Page 83 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 83
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Oamenii muncii hunedoreni, într-un s
român, au spus cu fermitate: ţ
ŞARJE DE OTEL PENTRU din abataje. Iar dovada Capitală consacrată dez
de netăgăduit a voinţei armării şi păcii, şi-au dat
CONSTRUCŢIA PAŞNICĂ A TĂRII tuturor minerilor pentru votul muncii libere şi paş
făurirea unei lumi a păcii nice, pentru zîmbetul fii
Sub semnul luminii iz privită în întreaga lume este faptul că în chiar celor şi fiilor, pentru cti
vodite din vetrele de plă ca un exemplu demn de preziua referendumului ei toriile socialiste de azi
mădire a metalului pentru urmat. şi-au îndeplinit planul şi de mâine. Cu speranţa
ţară, în zorii zilei de du — După exprimarea de lunii noiembrie, că pe 10
minică, 23 noiembrie a.c., plinului acord faţă de luni din acest an — Anul în toate acestea, au în
oţelarii Hunedoarei — a- generoasa iniţiativă a ţării Internaţional al Păcii — cheiat o zi record în pro
semenea întregului nos noastre de a proceda e- şi-au depăşit angajamen ducţie Alexe Evdochinov,
Roman
Loghin
Oprean,
tru popor — şi-au mani fectiv la reducerea arma tele cu mai bine de 28 Nicoară, Gheorghc Lazur,
festat deplina lor apro mentelor, efectivelor şi milioane lei. Petru Dohcan, Petre Du-
bare faţă de noua şi stră cheltuielilor militare — Minerii din Deva, ur- mitrana, întregul* ..colectiv
lucita iniţiativă de pace a menţiona Fclician Dobra, mînd chemările vibrante •— rostind un îrjstfezăţor
României socialiste, a pre topitor şef la cuptorul ale secretarului general „Noroc bun“ tuthfor ce
şedintelui său, tovarăşul nr. 2 al O.S.M. I —, îm al partidului, tovarăşul tăţenilor ţării.
Nicolae Ceauşescu, sem- preună cu toţi colegii Nicolae Ceauşescu, rostite
nînd, în buletinele refe mei ne-am pus alte sem la marea adunare din VALENTIN NEAGU
rendumului, pentru pace nături, de faptă, pe plat
şi linişte, pentru dezar forma fierbinte a oţclă- DA MUNCII PAŞNICE, FĂURIRII UNEI
mare. Am fost alături de riei, conştienţi fiind că
ei în acele clipe înălţă numai obţinînd oţel de LUMI FĂRĂ ARME Şl RĂZBOAIE
toare, în care făurarii cea mai bună calitate întreprinderea electro- rendumului, peste 30 la
oţelului au demonstrat o vom putea îndeplini de ccntrale Deva, unitate de sută dintre oamenii de
dată în plus că îşi merită zideratele noastre de dez primă însemnătate pentru aici au spus un DA fi
din plin renumele de voltare liberă prefigurate economia naţională. La resc, limpede, încrezători
detaşament de frunte al de istoricele documente ora 6, un însemnat nu într-o lume a păcii. Prin
siderurgiştilor. Am re ale celui de al XlII-lea' măr de energeticieni erau tre primii care şi-au ex
ţinut ca fiind semnifica Congres al partidului. prezenţi la punctele de primat adeziunea au fost La atelierul preparaţie al Ţesătoriei de mătase din Deva, seni
tive pentru susţinerea a-. — La cei 17 ani ai mei, votare pentru a-şi expri oamenii din formaţiile lui Iui s-a constituit într-un mo ment sărbătoresc.
firmaţiilor de pînă acum cînd visul de a deveni ma opţiunea. Avelino Ghcrgheli, Gheor-
cuvintele simple dar de un oţelar de nădejde este în numai o jumătate de gh'e Angliei, Ilie Mînecan,
mare sensibilitate rostite mai aproape ca oricînd oră de la începerea refe- muncitorul specialist Pe AM SPUS DA PENTRU PACEA
tru Popa, cei care, în
noaptea premergătoare ma Şl VIAŢA COPIILOR NOŞTRI
relui eveniment de la 23 Era ora 7,15, oră la ca tărim semnătura la refe
Şi
noiembrie au finalizat cu re, de 15 minute schim rendum. Bulac
şase zile mai devreme re bul de noapte părăsise lo semna
vizia tehnică a blocului 6. curile de muncă predînd Steluţa Martin — reglor refere
în acest fel, ziua în care ştafeta primului schimb la secţia ţesător ie în
întregul nostru popor a schimbul I — se prezen Cei, ai
spus un DA hotărît vie de zi. Dar, mai bine de tase la fabrică cu o oră rilor
ţii, encrgeticienii deveni trei sferturi dintre cei ce înainte de intrarea în nerii
au înţîmpinat-o cu o rea s-au bucurat de dreptul schimb. rn,"
lizare dintre cele mai im constituţional de a vota — Am vrut să fiu prin inimă
portante, întărind prin la referendumul de la 23 tre primii care vor spune la re:
noiembrie îşi exercitaseră
fapte votul lor. La ora deja acest drept. DA la referendum. Ca întări
opt, aproape 90 Ja sută muncitoare şi mamă a u- munci
din oamenii muncii ai u- Printre primii care şi-au nui copil, doresc din ini tem n
nităţii şi-au dat acordul pus semnătura la rubrica mă pacea, asemeni mili rit de
pentru ca România socia DA, de acord cu reduce oanelor de mame de pe copii
listă să treacă, încă din rea cu 5 la sută de către pămînt. Am spus deci DA să-i c
acest an, la reducerea cu România a armamentelor, pentru pacea care este bu Am
5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor nul cel mai de preţ al o- tunci
efectivelor şi cheltuielilor militare s-a numărat şi menirii. îmi voi întări a- A se
militare, hotărîţi fiind ca Lia Uşvat, muncitoare în ceastă semnătură făcîn- de m
acest vot să-l întărească secţia preparaţie-ţesătorie. du-mi zi de zi din plin păcii :
permanent prin noi şi noi — Pacea — spunea dîn- datoria la locul de muncă. za de
realizări. 23 noiembrie — sa — este bunul cel mai Astăzi şi schimbul nostru vor în
o zi care va răiriîne multă de preţ al omenirii şi tre lucrează la o comandă din 1
vreme în inimile şi su buie să facem tot ce-i o- destinată exportului. In . alte :
fletul energeticienilor, o meneşte posibil pentru a felul acesta contribuim şi care
întreprinderea electroeentrale Deva. La primele ore ale dimineţii, înainte de In zi dedicată muncii paş o apăra. Din acest motiv, noi la întărirea economică cea.
trarea în schimb, oamenii din formaţia condusă de maistrul Slgismund Oara spun un nice, . făuririi unei lumi a ţării, la schimbul mon
DA hotărît muncii paşnice, încrederii şl înţelegerii între po poare. astăzi am spus din toată
fără arme şi războaie. inima DA pentru reduce dial de valori.
de cîţiva dintre făurarii — ne spunea cu emoţie DIN TOATA INIMA, rea de către România CU FERESTRELE LARG
metalului din Oţelăria Sie Cornel Faur — a te pro cu 5 la sută a armamen
mens Martin nr. l a Com nunţa pentru un viitor al PENTRU UN VIITOR LUMINOS telor, efectivelor şi chel SPRE SENINUL VIII
binatului siderurgic Hu păcii îmi apare ca sin adus şi îşi aduc o contri tuielilor militare. Această
—
Chemările
adresate
nedoara : gura opţiune raţională. de secretarul general al buţie decisivă la realiza iniţiativă a României, a „Ca să fie MÎINE, e ne ceastă
— Noi, cei de la cup Chemaţi pentru prima p a r t i d u l u i , tovarăşul rea unor producţii agrico preşedintelui său, tovară voie de linişte". Versul a gîndu
torul nr. 1, am elaborat dată să ne spunem cuvân Nicolae Ceauşescu, au gă le sigure şi - stabile, în ul şul Nicolae Ceauşescu, devenit emblema dimine Şi an
prima şarjă din această zi tul în cadrul unui refe sit un larg ecou şi în rîn- timii ani recoltele medii este un exemplu dat po ţii de duminică, stăruind este r
ţiativi
istorică — declara to- rendum, toţi tinerii Româ dul lucrătorilor ogoarelor, fiind de 4 500—5 500 kg poarelor cfi, dacă ele şi în .inima şi cugetul mii
pitorul şef Ştefan Cosma. niei socialiste rostim DA al nostru, al mecanizato cereale şi peste . 25 000 kg guvernele care le repre lor de studenţi veniţi, do tarulu
Am numit-o, simbolic, pentru pace, condiţia e- rilor, care, asemenea în cartofi la hectar. în vede zintă vor, dezarmarea poa la prima oră, în spaţiile lui, c;
„şarjă a păcii". Spun „sim senţială a împlinirii noas tregului popor, am spus rea înfăptuirii cerinţelor te deveni realitate. Ca noi ale Institutului de ca şi
bolic” pentru că, de fapt, tre ca oameni. Vom ur un DA hotărît la referen noii revoluţii agrare, trac mamă, doresc ca atunci mine Petroşani, spre a-şi să se
tot oţelul pe care îl ob ma neabătut cuvîntul toriştii Viorel Vlăiconi, cînd copilul meu mă va spune vrerea. -Şi vrerea a ninul
partidului, al secretarului dumul de la 23 noiembrie întreba ce este pacea să-i fost DA, într-un gînd şi patru
ţinem aici dorim să fie său general, tovarăşul — ne-a relatat Mihai Me- Alexandru Brejan, Ion te stu
folosit numai pentru dez licuţ, şeful secţiei de me Taşcu, Mihai Dohotaru şi pot spune: „Pace este a- într-o simţire cu ţara, răs- diesel:
voltarea şi înflorirea pa Nicolae Ceauşescu, părin canizare de la C.A.P. Ha alţii întăresc prin fapte tunci cînd seninul cerului punzînd chemării adresate cultati
triei dragi, să servească tele iubit al tinerei ge ţeg. Sîntem pe deplin con de muncă votul dat Ia re nu este întunecat de nici tinerilor patriei, poporu
neraţii, dovedind prin stalaţi
împlinirii viselor noastre muncă şi învăţătură că vinşi că votînd pentru re ferendum, prezentîndu-se o ameninţare". Schimbul lui român, de tovarăşul unit î
luminoase pe care le vom sîntem demni' continuatori ducerea armamentelor, e- cu toate lucrările din cam nostru a produs azi noap Nicolae Ceauşescu la ma cuvînt
putea înfăptui numai în ai unui popor harnic şi fectivelor şi cheltuielilor pania de toamnă încheia te 11 000 mp ţesături. Ma rea adunare populară din DA, c.
’ondiţii de pace. Pentru muncitor, dintotdeauna iu militare, ne-am exprimat te la timp şi la un înalt joritatea acestei producţii Capitală consacrată refe colegi
iceasta am semnat as bitor de pace. Vrem să încă o dată, în consens cu nivel calitativ. este destinată exportului. rendumului păcii. „Sper tate. i
tăzi, . cu neţărmurită în facem oţel pentru creşte voinţa întregului popor, Tot la S.M.A. Haţeg Cu asemenea fapte no în ca gândurile mele din a- lic sj:
credere că strălucita ini- rea de mîine a patriei adeziunea noastră fierbin şi-au dat votul, spunînd
iativă a conducătorului şi pentru aceasta vrem te faţă de politica internă DA pentru reducerea ar
r
iubit al partidului şi sta PACE ! şi externă â partidului şi mamentelor, efectivelor şi
tului nostru, tovarăşul statului nostru, precum şi cheltuielilor militare, me
Nicolae Ceauşescu. va fi MIRCEA DIACONI) angajamentul de a nu pre canicul Iosif Florănescu,
cupeţi nici un efort pen împreună cu cei doi fii,
tru a înfăptui neabătut Adrian şi Emil, fraţii Bă-
PENTRU CTITORIILE SOCIALISTE obiectivele stabilite de iuţ, Victorian şi Liviu Mi-
DE AZI Şl DE MÎINE Congresul al XIII-lea al tucă — mecanizatori de
partidului. Pentru că ce nădejde care, prin munca
Despre vrerea vajnici Cuvinte pline de sem poate fi mai înălţător în lor pusă în slujba sporirii
lor mineri ai Devei vor nificaţie în legătură cu viaţă decît să ne bucurăm recoltelor, îşi aduc din
beşte cu tărie faptul că însemnătatea referendu de înfăptuirea în linişte plin contribuţia la reali
la ora şapte, aproape 90 mului ne-au spus Iulian şi pace a programelor zarea programelor de dez
la sută dintre ei îşi puse Doţa, Gheorghe Apreote- noastre de dezvoltare eco- voltare a agriculturii.
seră deja semnătura pe sei, Ioan Văduva şi alţi nomico-socială, de ridica Spunînd din toată inima
buletinul de vot în drep destoinici mineri care, ime rea prestigiului ţării noas un DA hotărît la referen
tul acelui DA dătător de diat după ce şi-au ex tre în rîndul naţiunilor dum, întregul colectiv de
speranţă. Un DA pentru primat adeziunea faţă de lumii. mecanizatori de la S.M.A.
cer senin, pentru lumina noul demers de pace al Sîntem mîndri să pu Haţeg a spus Da vieţii,
limpede a zilei de azi şi României socialiste, au tem spune că mecanizato Da unui viitor tot mai lu
de mîine. intrat în frontul muncii rii din secţia noastră şi-au minos şi paşnic.
