Page 89 - Drumul_socialismului_1986_06

Încheierea vizitei oficiale

de prietenie in ţara

8 '
noastră a tovarăşului
Aristides Maria Pereira

ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
T o v a r ă ş u l Nicolae că există largi posibilităţi numele său şi al tovarăşei
Ceauşescu, secretar general pentru amplificarea coope­ Carlina Fortes Pereira, cal­
ORGAN AL nniVIITtTUlUI JUDETtftN HUMEDOARA AL P C. al Partidului Comunist Ro­ rării dintre cele două ţări, de mulţumiri pentru ospi­
mân, preşedintele Repu­ pe temeiul deplinei egali­ talitatea de care s-a bucu­
blicii Socialiste România, şi tăţi în drepturi, stimei şi rat în timpul vizitei în ţa­
tovarăşa Elena Ceauşescu respectului reciproc. ra noastră, pentru prilejul
s-au reîntîlnit, în cursul Abordîndu-se o serie de oferit de a cunoaşte reali­
dimineţii de joi, cu tova­ aspecte ale situaţie* poli­ zările poporului român în
Anul XXXVIII, nr. 8 899 VINERI, 27 IUNIE 1986 4 pagini - 50 bani răşul Aristides Maria Pe­ tice mondiale, schimbul de opera de edificare a so­
reira, secretar general ai vederi a pus în evidenţă cietăţii socialiste multila­
Partidului African al In­ dorinţa comună de a con­ teral dezvoltate.
dependenţei din Capul lucra activ, pe plan inter­ Convorbirile s-au desfă­
pentru
naţional,
SESIUNEA MARII ADIINARI NAŢIONALE Verde, preşedintele Repu­ şi apărarea păcii, dezarmare şurat într-o atmosferă prie­
sub
semnul
sti­
blicii Capului Verde, şi to­
pentru
tenească,
varăşa Carlina Fcrtes Pe­ crearea unui climat de mei şi respectului reciproc.
în prezenţa tovarăşului cauzei socialismului şi pă­ siunea a doua a Marii A- reira. destindere şi largă colabo­ Rezultatele vizitei au
Nicolae Ceauşescu, secre­ cii, înţelegerii şi colaboră­ dunări Naţionale. în cadrul noii runde de rare între naţiuni. fost consemnate într-un co­
tar general al Partidului rii internaţionale. Tovarăşul Constantin convorbiri, t o v a r ă ş i 5 Tovarăşul Aristides Ma­ municat, care se dă publi­
Comunist Român, preşedin­ împreună cu tovarăşul Dăscălescu, prim-ministru Nicolae Ceauşescu şi Aris­ ria Pereira a adresat, în cităţii.
tele Republicii Socialiste Nicolae Ceauşescu, în lo­ al guvernului, a prezentat tides Maria Pereira au CEREMONIA PLECĂRII OFICIALE
România, joi, 26 iunie, au jile oficiale au luat loc to­ Expunerea asupra proiec­ continuat schimbul de pă­
fost reluate lucrările în varăşa Elena Ceauşescu, tului legii Planului naţio­ reri privind dezvoltarea Joi, 26 iunie, s-a înche­ al Partidului African al
plen ale sesiunii a treia tovarăşii Constantin Dăs- nal unic de dezvoltare e- colaborării bilaterale, pre­ iat vizita oficială de prie­ independenţei din Capul
a celei de-a noua legisla­ călescu, alţi tovarăşi din conomico-socială a Repu­ cum şi în legătură cu evo­ tenie efectuată în ţara Verde, preşedintele Repu­
turi a Marii Adunări Na­ conducerea de partid şi de blicii Socialiste România luţia situaţiei internaţio­ noastră, ia invitaţia tova­ blicii Capului Verde, şi to­
ţionale. stat. pe perioada 1986—1990. nale. răşului Nicolae Ceauşescu, varăşa Carlina Fortes Pe­
Pe ordinea de zi a ac­ în sală se aflau, alături în continuare, tovarăşul Cei doi conducători de secretar general al Parti­ reira.
tualei sesiuni a forului le­ de deputaţi, membri ai Ion Dincă, prim viceprim- partid şi de stat şi-au ma­ dului Comunist Român, Ceremonia plecării ofi­
gislativ suprem al ţării se C.C. al P.C.R., şi ai guver­ ministru al guvernului, a nifestat satisfacţia faţă de preşedintele Republicii So­ ciale a conducătorului
află înscrise, spre dezba­ nului, conducători ai unor prezentat Expunerea asu­ rezultatele vizitei, ale con­ cialiste România, şi a to­ partidului şi statului din
tere şi adoptare, documen­ instituţii centrale, organi­ pra proiectului legii Pla­ vorbirilor purtate,, pentru varăşei Elena Ceauşescu, de Republica Capului Verde
te de o deosebită însem­ zaţii de masă şi obşteşti, nului de dezvoltare a agri­ înţelegerile convenite cu tovarăşul Aristides Maria
nătate privind dezvoltarea reprezentanţi ai vieţii şti­ culturii şi industriei ali­ acest prilej. S-a apreciat Pereira, secretar general (Continuare in pag. a 4-a)
economico-socială a patriei inţifice şi culturale, oa­ mentare în perioada 1986—
în actualul cincinal, etapă meni ai muncii din între­ 1990.
de importanţă • hotărîtoare prinderi bucureştene. Coraportul Consiliului
Erau prezenţi şefi de mi­
pentru înfăptuirea obiecti­ siuni diplomatice acredi­ Suprem al şi Dezvoltării E- 35 DE UNITĂTI ECONOMICE
Sociale
conomice
a
velor Congresului al Xîlî- taţi în ţara noastră, precum României asupra celor două AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE SEMESTRUL I
lea al partidului, a Pro­
gramului de făurire a so­ şi corespondenţi ai presei proiecte de legi a fost Uotăriţi să obţină rezultate deosebite ducţie marfă suplimentară de 200 mi-
importante
cietăţii socialiste multila­ străine. prezentat de tovarăşul E- in producţie din primul an al noului lioane lei, concretizată în
mil
Bobu,
vicepreşedinte
teral dezvoltate şi înain­ Lucrările actualei şedin­ al Consiliului Suprem. cincinal, oamenii muncii hunedoreni ac- cantităţi de produse livrate economici
tare a României spre co­ ţe a sesiunii au fost des­ Raportul comun al comi­ lioncază eu dăruire şi abnegaţie, reuşind naţionale. unităţile cu planul semestrial
ritmic
să-şi
prevederile
între
îndeplinească
munism. chise de tovarăşul Nicolae siilor permanente ale Ma­ de plan. Ia parametri superiori de caii- îndeplinit şi cu cele mai mari sporuri
La sosirea in sala Pala­ Giosan, preşedintele Marii rii Adunări Naţionale a tatc şi eficienţă. Dovedind spirit de an- de producţie se numără întreprinderile
tului Marii Adunări Na­ Adunări Naţionale, care a fost prezentat de tovarăşa gajare şi responsabilitate faţă de soarta miniere Barza, Hunedoara, Paroşcni Şi
ţionale, tovarăşul Nicolae arătat că la ordinea de zi Elena Pugna, vicepreşedin­ producţiei, depunînd strădanii susţinute Lonca, minele Deva, Certej, Mintia-Ve-
Ceauşescu, tovarăşa Elena se află înscrise următoa­ te al Comisiei pentru in­ pentru buna organizare şi desfăşurare ţel şi Ţebea, întreprinderile „Marmura"
ceauşescu, au fost întîm- rele : dustrie şi activitatea eco- a activităţii productive, colectivele mun- Simeria, de tricotaje Hunedoara şi de
pinaţi cu deosebită căldură 1. — Proiectul legii Pla­ nomico-financiară. citorcşti din 35 de unităţi economice confecţii Vulcan. De menţionat că spo-
de deputaţi şi invitaţi nului naţional unic de în cursul după-amiezii, ate judeţului şi-au îndeplinit prevede- rul de producţie înregistrat a fost obţi-
Prin vii şi puternice a- dezvoltare economico-socia­ au început dezbaterile ge­ rile de plan pe semestrul I al anului nut în exclusivitate pe scama creşterii
plauze, cei prezenţi au dat lă a Republicii Socialiste nerale asupra proiectului Efortul lor în muncă însumează o pro- productivităţii muncii.
expresie simţămintelor de România pe perioada 1986— legii Planului naţional u-
1990.
profundă preţuire şi aleasă nic de dezvoltare econo­
recunoştinţă pe care întrea­ 2. — Proiectul legii Pla­ mico-socială a Republicii
ga naţiune le poartă con­ nului de dezvoltare a agri­ Socialiste România şi pro­
ducătorului partidului şi culturii şi industriei ali­ iectului legii Planului de Autoconducerea muncitorească - temei al muncii
statului pentru activitatea mentare în perioada 1986— dezvoltare a agriculturii şi
pe care o consacră, cu to­ 1990. industriei alimentare în
tală dăruire, cu patos re­ 3. — Proiectele de legi perioada 1986—1990. rodnice, garanţie a infăptuirii obiectivelor stabilite
voluţionar şi fierbinte pa­ pentru aprobarea decrete­ Lucrările sesiunii M.A.N.
triotism. prosperităţii ne­ lor cuprinzînd norme cu continuă.
contenite a patriei, bine­ putere de lege emise de Acum, în apropiere de ţ;lcr oamenilor muncii — răşul Nicolae Ceauşescu,
„Este necesar să
arăta :
lui şi fericirii poporului. Consiliul de Stat după se­ (Agerpres) încheierea primului semes­ bilanţuri de producţie cît
tru al celui dc-al 8-lea mai bogate şi de a oferi veghem permanent la dez­
cincinal, este îmbucurător ir: acest mod prilejul a- voltarea continuă a demo­
să constatăm faptul cu în doptării unor programe şi craţiei muncitorcşti-socia-
Unităţi economice hunedorene fruntaşe toate unităţile economice hotărîri pentru perspective listc, ca factor determi­
din judeţul nostru se ac­ mai rodnice. Exemple grăi­ nant al făuririi socialis­
cu
pen­
hotărîre
in întrecerea socialistă pe anul 1985 ţionează înfăptuirea sarcinilor toare în acest sens am mului şi comunismului in
România".
teză
Această
tru
între­
Prin Decret prezidenţial, au fost con­ au fost distinse: cu Ordinul Muncii clasa I, de plan şi a angajamen­ cules, recent, din Hune­ de marc valoare are co­
prinderea
minieră
ferite înalte distincţii ale Republicii Socia­ pentru locul I, întreprinderea minieră Pa- telor asumate în întrecerea respondenţe practice In ac­
liste România, unor organizaţii judeţene roşeni; cu Ordinul Muncii clasa a ll-a, socialistă. Se poate con­ doara, unitate de primă- tivitatea de fiecare zi. Noi
de partid, consilii populare judeţene, uni­ pentru locui II, întreprinderea electrocen- semna voinţa unanimă a mărime a fierului româ-_ le-am şi măsurat în tone­
tăţi economice şi institute de cercetare şi trale Deva şi Exploatarea minieră Veţel; cu colectivelor de a aduce în nesc. „Minerii şi prepara­ le de minereu peste plan.
proiectare, care s-au situat pe locuri frun­ apropiatele forumuri mun­ torii din Poiana Ruscăi — De aceea vom acţiona în
taşe în întrecerea socialistă pe anui 1985. Ordinul Muncii clasa a Ill-a, pentru locul permanenţă pentru creşte­
Intre acestea se numără şi unele unităţi III, întreprinderea de prospecţiuni şi explo­ citoreşti — cum sînt nu­ rea participării oamenilor
industriale din judeţul Hunedoara. Astfel, rări geologice Hunedoara. mite, pe drept, adunările I.M. HUNEDOARA muncii din toate sectoa­
generale ale reprezentan rele la conducerea di­
rectă a întreprinderii".
ne-a declarat ing. Ioan Consiliul oamenilor mun­
Toplician, directorul între­ cii de la I. M. Hunedoara
Toate forţele la adunatul şi transportul paielor prinderii — sînt conştienţi are un număr de 27 mem­
că viitorul luminos se poa­
care
o
mare
bri,
dintre
te construi doar c-u forţe parte sînt mineri şi pre­
şi finului, la însâmînţarea culturilor duble! proprii, că există o deplină cei care sînt în organele
Fiecare
paratori.
dintre
concordanţă
visele
între
de mîine şi modul în care colective de conducere —
In unităţile din Consiliul — în aceste zile — ne A.ş vria să evidenţiez hăr­ In această unitate, din muncim azi. La noi, a- consiliul oamenilor mun­
unic agroindustrial Simeria spunea Teodor Demian, nicia şi priceperea d ive- cele 60 ha ce au fost ocu­ ceste principii se materiali­ cii şi biroul executiv al
a fost ocupată cu orz o directorul unităţii — lu­ dite de Ioan Matiş, Gheor- pate cu orz au fost pre­ zează printr-o largă parti­ acestuia — au repartizate
suprafaţă de 459 ha. Sece­ crăm la balotalul şi trans­ ghe Boticean şi Ioan Su­ gătite 52 ha şi a fost în­ cipare a oamenilor la sarcini concrete despre
rişul s-a efectuat în timp portul paielor la C.A.P. san. în tarlalele semănate corporată sămînţa pe o actul conducerii, la gîndi- care raportează în şedin­
optim şi, concomitent, s-a Bobîlna. Se munceşte cu Ia început, porumbul a suprafaţă de 34 ha, efec- rea şi descoperirea căiloi ţele de lucru. Trebuie sub­
lucrat la eliberarea terenu trei prese de balotat —• răsărit deja şi plantele tuîndu-se lucrări de bună optime pentru dezvoltarea liniat faptul că sarcinile
lui de paie, pregătirea pa conduse de Ioan Vlad, evoluează bine. calitate. însămînţarea cul­ producţiei, la înfăptuirea respective" se referă cu
tului. germinativ şi însă loan Savu şi Petru Bre- Cooperativele agricole de turii duble o face mecani­ măsurilor stabilite. Practic, prioritate la probleme de
mînţarea culturilor duble. zatorul Viorel Chişu, un se poate vorbi despre o producţie, însă tocmai
După încheierea strîngerii om cu multă experienţă în legătură indisolubilă între prin aceasta reprezintă o
recoltei, aceste lucrări s-au acest gen de lucrare. autoconducerea muncito­ adevărată sinteză a auto-
amplificat, înregistrînp un CAMftAtflA AGRICOLĂ DE VARĂ La C.A.P. Tîmpa am stat rească şi dezvoltarea pro­ conducerii muncitoreşti.
ritm rapid de desfăşurare. de vorbă cu Maria Baciu. ducţiei de minereu de fier „La adunarea generală —
Pînă miercuri, di n cele 459 tean — şi cu patru mij­ producţie din Simeria şi inginerul şef al coopera­ Aş putea concretiza prin ne declara muncitorul Ioan
ha, au fost eliberate 160 ha, loace de transport. Pînă Tîmpa au raportat mier­ tivei. cele 50 de măsuri p in- Bălan, membru în consi­
iar sămînţa a fost incor­ vineri sperăm să încheiem curi, 25 iunie a.c., termi­ — Azi am încheiat trans­ cipale, dc ordin tehnic şi liul oamenilor muncii —
porată In sol pe mai mult lucrarea. narea balotării paielor de portul baloţilor de pe cele organizatoric, stabilite în pot raporta cu mîndrie că
de 80 ha. Cele mai bune — Ce ne puteţi spune orz. Petru Mateevici, in­ 50 ha ce au fost ocupate programul adopt at la pre­ la puţul nr. I, reparaţia
rezultate a obţinut, pînă despre calitatea însămînţă- cu orz —' ne-a spus inter­ cedenta adunare gene-ală, capitală s-a executat bine
acum, Complexul pentru rii culturii duble ? ginerul şef al C.A.P. Sime­ locutoarea. La buna desfă­ prin alte 14 - măsuri pro­ şi într-un termen mai
vaci cu lapte de la Bobîlna, ria, evidenţia hărnicia cu şurare a acestor lucrări au puse de participanţii la scurt faţă de grafice. A-
—
Am realizat un pat-
unde toată suprafaţa ce a germinativ bun, am res­ care au muncit la strînsul participat loan Dura şi dezbaterile de atunci şi. ceasta a fost sarcina care
fost Ocupată cu orz — 30 şi transportul paielor me­ bineînţeles, prin înfăptui­
ha — a fost eliberată, pectat întocmai prevederi­ canizatorii Nicolae Băl- 8. TURDEANU rea lor cu b'une rezultate MARIN NEGOIŢÂ
pregătită şi însămînţntă cu le tehnologice cu privire ţatu, Vaier Pleşa, Ioan economice. Secretarul ge­
porumb. la cţensitate şi adîncime. Paveî şi Ioan Simedrea. (Continuare în pag. a 3-a) neral al partidului, tova­ (Continuare in pag. a 3-a)