Page 75 - Drumul_socialismului_1985_10
        P. 75
     NERI, 25 OCTOMBRIE 1985                                                                                                                                            Tag. -z
                                   Ziua Armatei                                                rr               ina economiei"                       La intervenţia
  CIUME                                                                                                                                                  ziarului
                Republicii Socialiste                                                        cite   în   anii   socialismului,   Ne-arn   preocupat   totodată
                                                                                                               statorni
                                                                                               Potrivit
                                                                                                       tradiţiei
                                                                                                                        să  apropiem  acţiunea  de  e-
                                                                                             în  ţara  noastră  se  organi  conomisiro   de   locul   de   De la C.A.P.
                                                                                             zează  în  fiecare  an,  în  pe  muncă  al  celor  ce  muncesc,   Sîntâmăria-Orlea
  iţei   Itcpu-   (Urmare din pag. t)  cializate,  care  au  contribuit   de  apărare  îi  este  conferit
  aliste   lto-                        cu  grele  jertfe  de  sînge  la   rolul principal.   rioada   25—31   octombrie,   în  felul  acesta,  prin  cele   primim următorul
  lor)                                 victoria   asupra   Germaniei                         „Săptămîna  economiei".  Ul  152  ghişee  C.E.C.  din  în   răspuns:
                                                                    în  anii  care  s-au  scurs  de
  ondial   —   rilor  din  generaţie  în  gene  fasciste.  Despre  aceasta  stau   la  Congresul  al  IX-lea  ol   tima  zi  a  acestei  săptămîni   treprinderile   şi   instituţiile
  şl   proble-   raţie,  în  toate  epocile  mult                                            —  31  octombrie  —  cores  din   judeţ,   mai.   bine   de
  L   conteni-   încercatei  noastre  istorii  bi  mărturie  cei  peste  170  000  de   partidului,   afirmarea   arma  punde   cu   „Ziua   mondială   11  000  oameni  ai  muncii   Ca   urmare   a   criticilor
  >Ior)                                ostaşi  şi  ofiţeri  români  morţi,  dei  ca  şcoală  de  educaţie  po                                     aduse   cooperativei   noastre
            milenare,  armata  română  a                                                     a   economiei",   manifestare   depun   cu   regularitate   pe   în   ziarele   „Drumul   socia
   iţific „Pla-   fost  întotdeauna  alături  de   răniţi  sau  dispăruţi  în  crîn  litică,  patriotică,  'revoluţiona-,   iniţiată  cu  mai  bine  de  50   bază  de  cohsimţămînt  scris,
    Episodul                           cenele  lupte  purtate  împo  ră,  pe  coordonatele  trasate                                               lismului  din  3  şi  11  octom
            popor,   s-a   identificat   cu   triva  maşinii  de  război  hitle             de  ani  în  urmă  de  mai   prin  reţineri  direct  pe  sta  brie  1985,  conducerea  C.A.P.,
            aspiraţiile iui sacre.                                de  comandantul  suprem,  a   multe  case  de  economii  din   tul  de  retribuire,  economii  cu   sprijinul   organelor   lo
                                                                  căpătat  noi  dimensiuni,  a  cu
              Nepieritoarele   dovezi   ale   riste,  .  uriaşa  mobilizare  a  în          lume. '                    le  lor  băneşti.  De  aseme  cale  de  partid  şi  a  consi-'
    progra-                            tregului  popor,  core  a  făcut   noscut  autentice  mutaţii  ca  în   cadrul   „Săptămînii   nea,  se  dezvoltă  şi  depu
            slujirii  fără  preget  a  intere  totul  pentru  susţinerea  fron  litative.  Acestui  scop  i-a  fost                              liului   popular   comunal   •
            selor  poporului  român  de-a   tului,  pentru  a  contribui  la   consacrată   ampla   activitate   economiei"   se   organizează   nerile   în   conturile   cu  Sîntămăria-Orlea,   a   între
            lungul   istoriei   sale   capătă   victoria  finală  asupra  fas  ideologică  şi  politico-educa-   de  către  Casa  de  Economii   rente  personale,  formă  mo  prins următoarele măsuri 1 -
                                                                                                                 ample
                                                                                             şi
                                                                                                  Consemnaţiuni
            o  şi  mai  mare  strălucire  în   cismului.          tivă  desfăşurată  de  organele   acţiuni  şi  manifestări  me  dernă  care,  pe  Kngă  actul   1.   Articolele  apărute  au
                                                                                                                        de  '  economisire,  asigură  şi
            zilele   înflăcărate   ale   lui   La   încheierea   războiului   şi  organizaţiile  de  partid,  de   nite  să-  stimuleze  frumoa  plata   prin   unităţile   C.E.C.   fost  afişate  la  gazetele  de
            August  1944,  cînd  armata                           toate  cadrele,  în  dubla  lor   sele   tradiţii   ale   poporului              perete  din  comună  şi  pre
            română  s-a  alăturat  cu  în  antihitlerist,   armata   română   calitate  de  specialişti  mili         a  unor  cheltuieli  gospodă
  £  6,00  Ha-   treaga  ei  fiinţă  cauzei  re  s-a  întors  de  pe  front  victo         român,  de  chibzuinţă,  bună   reşti, taxe, impozite etc.  lucrate   cu   conducerea   şi
  ,dimineţii;                          rioasă,  cu  steagurile  de  lup  tari  şi  de  activişti  politici,   gospodărire   şi   economisire.   Lucrătorii noştri au a-   personalul unităţii noastre.
  l  zilei  in   voluţiei  de  eliberare  socială   tă  acoperite  de  glorie,  trecind   pentru  cultivarea  patriotismu  Este semnificativ faptul că  cordat atenţie .şi dezvoltă-
  £0  Ra<lio-   şi  naţională,  antifascistă  şi                  lui  socialist,  a  spiritului  de                                                 2.  în  legătură  cu  calita
  orcină   şi                          pe  sub  arcurile  de  triumf  ale   răspundere   faţă   de   cauza                                         tea   lucrărilor   de   recoltare
  !'   onoare.   antiiimperialistă,  luptînd  apoi   ţării  ca  o  armată  biruitoare,                                                             a  cartofilor  de  pe  cele  119
  I   chemă-   cu  vitejie  şi  eroism  împotriva                 apărării patriei.
  li   Nicolae                         care  şi-a  făcut  cu  prisosinţă   Ţinînd  seama  de  condiţii      25-31 OCTOMBRIE                       ha,  vă  informăm  că  aceş
  ndcplinim   forţelor  hitleriste.  în  focul  re  datoria  faţă  de  patrie  şi  po                                                            tia  a.u  fost  recoltaţi  în  în
   pe  1985,   voluţiei  de  eliberare  socială   porul  său,  faţă  de  cauza   le   internaţionale   actuale,                                    tregime,   achilîndu-se   fon
  leinic   pla-   şi  naţională,  antifascistă  şi                partidul  şi  statul  nostru  —
  or ;   8,00                          izbăvirii  omenirii  de  ororile   aşa  cum  sublin  a  tovarăşul                                           dul   de   stat   şi   retribuţia
  : 8,10  Cu-  antiimperialistă   din   August   fascismului.  Ea  şi-a  dobîndit,           acţiunea  de  economisire  la   ri  i  în  rîndul  tinerei  gene  membrilor cooperatori.
  or ;   9,00  1944,  ca  şi  în  crîncenele  în  prin  aceasta,  stima,  preţuirea   Nicolae  Ceauşescu,  în  Ra  C.E.C.  a  căpătat  un  caracter   raţii,  în  special  la-  elevi  şi
  iri ;   9,05                                                    portul  prezentat  Congresului   de  masă.  în  sprijinul  aces  studenţi,  a  deprinderii  spi  3.   Pe  tarlaua  de  15  ha
  iltătorilor;   cleştări  ale  celor  260  de  zile   şi  recunoştinţa  celorlalte  po  al  Xlll-lea  al  P.C.R.  —  vor                         cultivată  eu  cartofi,  lucră
  de  ştiri  ;   de  luptăreu  arma  în  mină  pe   poare, ale întregii umanităţi.           tei  afirmaţii  stă  faptul  că   ritului  de  economisire.  Ast  rile   neefectuate   calitativ
  i   viaţa   ;   frontul   antihitlerist,   armata               acorda  şi  în  viitor  toată  a-   în  prezent,  statistic,  fiecare   fel,  au  fost  puse  la  dispo
  de  ştiri  ;                           O   dată   cu   trecerea   la   tenţia  dezvoltării  forţelor  ar  locuitor  al  ţării  este  deţi  ziţia   acestora   instrumente   au  fost  refăcute  de  către
  ■tiu;  11,35  română  şi-a  adăugat  laurii   construirea  noii  orînduiri  e-   mate,  ridicării  pregătirii  de                                membrii   cooperatori   din
  }0 Buletin  unor  victorii  de  răsunet,  de-   voluţia   armatei   române   a             nător   al   unui   libret   de   specifice  şi  le-au  fost  pre  brigada Ciopeia.
   De   toate                                                     luptă  şi  politice  a  militarilor,   economii.      zentate  drepturile  şi  avan
  ştii  ;  12,30   monstrînd  înalte  virtuţi  ostă  purtat  amprenta  dinamismu  dotării  armatei  cu  mijloacele   Această   amplă   acţiune   tajele ce li se oferă.  4.   Pentru   ncsupraveghe-
  actorului   ;   şeşti,  pe  care  le-a  transmis   lui  prefacerilor  economice  şi   de  luptă  necesare,  asigurind                            rca   corespunzătoare   a   tu
  a  3';  15,00                                                                              are  la  bază  politica  înţe  O  latură  deosebit  de  im
  i.6,00  Bulc-   apoi  contingentelor  revoluţiei   politice,  care  au  determinat   toate   condiţiile   ca   armato   leaptă   a   partidului   nostru   portantă   a   muncii   no'astre   turor  lucrărilor,  cît  şi  pen
  ,05 Tribu-  şi  construcţiei  socialiste,  fla  transformări  revoluţionare  fără   să-şi  poată  îndeplini,  în  ori  do  creştere  continuă  a  ve  o  constituie  sprijinirea  prin   tru  abateri  de  la  calitate,
  0  Coor'io-  cără  şi  îndemn  spre  noi  fap  precedent  în  orientarea  sa                                                                    biroul   Comitetului   comu
  ic ;   1  te  consacrate  înfloririi  şi  a-   social-polltică   şi   doctrinară,   ce  împrejurări,  rolul  de  a7   niturilor  băneşti  ale  popu  credite   a   celor   care   îşi
  ri  ;  .  a                                                     ■parare  a-  -  cuceririlor  revolu  laţiei,   a   disponibilităţilor   cumpără  sau  construiesc  lo  nal   do   partid   Sîntămăria-
  17,45   «oi   părării patriei.       în  structurile  organizatorice,   ţionare,  a  independenţei  şi   băneşti  ale  acesteia.  în  a-   cuinţe   proprietate   perso  Orlea   a   luat   măsuri   de
  ) muzicii                            în  procesul  iastructiv-educa-                                                                             sancţionare   pe   linie   de
  Orele   se-   Participarea   României   cu                      suveranităţii   României   so  celaşi   timp,   depunătorii   nală.  Este  edificator  în  a-
  lal  ★   Re-   întregul  său  potenţial  uman   tiv,  în  formarea  şi  pregătirea   cialiste.  s-au  convins  pe  deplin  de   cest  sens  faptul  că  soldul   partid  (mustrare)  a  ing.  şei
  malfi   ra  şi  material  la  războiul  îm  cadrelor,   în   baza   tehnico-             avantajele  şi   drepturile  pe                       Iovăncscu  Ştefan,  a  şefului
  cheta   cco-                                                      L   aniversarea  zilei  sale,                       creditelor   acordate   pe   în  de  secţie  S.M.A.,  Liviu  Mi-
                                                                     a
  ică,  imfor-   potriva  Germaniei  hitleriste,   materială,  în  integrarea  ei   armata  ţării  îşi  reînnoieşte   care   le   oferă   economisi  treaga  ţară  erau,  la.  1  oc  tucă.   Inginerul   Radu   Bo»
  * Sport ;  alături  de  Uniunea  Sovietică   în  viaţa  social-politică,  eco  legămîntul  sacru  de  a  înfăp  rea   la   C.E.C.,   determinate   tombrie,  de  peste  24  mi
  1  * Seară                           nomică,  ştiinţifică  şi  cultural-                   de   garanţia   statului   asu                       tizan   şi   ceilalţi   tovarăşi
                                                                                                                                                                            1
  .   sugestia   şi  celelalte  state  ale  coali                tui  neabătut  misiunile  şi  sar                    liarde lei.                din  consiliul  de  conducere,
  si   intr-o   ţiei-  "antihitleriste;  a  repre  artistică  a  ţării.  Elaborarea   cinile  ce-i  revin  din  Progra  pra  sumelor  depuse,  secre  în   vederea   realizăi-ii   la   care  s-au  făcut  vinovaţi  de
  latele   tra-   zentat  o  contribuţie  remar  de  către  secretarul  general   mul  partidului,  hotăririle  ce  tul   operaţiunilor,   '   dreptul
  15  Noctur-                                                                                de  dispoziţie,  cît'  şi.'  dobîn-   un  nivel  -  calitativ  superior   cele   relatate   în   ziar   au
  23,55—24,00  cabilă  la  victoria  popoarelor   al   partidului,   comandantul   lui  de-a!  Xlll-lea  forum  al   zile  şi  cîştiguriie'  ce  se  a-   a   sarcinilor   lucrătorilor   primit  mustrări  şi  sancţiuni
            asupra   Germaniei   naziste.   suprem  al  forţelor  armate,  a   comuniştilor,  de  a  aplica  ri  cbrdă.  Câ.urmare  a  crescut   noştri   privind   .   servirea   pe linie de serviciu.
                                       doctrinei  militare  naţionale  —   guros  în  întregul  proces  in-             promptă  şi  conştiincioasa  a
            Ţara  noastră  a  angajat,  în   strălucită  contribuţie  la  dez               ari  de  an'  .valoarea  economii                      Menţionăm   că   intervenţia
            cele  8  luni  de  aprige  încleş                    stfueţiy-e.ducqtiv  cerinţele  do  lor   băneşti   ale   populaţiei,   depunătorilor   am   avut   în   ziarului   n   fost   eficientă,
            tări  cu  inamicul,  peste  500  000   voltarea  gîndirii  şi  practicii   cumentelor   de   partid   ale   economii  'păstrate  la  C.E.C.   atenţie   perfecţionarea   con  iar  ciiticile  aduse  au  con
                                       militare   româneşti   contem  doctrinei   militare   naţionale,                tinuă  a  pregătirii  profesio  stituit  un  imbold  în.  mo-
            de  militari,  intrind  în.  compu  porane  —  a  înrîurit  puternic   ale  directivelor  şi  ordinelor,   Astfel,  •  cqmpa.rativ.  cu  j>e-   nale,  .modernizarea;  şi  do  •  bilizafea  tuturor'  .factorilor
            nerea  a  două  armate,  a  altor   viaţa   şi   activitatea   oştirii,   comandantului  nostru  '  su  rioădâ  .  -  corespunzătoare  a   tarea  unităţilor.  0.E.C.,  cît   de   conducere   din   C.A.P.,
  iîinile,cu-                                                                                anului  trecut,'  în'  acest  an   şi   diversificarea   bperaţiu-
  Irovocarea   mari unităţi şi unităţi spe-  căreia în sistemul naţional  prem.              soldul  general  al  economii                        cît  şi  a  membrilor  coope
  ta);   IIU-                                                                                lor  populaţiei  a  crescut  cu  •   nilory  Ca  urmare,  a  crescut   ratori  la  lucrările  de  re
  Sandokan,                                                                                  peste 10 la’ sută.      ;  gradul  de  operativitate,  so  coltare-   a   porumbului   şi
  (  (Modern,
  na  .  (Mo-   25  Octombrie,  Ziua  Arma                      zeul  judeţean  şi  Biblioteca   De   fiecare   dată,   pentru   licitudine  ,  şi  corectitudine   -transportul furajelor.
  Un   comi-                               Manifestări           judeţeană,   momentele   de                            în  munca  de  servire  a  de
  ăra);  N  e-   tei   Republicii   Socialiste                                               lucrătorii   C.E.C.;   „Săptămî-   punătorilor  -  de  către  '  lu
  lelul   Cor-   România,  este  omagiată  in   omagiale         primire  in  Organizaţia  pio  11a  economiei"  a  constituit   crătorii C.E.C.
  'ROSANI  :   judeţul  nostru  prin  emo                       nierilor   se   constituie   în   prilej  de  bilanţ  şi  de  jalo
  int   <p a-  ţionante  şi  educative  mani                    manifestări  cu  profund  fior                           Şi   în   continuare   atenţia
  1  Şi  t  r.                                                                               nare  a  activităţii  de  viitor.                         Ziua organizatorului
  ca);   ■   e   festări ■ politico-educative.  romodele,   automodele   şi   patriotic.     Ceea    ce    caracterizează   noastră   este   îndreptată   în
  oiembne);                             carturi de la C.P.S.P. Deva.                         "munca-noastră  este  preocu  direcţia   lărgirii   acţiunii   grupei sindicale
  S   (Cultu-   o  „SĂ-  FII  PARTIDULUI                           o MASA ROTUNDA. Clu-      parea  .  permanentă  pentru   de  economisire,  de  creşte
  :   Piedone   OŞTEAN" s-a intitulat evoca  o  „SALUT  VOIOS  PARTI  bal   „Constructorul"   din  îmbunătăţirea   activităţii   or  re  continuă  a  nivelului  ca  Comitetul   sindicatului   dc   te
  teafărul)   ;                                                                                                                                    E.M.  Ghelarl  a  iniţiat  o  zi  8
              rea  organizată  de  Consiliul   DULUI  PĂRINTE"  este  ge  Deva,   in   colaborare   cu   ganizatorice,   de   servire   a   litativ   al   întregii   activi  organizatorului   grupei   sindica
  ;   'păsările                                                                                                                                    le,   la   eare   au   participat   toţi
                                                                 Biblioteca  judeţeană,-  a  or
  rul)  ;  A-   municipal  Deva  ai  Organiza,   nericul  sub  care  se  desfă  ganizat,  la  sediul  T.A.G.C.M.,   populaţiei,   de   popularizare   tăţi,  fiind  convinşi  că  nu  organizatorii   din   unitate.   Cu
  laraţie   de   (iei  pionierilor,  C.P.S.P.  De  şoară,   în   această   săp-             largă   a   drepturilor   şi   a-   mai  astfel  vom  putea  în  acest   prilej   au   fost   dezbătute
                                                                                                                                                            aie
  icitoresc);   va  şi  Crupul  judeţean  de   tămînă,  primirile  în  Organi.   o  masă  rotundă  cu  tema   vantajelor   economisirii   or  făptui  sarcinile  ce  ne  revin,   probleme   generale,  pregătirii.   adu
                                                                                                                                                   nărilor
                                                                                                                                                                  acţiuni
                                                                                                                                                                         pre
  Icţi   ca-n   pompieri  Deva.  800  de  pur  zaţia  pionierilor  a  90  do   ,,Războiul  stelelor  şi  dezar  ganizate   pe   instrumente   că  vom  contribui  la  îndepli  mergătoare   adunărilor   gene-
    BRAD  :   tători   ai   cravatelor   roşii   şoimi  ai  patriei  din  şcolile   marea",  la  reuşita  căreia   C.E.C.  în  acest  context  s-a   nirea   obiectivelor   stabilite   .  rale  pentru  dări  de  scamă  şi
              cu  tricolor  din  şcolile  muni  generale  nr.  1,  4,  6  şi  Li  şi-a  adus  o  lăudabilă  con-  •   pus  accent  '  pe  dezvoltarea   de   Congresul   al   Xlll-lea   alegeri,  modul  in  care  se  ac
  teaua   ro-                                                                                                                                      ţionează   pentru   soluţionarea
  :   Piedone   cipiului  au  fost  prezenţi  la   ceul  pedagogic  Deva.  Des  tribuţie  prof.  Ionel  Codrea-   reţelei  proprii  şi  mandata  al P.C.R.  problemelor   sociale   ale   oame
  t);   Sftp-   evocarea  inspirat  întregită   făşurate  în  cadrul  cu  rezo  nu,   director   adjunct   al   re.  în  prezent  în  judeţul     nilor   muncii,   îmbunătăţirea-
  >r   (Flacă-   de  demonstraţii  practice  e-   nanţă  istorică  de  la  Ţebea,   Cabinetului  judeţean  pentru   Hunedoara  "funcţionează  267   VASILE FURIR,   condiţiilor   dc   muncă   şi   viaţă
  BĂI:  Viti  fectuate  de  pompieri  şi  de   Crişan,  Costelul  Corviniior   activitatea  ideologică  şi  po  unităţi  proprii  şi  mandatare   directorul  ale   acestora.   Acţiunea   s-a
                                                                                                                                                   bucurat  dc  un  real  interes  din
   cultură)  ;   membri ai cercurilor de ae-  din Hunedoara, ca şi la Mu-  li tic o - ed ucativă.  (oficii   poştale,   cooperative'   ■ Sucursalei judeţene C.E.C.  partea   participanţilor.   (FLO-
  iagul  (Da-                                                                                de credit şi ghişee C.E.C.).        Hunedoara         R.IAN OPRrj’A, corespondent).
  lissando  —
   CALAN  :
  or   tîrzii   „200 probleme de matematică"
  ă);   SIME-
  Mureşul)  ;   A  ieşit  de  sub  tipar  lu  rezolvate   (din   manualele   SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
  vers (Du   crarea  „200  de  probleme  claselor  «  IX-a  şi  a  X-a)
              de  matematică",  editată  de  a  avut  în  vedere,  pe  de-o   DUMINICĂ, 27 OCTOMBRIE   leton.  „Citadela"  (color)  •  21,5Q  Tele  ziunii.  Pagini  celebre  din  opere  şi
              Inspectoratul  şcolar  jude  parte,   principalele   cunoş                            jurnal.                              operete (color) 0 21,50 Telejurnal.
              ţean  şi  Casa  personalului  tinţe   şi   deprinderi   ne  •   11,30  Telex  •  11,35  Lumea  co  MARTI, 29 OCTOMBRIE
              didactic  Deva.  Cartea  —  cesare   pentru   continuarea   piilor  *  Telefilmoteca  de  ghiozdan.                                 VINERI, 1 NOIEMBRIE ‘
              caro  vine  în  sprijinul  pre  şcolarizării,   iar,   pe   de   „Prietenii  văilor  verzi”  (color)  •  12,40   •   20,00  Telejurnal  •  20,20  Actua
                                                                                                                                             0  20,00  Telejurnal  0  20,20  Actua
              gătirii   elevilor   din   clasa  altă  parte,  asigurarea  po  Din   cununa   cîntecului   românesc.   litatea  în  economie  •  20,35  Toţi  ti  litatea  în  economic  0  20,40  Ritmuri...
    lii pentru   a  X-a  a  liceelor  industria  sibilităţilor   de   soluţionare   Muzică  populară  (color)  •  13,00  Al  nerii  României.  Album  coral  (color)
    ric 1985 :   le,   agroindustriale   şi  a  altor  probleme  şi  exer  bum  duminical  (parţial  color)  *  Fo  •  20,45  A  învăţa  să  fii  revoluţionar,   ritmuri  cu  orchestra  de  muzică  u-
     rece mai   silvice   pentru   concursul  ciţii  din  manualele  şco  tografii  pentru  inimă  *  Muzică  u-   patriot,  bun  cetăţean  al  patriei  tale   •Şoară  a  Radioteleviziunii  (color)   0
    diminea-                                                      şoară  *  Muzică  şi  poezie  *  Mic  con  (color)  •  21,00  Teatru  Tv.  „Actorul   2l,05  Cadran  mondial  (color)  0  21,25
    predomi-   de  admitere  în  clasa-  a  lare.                 cert  pentru  o  trompetă  şi  orchestră   din  Hamlet"  —  de  Mihail  Sorbul  •   Serial   ştiinţific.   „Planeta   vie“   (co
    arlabil în   Xl-a  şi  în  anul  I  al  şco  Difuzarea  lucrării  se  va
     I. Vintul   lilor  profesionale  —  a  fost  face   prin   liceele   indus  *   Cascadorii   rîsului   *   Surprize...   21,50 Telejurnal.  lor) e 21,50 Telejurnal.
    nă la mo-   realizată   pri-n   colaborarea  triale  nr.  5  Deva  (pentru   muzicale  *  Telesport  *  Meridianele
    est şi est.                                                   cîntecului  şi  dansului  *  Pagini  din   MIERCURI, 30 OCTOMBRIE              SIMBĂTĂ, 2 NOIEMBRIE
     minime   catedrelor   de   matematică  liceele   industriale   din
    între —4   de  la  Liceul  industrial  nr.  municipiul  Deva  şi  agro  istoria  filmului  *  Cotidianul  în  600   •   20,00  Telejurnal  •  20,20  Actua  0  13,00  Telex  o  13,05  La  sfîrşit  dc
    maxime-   4  Deva  (profesorii  Robert  industrial  Ilia),  nr.  3  Hu  de  secunde  *  Secvenţa  telespectato  litatea  în  economie  •  20,35  Sentimen  săptămînă   (parţial   color).   Din   su
    14 grade,                                                     rului  o  14,45  Roadele  bunei  chib  tul  de  patrie.  Emisiune  de  versuri  •   mar  :  *  Melodia  săptămînii  în  primă
    îte. Noap-   Singer,   Victoria   Suciu,  nedoara   (pentru   munici  zuinţe   (color).   Reportaj   realizat   cu   20,45  Tribuna  Tv.  Dezbateri  politico-
      a se va   Koszegi   Irina   —   pentru  piul  Hunedoara  şi  oraşul                                                                  audiţie  *  Micile  poveşti  ale  marelui
     şi pe a-   clasa  a  IX-a)  şi  de  la  Li  Călan),   industrial   Petro  prilejul   „Săptămînii   economiei"   •   ideologice  •  21,05  Film  în  serial.   ecran:  „Tom  Degeţelul"  *  Atlas  mu
    ab la sol.                                                    19,00  Telejurnal  •  19,20  Tîrgul  inter  „Cazul  Savolta".  Ultima  parte  •  21,50   zical  *  Rădăcină  de  stejar...  rădă
     semnala   ceul  industrial  nr.  1  Deva  şani   (pentru   municipiul   naţional   Bucureşti   (color)   •   19,35   Telejurnal.
    soclat cu   (profesorii   Florin   lordă-  Petroşani),   industrial   „A.                                                              cină de fag... * Cîntcce de pe la noi
    chiciură.  cliescu,   Valentina   Nache,  Iancu"   —   pentru   oraşul   Cîntarea   României   (color)   •   20,15   .TOI, 31 OCTOMBRIE  *  Teatru  scurt:  „Cîntccul  lebedei"  *
              Adrian   Valea,   Nicodim  Brad  şi  liceul  din  Gura-   Film  artistic.  „Cîntăreţul"  (color)  •                          Telesport   *   Autograf   muzicâl   «
    eme rece,                                                     21,35  Farmecul  muzicii  •  21,50  Tele  •   20,00  Telejurnal  •  20,20  Actua
    lin noap-   Negrea,   Lucia   Racocea-  barza,   industrial   „Aurel                                                                   14,40  Octombrie  —  Cronica  eveni
     ;a. Vint   nu,   Teofil   Prejban   —  Vlaicu"   (pentru   oraşul   jurnal.                       litatea  în  economie  •  20,35  Amfitea  mentelor  politice  0  19,00  Telejurnal
    rd-est. Se                                                                                         trul  artelor.  Emisiune  de  informaţii   0  19,20  Teleenciclopedia  0  19,45  Va
     ,ţă care   pentru clasa a X-a).  Orăştie  şi  Li.ceuL  agroin      LUNI, 28 OCTOMBRIE            culturale  •  21,00  Ziua  mondială  a   rietăţi  ca-11  filme  (color)   0  20,30
    chiciură,   Selecţia   celor   200   de  dustrial   Geoagiu)   şi   la
                                                                        20,00  Telejurnal  •  20,20  Ori
                                                                    •
    serviciu :  probleme   şi   exerciţii  Şcoala  generală  nr.  2  Si-   zont  tehnico-ştiinţific  •  20,35  Tezaur   economiei.  Reportaj  e  21,05  Memo  Film artistic. „Charlotte 2“ (color)
              de geometrie şi algebră  meria (pentru Simeria).                                         ria  documentelor  (color)  0  21.20  In  •   22,00  Telejurnal  »•  22,15  Mondo-'
                                                                  folcloric (color) • 20,55 Roman foi  vitaţie în studiourile radiotelevi-  Vision.





