor necesare activi INDUSTRIE !
aniversare a Zilei Repu zării întregului parc de In scopul economisirii energiei c-
blicii. Luaţi măsuri hotărîte în locurile
utilaje de transport şl
mijloace auto din dotare de producţie pentru reducerea pe lectrice în locuinţele dumneavoas
Realizări este unul dintre obiecti toate căile a consumului de energie
30 ale feroviarilor vele cărora li se acordă electrică ! tră, utilizaţi numai becuri de puteri
DECEMBRIE o marc importanţă în înlocuiţi motoarele uzate şi cu mici şi numai aparate de uz casnic
1947-1986 Oamenii muncii din ansamblul activităţii des consumuri mari de energie electrică
■4? cadrul R.C.M. D e v a făşurate de cei ce mun cu consumuri reduse de energie e-
cinstesc aniversarea Re cesc în cadrul Secţiei de cu altele cu consum raţional ! Iectrică !
publicii cu frumoase rea Sectorizaţi iluminatul în halele
exploatare şi reparaţii de producţie şi nu aprindeţi becu
lizări în domeniul lor de Nu folosiţi energia electrică pen
Măsura vredniciei activitate. Printr-o preo utilaje Hunedoara. Tra- rile decît atunci şi acolo unde este
minerilor din cupare responsabilă pen ian Pop, Ioan Roşu şi necesar ! tru încălzirea locuinţelor !
Nicolae Coş sînt doar trei
Poiana Ruscăi — tru utilizarea la capaci
tate şi cu eficienţă eco dintre oamenii muncii
minereuri peste plan nomică ridicată a capa care au făcut „ca scoase
cităţilor de care dispune, din fabrică" piese de Aplicarea amendamentelor şi
Ultimele zile ale acestui feroviarii de Ia R.C.M. schimb în valoare de a-
prim an al cincinalului Deva au îmbunătăţit, pe proape 1 500 000 lei. Tot
1986—1999 marchează şi perioada trecută din an, din activitatea de recu fertilizarea naturală a ogoarelor
în activitatea minerilor viteza medie comercială perare, Ia care sînt an
din Voiana Ruscăi rit cu 1,1 la sută, iar to
muri intense de muncă, najul pe tren marfă cu grenaţi toţi oamenii trebuie intensificate!
expresie a dorinţei fier 3,3 la sută. Cele mai muncii din atelierele de
binţi a întregului colec bune rezultate le-au ob prelucrări mecanice şi de
tiv de a încheia planul ţinut ceferiştii staţiilor reparaţii, s-au colectat şi Puternic mobilizaţi de feţele acide şi administra 32 ha ş.a. Singura unitate
Pe acest an cu rezultate Mintia, Simeria-călători, predat 172 tone fier vechi, orientările şi indicaţiile rea de cantităţi tot mai unde nu s-a aplicat nici
cit mai bune, care să Dabra şi Simeria-triaj. 6 tone fontă, 3,46 tone c u p r i n s e în cuvîntă- mari de îngrăşăminte or un kilogram de amenda
constituie temelia solidă (1. Jura, corespondent). plumb. rile tovarăşului Nicolae ganice pe terenurile ce ur mente este C.A.P. Clopo-
a viitoarelor realizări Ceauşescu, secretarul ge mează să fie cultivate în tiva, iar suprafeţele reali
preconizate pentru 1987. neral al partidului, la re primăvara viitoare cu car- zate pînă acum la C.A.P.
încrederea, optimismul centa plenară a C. C. al Ciula Mare, A.E.I. Peştea
manifestate deschis de P.C.R. şi la plenara Con na şi altele sînt încă mici.
cei ce muncesc la mi siliului Naţional al Agri C.U.A.S.C. In ce priveşte fertiliza
nele Ghelari şi Teliue, culturii, Industriei Alimen TOTEŞTI rea naturală a terenului,
la cariera de nemetali tare, Silviculturii şi Gos la nivel de consiliu unic
fere Zlaşti, sau la uzina podăririi Apelor şi în sco agroindustrial au fost
de preparare a minereu pul materializării hotărîri- tofi, porumb şi altele. A- transportate în cîmp circa’
rilor sînt sentimente ba lor unanime de a pune 12 000 tone gunoi de grajd.
zate pe rodnicia împlini baze temeinice recoltei a- ceste activităţi sînt, în ge Pe primul loc, din acest
neral, bine organizate şi
rilor din anul care se nului viitor, pentru a ob punct de vedere, se situ
încheie. Sînt remarcabi ţine producţii agricole su coordonate, cunoscînd o ează Asociaţia economică
le depăşirile înregistrate perioare, lucrătorii ogoa puternică mobilizare de intercooperatistă din Peş
la producţia marfă — relor din Consiliul unic forţe. Ca urmare a aces teana, unde s-au dus în
plus 33 420 900 lei. Ia agroindustrial Toteşti se tui fapt, In luna noiembrie cîmp 6 700 tone îngrăşă
investiţii total — plus preocupă cu hărnicie şi şi în perioada ce a trecut minte naturale cu care au
445 000 lei, sau la pro răspundere de sporirea din decembrie au fost a- fost fertilizate, pînă în pre
ducţia fizică, unde Ia . rodniciei pămîntului. Se plicate amendamente la zent, 67 ha teren.
produsele de bază s-au v .o.. . ca an. intre lucrătorii atelierului de reparaţii acţionează, în aceste zile, C.A.P. Toteşti pe 85 ha, la
obţinut suplimentar pre motoare electrice, Daniela Op rea şi Genoveva INleizel se re C.A.P. Ostrov pe 67 ha, la TRAIAN BONDOR
vederilor de plan 20 938 marcă prin hărnicie şi profesionalism. în principal, în două di
recţii şi anume: aplicarea C.A.P. Rîu de Mori pe 37
de amendamente pe supra ha, la C.A.P. Peşteana pe (Continuare în pag. a 2-a)
12, vernisajul expoziţiei „Ar- * Oaspeţi dragi pe meleaguri hunedorene
tistul şi pacea“. 27 de artişti ®
plastici hunedoreni expun j
44 de lucrări do pictură,
sculptură, grafică şi artă • 0 prezenţă simbol
decorativă. .
B3 „MARŞUL SĂNĂTĂŢII".
I S 0 „COLINDA ŢAKII i>EM-
TUU MINERII VÂII JIULUI“ Tradiţionala manifestare ® lată, a trecut o sâptă- „zburătorilor din Carpaţi"
• işl deschide astăzi porţile „Marşul sănătăţii" a intrat în ţ mină de cind clinchetul — cum ne place să-i nu
I în municipiul Petroşani. La focul pregătirilor finale. în zurgălăilor „Căluşerului mim, de-o vreme încoace,
manifestarea devenită tra- aceste zile, Consiliul orăşe- ® transilvănean" a încălzit
• diţională participă formaţii ne.se al sindicatelor din Brad, l pe vătalii Nicolae Mălina
I de obiceiuri laice de Iarnă organizatorul cunoscutei ma- m atmosfera rece, de iarnă, din Boşorod şi Traiah Gri-
din zece judeţe ale ţării, la nifestări, acţionează pentru * iar ecoul lui mai stăruie dan din Orăştioara de Sus.
0 care se alătură cele hune- ca şl această ediţie să se |
, dor ine din Dealu Mare (Vă- desfăşoare Ia un înalt ni- încă. Mai stăruie pentru Primul - cu lumina feri
lişnra) şi Ilărţăgani (Băi- voi şi în cele mai bune con- ® , că - aşa cum se intimplă cirii pe obraji, jucind ală
diţii.
a). tâi organizarea Consiliu- ori de cîte ori actul de cul turi, in pas adică, cu Hui
, el municipal Petroşani do EEI SIMPOZION. „Omagiu
educaţie politică şi cultură Republicii" a fost tema sim- ® tură poartă emblema cali său, micuţul Daniel; al doi
© socialistă, manifestarea se pozlonului organizat la Gu- j tăţii - această manifestare lea cu nostalgia de a nu-l
1 va desfăşura astăzi şi mîino rasada, acum în pragul glo- de îndrăgită tradiţie n-a avea lingă el pe Ovidiu,
la casa de cultură şi în să- rioasei aniversări. Cu ‘con- •
® Iile do apel ale întreprin- tribuţia profesorilor Doina | fost o sărbătoare doar pen micuţul vătal aliat, îm
« derilor miniere din Valea Nicula, Iulian Haiduc, cos- tru o zi-două. Zecile de preună cu alţi 30 de că-
1 Jiului. tică Băţălan şi Mircea Iacob ® formaţii transilvănene, ca luşeri-copii din Orăştioara,
simpozionul a marcat im- j
® LAPTE PESTE PREVE- presionant, drumul marilor şi „căluşii" invitaţi de din la serbările de iarnă din
| DEKi. Colectivul de muncă înfăptuiri din anii Repu- ®
din ferma zootehnică a blicii, iar pionierii şcolii ge- j colo de Carpaţi, au dat Capitală". „Eu vă spun
® C.A.P. Tîmpa raportează în- neralo din localitate au în măreţie străbunului joc fe sincer că mi-au dat lacri
I deplinirea înainte de termen tregit manifestarea cu un ® cioresc. Ecoul nu s-a mile de emoţie, şi-s om în
a planului producţiei de spectacol omagial. j
® lapte marfă pe anul 1986. Tot din Gurasada am pri stins şi pentru că această toată firea, cind am văzut
f Pînă la finele acestui an fer- mit vestea că pionierii au ® ediţie a avut ineditul ei, inălţindu-se steagul nostru
ma va livra în plus 5 hi fost deosebit de harnici, în- j momentul ei de referinţă. tricolor d e a s u p r a ca
• lapte. Printre cei mai vred- deplinindu-şi angajamentul
5 nici îngrijitori de animale de muncă patriotică pe a- © Cine a urmărit întreaga petelor căluşerilor in pa
se numără Gavrilă Ochiş, nul 1986 în proporţie de 121 . desfăşurare a „căluşerului" rada cc, a deschis sărbă
9 Ioan lSotlş, Mi hai Bîrlea, la sută. — incepind de sîmbătă toarea de duminică. Şi a-
Gavrilă Nemeş, Vasllc Bilţ O
I şi alţii. după-amiază şi pînă du
minică seara - şi-a apro LUCIA LICIU Cariera minieră Mintia—Veţel, brigada de producţie
0 RO VERNISAJ. Astăzi, du- Mintia. Lucrătorul Iosif Paşca răni ine acelaşi operator pre
minică, la noile Galerii de piat de inimă multe ase
1 Artă ale Fondului plastic menea momente. „Pentru parare destoinic, harnic .şi devotat meseriei sale.
a din Deva are Ioc, la ora
mine rămîn vii chipurile (Continuare in pag. a 2-a) Foto N. GHEORGHIU
- • - - a - - e - - « — — * -
