Page 84 - Drumul_socialismului_1986_09
        P. 84
     DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 976 • JOI, 25 SEPTEMBRIE 1986
         Vizita de lucru a tovarăşului fficolae Geauşescu in judeţul Dîmboviţa
             (Urmare din pag. 1)   cele  mai  bune  condiţii  ce  ferite  instalaţii  de  foraj  şi   dustrial,   în   viaţa   cultural-   tice   din   România,   pentru   în  încheierea  vizitei,  to
                                   rinţele   economiei   naţiona  intervenţie.          artistică  a  României  con  eliberare   socială   şi   pro  varăşul   Nicolae   Ceauşeseu,
         ■hcia  acest  an  chiar  cu  o   le,  ca  şi  solicitările  la  ex  în  încheierea  vizitei,  to  temporane.  gres  naţional  —  ca  şi  îm  tovarăşa   Elena   Ceauşeseu
         mumită   depăşire   a   săra  port.                 varăşul   Nicolae   Ceauşeseu   Sînt  prezentate  piese  ar  plinirea   unei   jumătăţi   de   au  adresat  felicitări  şl  au
         ţilor de plan.              A  fost  vizitată,  apoi  în  s-a  adresat  muncitorilor  şi   heologice  scoase  la  iveală   veac  de  la  procesul  luptă  dat  o  înaltă  apreciere  mo
          Evidenţiind   că   există   o   treprinderea   de   utilaj   pe  specialiştilor   din   întreprin  de-a  lungul  anilor  şi  care   torilor  comunişti  şi  antifas  dului  cum  a  fost  organizat
         >ază   tehnico-   materială   trolier  din  Tîrgovişte  —  u.   dere,  subliniind  că  în  a-   definesc  zestrea  adusă,  din   cişti  de  la  Braşov,  în  frun  muzeul,  cum  sînt  prezen
         leosebit   de   modernă,   că   nitate  cu  veche  tradiţie  în   ceastă  unitate  au  fost  con  cele  mai  vechi  timpuri,  de   tea  cărora  s-a  aflat  tovară  tate   marile   momente   ale
         sînt   prevăzute   noi   extin  fabricarea   instalaţiilor   des  statate  o  serie  de  lucruri   oamenii  locului  la  dezvol  şul  Nicolae  Ceauşeseu,  sînt   istoriei   patriei,   ale   luptei
         deri,   secretarul   general   al   tinate  forajului  petrolier,  a   bune,  dar  şi  unele  rezul  tarea  societăţii  omeneşti  pe   înfăţişate  prin  inedite  do  poporului   român   pentru
         partidului   a   subliniat   că   celor   destinate   intervenţii  tate  care  nu  sînt  la  nive  teritoriul patriei noastre.  cumente de epocă.  împlinirea   idealurilor   de
         sînt   necesare   măsuri   ho-   lor,  precum  şi  a  armături  lul  tehnicii  actuale,  al  po  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   Pe  un  amplu  spaţiu  este   independenţă,   suveranita
         tărîte,  mai  multă  discipli  lor industriale. *   sibilităţilor  de  care  dispu  Ceauşeseu,   tovarăşa   Elena   prezentată   marea   demon  te,  de  eliberare  socială  şi
         nă,  mai  multă  perseveren                         ne  acest  mare  colectiv,  nu   Ceauşeseu   au   vizitat   sala   straţie  antifascistă  şi  anti  naţională,   pentru   ridicarea
         ţă  pentru  a  se  asigura  fo  In  faţa  unor  grafice  şi   corespund   cerinţelor   actua  rezervată   glorioasei   domnii   războinică   de   la   1   Mai   patriei  noastre  pe  noi  trep
         losirea  cu  maximă  eficien  exponate,  Ion  Poşchină,  di  le  ale  economiei.  De  aceea,   a  Marelui  Mircea  Voievod,   1939,   în   organizarea   că  te  de  progres  şi  civilizaţie
         ţă  a  maşinilor  şi  utilaje  rectorul   întreprinderii,   a   a   arătat   secretarul   gene  cînd   Ţara   Românească   a   reia   un   rol   hotăritor   socialistă  şi  şi-au  exprimat
         lor  din  dotare,  care  au  ne  înfăţişat   activitatea   unită  ral  al  partidului,  se  impu  Munteniei  a  cunoscut  o  pe  a   avut   tovarăşul   Nicolae   convingerea  că  îşi  va  adu
         cesitat   eforturi   mari   din   ţii,  stadiul  îndeplinirii  pla  ne  să  se  acţioneze  pentru   rioadă  de  puternică  conso  Ceauşeseu,  alături  de  care   ce  o  contribuţie  importan
         oartea   statului,   a   poporu-   nului  pe  acest  an,  măsurile   întărirea   ordinii   şi   disci  lidare  a  organizării  stata  s-a  aflat,  din  partea  tine  tă  la  educarea  şi  formarea
                                                 diversificarea
                                          pentru
                                    luate
         ui.                        fabricaţiei  de  utilaj  petro  plinei   în   producţie,   astfel   le,  de  intensă  dezvoltare  a   retului  revoluţionar  al  Ca  conştiinţei   patriotice   revo
          Trebuie   să   demonstraţi   lier.                  îneît  să  se  asigure  o  îm  vieţii  economice,  de  remar  pitalei   tovarăşa   Elena   luţionare   n   -    oamenilor
         ;ă  ştiţi  să  folosiţi  această                     bunătăţire   a   calităţii   pro  cabilă  înflorire  a  artei  şi   Petrescu   Ceauşeseu.   Mu  muncii.
         tvuţie  ce  v-a  fost  încre  Au  fost,  înfăţişate,  tot  duselor,  o  ridicare  generală   culturii.   zeul   ilustrează   cu   mare   Vizita  de  lucru  a  tova
         dinţată,   a   spus   tovarăşul   odată,  eforturile  vizînd  in  a   întregii   activităţi.   Con  Ideea  luptei  pentru  uni  putere  de  convingere  acti  răşului   Nicolae   Ceauşeseu.
         Nicolae   Ceauşeseu,   expri-   troducerea   de   tehnologii   ducerea   întreprinderii,   tate  şi  libertate  a  poporu  vitatea  revoluţionară  a  to  împreună   cu   tovarăşa
        •   nîndu-şi   convingerea   că   noi,   care   să  conducă  la   muncitorii,   inginerii,   teh  lui  român  străbate  cu  o   varăşei   Elena   Ceauşeseu.   Elena  Ceauşeseu  în  jude
                                                productivităţii
                                    creşterea
         mgajamentul   asumat   de                             nicienii,   fiecare   la   locul   deosebită  forţă  de  sugestie   aflată  mereu  alături  de  to  ţul   Dîmboviţa   s-a   desfă
         ■onducerea  comlsinaţului  de   muncii  şi  îmbunătăţirea  ca  său  de  muncă  trebuie  să   întregul  muzeu.  Ea  capătă   varăşul   Nicolae   Ceauşeseu   şurat   într-o   atmosferă   de
         a  realiza  importantele  sar-   lităţii produselor.  lichideze  stările  de  lucruri   valenţe   aparte   în   secţiu  în   marile   momente   ale   mare   bucurie   şi   satisfac
         :ini  stabilite  va  fi  susţi  Rcferindu-se   la   rezulta  negative,   să   dea   dovadă   nea  rezervată  Ţărilbr  Ro  luptei   poporului   nostru   ţie,   de   deplină   angajare
         nut   de   munca   întregului   tele  obţinute  pînă  în  pre  de   exigenţă,   să   acţioneze   mâne  sub  domnitorul  Mi-   pentru   o   Românie   liberă,   revoluţionară   a   celor   ce
         ■olectiv,  iar  anul  1986  va   zent,   tovarăşul   Nicolae   pentru   creşterea   nivelului   hai  Viteazul,  în  vremea  că  prosperă.  muncesc   în   această   parte
         fi  încheiat  cu  rezultate  cît   Ceauşeseu   a   apreciat   că   de   pregătire   profesională,   ruia   -a   devenit   realitate   T  o  v  a  i  ă  s  u  1  Nicolae   a   ţării   pentru   înfăptuirea
         nai bune.                  acestea  nu  se  ridică  la  ni  astfel  îneît  să  poată  rea  idealul   formării   unui   stat   Ceauşeseu.   tovarăşa   Elena   marilor  programe  de  dez
           Următorul   obiectiv   al   velul  şi  exigenţele  actua  liza  o  producţie  de  calita  puternic   pe   meleagurile   Ceauşeseu  uu  vizitat  sec  voltare   a   judeţului   şi   a
         vizitei   a   fost   întreprinde-   le,  la  posibilităţile  de  care   te,  competitivă  pe  plan  ex  Daciei.  ţiunea   rezervată   istoriei   întregii  ţări.  Pe  întreg  par
         rea de strunguri — SARO,   dispune   această   uzină,   de   tern.  întreprinderea,  a  sub   Muzeul  se  constituie  în  contemporane   a   României,   cursul  vizitei,  stimaţii  oas.
                                    mare  tradiţie,  cu  un  colec
              modernă unitate economi-                         liniat   tovarăşul   Nicolae   tr-o   grăitoare   mărturie   a   care  ocupă  un  loc  central   peţi  au  fost  întîmpinaţi  cu
               ă, producătoare de strun-   tiv  puternic,  bine  pregătit,   Ceauşeseu,  trebuie  să  de  celor  peste  50  de  ani  de   în  cadrul  muzeului.  Struc  sentimente   de   înaltă   sti
                                             cadru,
                                    în
                                       acest
                                                    secretarul
               :uri automate monoax şi   general   al   partidului   a   vină,   în   cel   mai   scurt   amplă  şi  intensă  activitate   turată  sub  genericul  „Epo  mă  şi  preţuire,  de  profun
              nultiax, înfiinţată în 1979.  relevat  că  producţia  putea   timp.  o  întreprindere  mo  revoluţionară   a   tovarăşului   ca  Nicolae  Ceauşeseu  —  c-   dă  recunoştinţă  centru  ac
           Directorul   întreprinderii,                        del,  cu  o  producţie  supe  Nicolae  Ceauşeseu,  a  exem  poeă  de  glorie  şi  măreţie   tivitatea  neobosită  pusă  în
         Lucian  Mititelu,  a  relevat   fi  mai  mare  dacă  organi  rioară,   realizată   la   înalţi   plarei  sale  capacităţi  poli  n   României   socialiste",   slujba  binelui  ţării,  pentru
         ■ă  sarcinile  trasate  cu  pri  zarea   muncii   ar   fi   fost   indici  de  eficienţă  şi  ca  tice,  a  abnegaţiei  şi  dă  secţiunea  se  distinge  drept   fericirea  şi  bunăstarea  po
         lejul  precedentei  vizite  de   mai  bună,  dacă  s-ar  fi  în  litate,   corespunzător   cerin  ruirii  patriotice  cu  care  a   una  dintre  cele  mai  fru  norului.
                                    treprins  măsuri  mai  ferme
         lucru  a  secretarului  gene  pentru   întărirea   ordinii   şi   ţelor   noii   revoluţii   tehni-   militat   şi   militează,   sub   moase   ale   noului   .aşeză-   Colectivele  care  au  avut
         ral   al   partidului   au   fost   disciplinei.   Este   necesar,   co-ştiinţifice.  flamurile   de   luptă   ale   mînt  muzeal.  Este  ilustrat
         integral   îndeplinite.   Pro  a   subliniat   conducătorul   Exprimînd   convingerea   Partidului   Comunist   Ro  convingător   adevărul   de   cinstea   de   a-i   avea   în
         ducţia  s-a  diversificat  con                      că  există  posibilităţi  reale   mân,   pentru   destinul   lu  necontestat  că  epoca  inau  mijlocul   lor   pe   tovarăşul
         tinuu  prin  asimilarea  a  noi   partidului   şi   statului,   să   pentru   a   înfăptui   aceste   minos  al  României  noi.  so  gurală  de  Congresul  al  IX-   Nicolae  Ceauşeseu  şi  tova
                                    se  acţioneze  urgent  pentru
         tipuri  de  strunguri  şi  ma-                       sarcini,   tovarăşul   Nicolae                                                   răşa   Elena   Ceauşeseu,  au
                                    modernizarea   producţiei,   Ceauşeseu  a  adresat  între  cialiste.           lea  al  partidului,  a  durat   exprimat   hotărîrea   fermă
         şini-unelte   de   înaltă   per  pentru   îmbunătăţirea   cali  gului   colectiv   urări   de   Momentul   de   excepţio  ctitorii  demne  de  evul  nos  de   a   transpune   în   viaţă
         formanţă.   S-a   livrat   par  tăţii  şi  fiabilităţii  produse  succes,   multă   sănătate   şi   nală  însemnătate  al  istorici   tru  socialist:  Canalul  Du  indicaţiile   şi   orientările
         tenerilor   de   peste   hotare   lor,   a   competitivităţii   lor,   fericire.  noastre   aniversat   anul   a-   năre—Marea   Neagră,   Me  stabilite  cu  acest  prilej  de
         o   importantă   parte   din   astfel   îneît   instalaţiile   fa  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   cestg  —  făurirea  cu  şase   troul   bucureştean,   Trans-   a   acţiona   pentru   îndepli
         producţia   realizată.   Au   bricate  aici  să  ocupe  un   Ceauşeseu,   şi   tovarăşa   decenii  şi  jumătate  în  ur  făgărăşanul,   marile   hidro  nirea   prevederilor   Congre
          fost   prezentate   strunguri   loc   important   în   exportul   Elena  Ceauşeseu  au  vizitat   mă  a  Partidului  Comunist   centrale  pe  Dunăre  şi  pe   sului  al  XlII-lea  al  parti
         cu  marca  SARO  într-o  ga  uzinei.                în   continuare   Muzeul   de   Român,   conducătorul   şi   rîurtle   interioare,   moderne   dului,  pentru  ridicarea  pa
         mă  foarte  diversă,  expuse   în  continuare  au  fost  vi  istorie   al   judeţului   Dîm  organizatorul   luptei   prole  citadele   industriale,   vaste   triei   noastre   scumpe   pe
         la  intrarea  în  hala  de  fa  zitate  secţiile  fabricii  de  ar  boviţa,   reprezentativ   aşe-   tariatului,  a  tuturor  forţe  sisteme   de   irigaţii,   puter  culmi  tot  mai  înalte  de  ci
         bricaţie.                  mături.   Tovarăşul   Nicolae   zămînt  de  cultură.  Mărtu  lor progresiste şi democra-  nice cetăţi ale ştiinţei.  vilizaţie şi progres.
           Secretarul   general   al   Ceauşeseu   a   apreciat   că   rie  a  grijii  şi  atenţiei  per
         partidului  a  apreciat  preo  dotările   trebuie   să   cores.-   manente  ce  se  acordă  în
         cuparea   pentru   realizarea   pundă  mai  bine  necesită  ţara   noastră   dezvoltării    Marea adunare populară
         unei  game  diverse  de  ma-   ţilor   realizării   unei   pro  continue   a   activităţii   po
         şini-unelte,   pentru   îmbu  ducţii  de  calitate  înaltă  şi   litice,  ideologice  şi  cultu-
         nătăţirea   parametrilor   aces  a   cerut   să   se   introducă   ral-artistice,  de  formare  a   din municipiul Tîrgovişte
         tora.  în  acelaşi  timp,  a  in  maşini   speciale,   automate   omului  nou,  cu  o  înainta
         dicat  să  fie  concepute  şi   şi  semiautomate  care  asi  tă   conştiinţă   umanist-revo-   (Urmare  din  pag.  1)  muncii  şi-au  exprimat  bu  Primul  secretar  al  comi
         fabricate  strunguri  cu  ran  gură   o   prelucrare   superi  luţionară.                                curia,   profunda   dragoste   tetului   judeţean   Dîmboviţa
         damente  sporite  în  prelu  oară  a  reperelor  şi  produ  Numeroşi  cetăţeni  ai  Tîr-   sferă  de  puternică  vibraţie   şi  recunoştinţă  de  a-i  primi   al   P.C.R.   a   adresat   din
         crare,   care   să   contribuie   selor  realizate  aici,  o  pro  goviştei  aflaţi  în  faţa  clă  patriotică,  zecile  do  mii  de   ca   oaspeţi   de   seamă   pe   nou   tovarăşului   Nicolae
         astfel  la  reducerea  consu  ductivitate  înaltă.  în  acest   dirii  ce  adăposteşte  muzeul   participanţi   aclamînd   din   conducătorul   partidului   şi   Ceauşeseu,   tovarăşei   Elena
         murilor de metal.          scop,  secretarul  general  al   au   făcut   o   însufleţitoare   nou,   cu   putere,   pentru   statului,  pe  tovarăşa  Elena   Ceauşeseu   respectuoase
           Vizita în întreprindere a   partidului   a   cerut   să   se   primire   t o  v  a r ă ş u  l u  i    partid  şi  secretarul  său  ge  Ceauşeseu.   S-a   ovaţionat   mulţumiri   pentru   vizită,
         constituit un prilej pentru   elaboreze,   împreună   cu   Nicolae   Ceauşeseu,  tovară  neral,  pentru  patria  noas  cu  însufleţire  pentru  parti  reafirmând   angajamentul
         a prezenta sarcinile deo  ministerul,   cu   institutele   şei Elena Ceauşeseu.  tră  socialistă,  pentru  minu  dul  comunist,  pentru  secre  ferm   al   comuniştilor,   al
         sebite prevăzute pentru ac  specializate,   un   program                        natul nostru popor.       tarul său general.         tuturor   locuitorilor   jude
         tualul cincinal.           pentru   dotarea   cu   tehnică   S-a  vizitat  muzeul,  con  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   O   gardă   alcătuită   din   ţului  de  a  munci  fără  pre
               Felicitînd întregul colec  corespunzătoare,   de   înalt   ceput  ca  o  veritabilă  in  Ceauşeseu  şi  tovarăşa  Elena   militari,   membri   ai   gărzi   get  pentru  transpunerea  în
               tiv pentru rezultatele bu                      cursiune  în  istoria  patriei,   Ceauşeseu   au   răspuns   cu   lor  patriotice  şi  ai  forma   viaţă  a  indicaţiilor  şi  o-
                ne obţinute în activita  randament   a'   tuturor   sec  din  cele  mai  vechi  tim  căldură   manifestărilor   en  ţiunilor  de  pregătire  a  ti  rientărilor   date   pe   par
                tea sa, tovarăşul Nicolae   ţiilor   întreprinderii,   să   fie   puri  şi  pînă  astăzi,  în  ca  tuziaste ale celor prezenţi.  neretului   pentru   apărarea   cursul vizitei.
               Ceauşeseu a arătat că tre  create   linii   moderne   de   drul  căruia  sînt  evidenţia  Ceremonia  .  plecării  ofi  patriei a prezentat onorul.  în   aplauzele   şi   uralele
               buie făcute eforturi şi mai   fabricaţie,  care  să  condu  te   locul   şi  rolul  acestui   ciale   din   judeţul   Dîm  Au  răsunat  solemn  acor  celor   prezenţi,   tovarăşul
                 mari pentru a ridica în   că   la   îmbunătăţirea   radi  străvechi  frumos  „picior  de   boviţa   s-a   desfăşurat   pe   durile Imnului de stat.  Nicolae   Ceauşeseu,   tova
               permanenţă nivelul tehnic   cală  a  producţiei,  a  între  plai“  —  Dîmboviţa  —  va  stadionul   municipal   din   Un   grup   de   pionieri,   răşa   Elena   Ceauşeseu   au
                şi calitativ al producţiei   gii activităţi. '  tră  de  locuire  şi  cetate  de   Tîrgovişte.  Aici,  ca  pe  tot   şohni  ai  patriei  şi  tineri  au   urcat   în   elicopterul   pre
              de maşini-unelte, astfel în-   A fost vizitată, de ase  scaun,  judeţ  ce  se  indivi  parcursul   vizitei,   un   ma  oferit  înalţilor  oaspeţi  bu  zidenţial  care  s-a  îndrep
               cît aceasta să satisfacă în  menea. o expoziţie cu di  dualizează  în  peisajul  in  re   număr   de   oameni   ai  chete de flori.  tat spre Bucureşti.
          i                            rit  constructiv,  s-a  pus  ac  aflate  în  centrul  dezbate  fricane  în  vederea  institui  înarmărilor   şi   salvgardării   de  Chile  in  urma  unei  ra
                                      centul   pe   necesitatea   rilor  parlamentare  sînt  căi  rii  unei  noi  ordini  interna  păcii   pe   Pămînt,   relevă   zii  masive  a  armatei  şi  po
                                      opririi   cursei   înarmărilor,   le  de  realizare  a  obiecti  ţionale  în  domeniul  infor  documentul.  liţiei   efectuate   în   două
         i                            în  primul  rînd  a  celei  nu  vului  privind  autosatisface-   maţiilor,  care  să  corespun        cartiere  muncitoreşti  de  la
                                                                                                                      @  LUANDA.  -  Sub'  de
         •                            cleare,  neadmiterea  trans  rea  alimentară  în  Africa   dă  intereselor  fundamenta  viza  „Lupta  pentru  unitate,   periferia   capitalei,   infor
         i    gj  MOSCOVA.  -  La  Mos  ferării  competiţiei  militare   şi  situaţia  economică  a  ţă  le  ale  ţărilor  în  curs  de   pace  şi  progres",  la  Luan  mează   agenţia   France
         0  cova  s-a  încheiat  întîlni-   în  spaţiul  cosmic,  înceta  rilor  africane  în  contextul   dezvoltare.  da  se  desfăşoară  lucrările   Presse,  citind  surse  locale.
         1  rea  reprezentanţilor  Asocia  rea  tuturor  experienţelor  cu   crizei  economice  interna  jgj  PARIS.  -  Guvernul   celei  de-a  IX-a  Conferinţe   Acţiunea  a  fost  a  doua  de
         •  ţiilor  naţionale  pentru  Na  arma  nucleară  şi  realiza  ţionale.        Franţei  trebuie  să  adopte   a   Organizaţiei   Panafrica-   acest  gen  din  ultimele  şase
            ţiunile  Unite  din  U.R.S.S.   rea  de  măsuri  practice  pe                                                                     zile.
         I  şi  S.U.A.  Reuniunea  —  du  calea  dezarmării  —  preci  [!§  NAIROBI.  -  In  capi  iniţiative  concrete  îndrep  ne  a  Femeilor  (PAWO),  la
         «                            zează TASS.               tala  Kenyei  se  desfăşoară   tate  spre  încetarej  cursei   care  participă  delegaţii  din   In  urma  atentatului  e-
            pă  cum  relatează  agenţia                                                                             peste  20  de  state  de  pe   şuat  de  la  7  septembrie
         I  TASS   -   a   prilejuit   un                       lucrările  conferinţei  în  pro  înarmărilor,  relevă  un  apel              împotriva   şefului   statului,
         ©  schimb  de  păreri  asupra   ^  DJIBOUTI.  -  La  Dji-   blemele  radioului  şi  televi  publicat  de  ziarul  „L'Hu-   continent.  generalul  Augusto  Pinochet,
         I                            bouti  s-au  deschis  lucrări  ziunii  din  ţările  africane  şi   manite".  Acum,  cînd  exis  Creată  în  1962,  PAWO   guvernul  chilian  a  decretat
         «  celor  mai  actuale  proble  le  celei  de-a  18-a  sesiuni   din  regiunea  Golfului.  Par  tă   pericolul   militarizării   este  în  prezent  cea  mai
            me  ale  securităţii  interna  a  Comitetului  Executiv  al   ticipă  reprezentanţi  din  35   spaţiului  cosmic,  este  ne  mare  organizaţie  de  fe  starea  de  asediu  pe  în
         I  ţionale  şi  dezarmării.  Ana-   Uniunii  Parlamentarilor  A-   de  ţări,  care  vor  analiza   cesar  ca  Franţa  să  ia  ati  mei din Africa.  treg  teritoriul  naţional  şi
         •  lizîndu-se  stadiul  actual  şi   fricani  (U.P.A.),  în  prezen  direcţiile  de  activitate  vii  tudine  în  direcţia  soluţio  li  SANTIAGO  DE  CHILE.   interdicţii  parţiale  de  cir
         I  perspectivele  relaţiilor  so-   ţa  deputaţilor  din  21  de   toare,  necesitatea  coordo  nării  problemelor  vitale  ale   -  Sute  de  persoane  au   culaţie   la   Santiago   de
         o vieto-americane, intr-un spi  ţări. Principalele subiecte  nării eforturilor statelor a-  încetării urgente a cursei  fost arestate la Santiago  Chile.
                  COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin  Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob
               REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:  2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275





