Page 93 - Drumul_socialismului_1985_04
        P. 93
     c a                    PROLETflRIDIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!                   \7
                                                               w **** . . JK -.Tcw
                                                                                              IN 1NT1MPINAREA ZILEI DE 1 MAI!
                                                                                                PLUSURI LA CĂRBUNE
                                                                                                                                                 rile  de  deschideri  şi  pre
                                                                                                     SI LUCRĂRI
                                                                                                    DE PREGĂTIRE                                 cu  2000  mc,  iar  Ia  lucră
                                                                                                                                                 gătiri  cu  71,5  ml.  O  con
            S O C I A L I S M U L                                                              cu  bune  rezultate  şi  pen                     ţinerea  acestor  frumoase
                                                                                                                                                 tribuţie  însemnată  la  ob
                                                                                                 Zile  de  muncă  intensă,
                                                                                                                                                 realizări,  care  vor  fi  spo
                                                                                               tru  minerii  de  Ia  Ăni-
                                                                                                                                                 rite  în  cinstea  zilei  de  1
                                                                                               noasa.  Preocupîndu-se  cu
                                                                                                                                                 Mai,  şi-au  adus-o  colec
                                                                                               narea  ritmică  cu  mate
                                                                                                                                                 tia  şi  Gurasada,  cel  al
               ORGAN AL COMITETUIUI^JUDEŢEAN IME                  H îfiîiîîWP                  consecvenţă  de  aprovizio                       tivele  atelierelor  din  Min
                                                                                               riale  a  fronturilor  de  lu
                                                                                                                                                 sectorului minier Troiţa
                                                                                               cru  din  subteran,  de  uti
                  Bumnm                          ■autnraiŢ                                     lizarea  cît  mai  eficientă                         PRODUCŢIE FIZICA
                                                                                               a  timpului  de  muncă  şi                            SUPLIMENTARĂ
                                                                                               a  dotării  tehnice  existen
                                                                                               te,  de  întărirea  discipli                       Colectivul  secţiei  neme
               Anul XXXVII, nr. 8 540 DUMINICĂ, 28 APRILIE 1985       4 padini - 50 bani       nei  în  producţie,  colecti                     talifere  Zlaşti,  din  cadrul
                                                                                               vul  sectorului  V  al  nunei   tării  miniere  Mintia-Vc-   întreprinderii  mini  re  Hu
                                                                                               a  extras  suplimentar,  de   ţel  continuă  seria  bunelor   nedoara  s-a  mobilizat  e-
                                                                                               la  începutul  anului  şi  pî-   rezultate  în  producţie  şi   xemplar  în  muncă  în  lu
               CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ                                                  nă  în  prezent,  1800  tone   în  această  lună.  Cu  de  nile  martie  şi  aprilie,  a
               :                                                                               de cărbune.              păşirile  de  plan  înregis  depăşit  greutăţile  cauzate
               •   ■                             *
                                                                                                 Inginera  Adriana  Vasi-   trate  în  cele  24  de  zile   de  iarna  aspră  în  ianua
                       Eforturi susţinute la Insămînţarea                                      leseu, din cadrul compar  din  aprilie,  oamenii  mun  rie  şi  februarie,  reuşind
                                                                                                                        cii  de  aici  au  ridicat  pro
                                                                                               timentului
                                                                                                                                                     recupereze
                                                                                                            planificare,
                                                                                                                                                                 integral
                                                                                                                                                 să
                                                                                               ne-a  comunicat,  de  ase  ducţia  marfă  suplimenta  restanţele şi chiar să rea
                    porumbului şi erbicidarea păioaselor                                       o  atenţie  sporită  şi  pre  ră  Ia  peste  1,4  milioane   lizeze producţie suplimen
                                                                                               menea,  că'aici  se  acordă
                                                                                                                                                 tară.  în  trei  luni  şi  două
                                                                                                                        Iei,  producţia  netă  la  1,5
                                                                                               gătirii  viitoarelor  capaci  milioane   lei,   producţia   decade  din  an,  producţia
             La  însămînţarea  porum  şinile  de  semănat  devenite   şurat  mai  greu  şi  nu  s-a   tăţi  de  producţie.  La  ni             fizică  realizată  în  plus
           bului  şi  erbicidarea  păioa  disponibile  spre  alte  uni  putut  asigura  front  de  lu  vel  de  întreprindere,  lu  marfă  vîndută  şi  încasată   este  de  peste  5  00t'  tone
           selor  s-a  lucrat  din  plin   tăţi. O dată cu însămînţatul   cru  pentru  două  semănă  crările  de  pregătire  „Ia   la  5,1  milioane  lei.  în  a-   talc  măcinat  şi  aproape
                                                                                                                        celaşi  timp  au  înregistrat
           în  ultimele  zile  şi  în  unită  se  administrează  —  în  toa  tori.   Vom   spori   forţele   zi“ sînt depăşite cu aproa       15 000 tone dolomită
           ţile  din  Consiliul  unic  a-   te  unităţile  —  şi  îngrăşă-   mecanice  la  discuit,  creînd   pe 100 ml.  importante plusuri la pro  In întîmpinarca zilei d<
           groindustrial  Deva.  coope  mintele chimice.        condiţii  pentru  a  introduce                         ducţia  fizică  sortimenta  1  Mai,  colectivele  de  oa
           ratorii,   mecanizatorii   şi   în   raidul   efectuat   în   în  lucru  şi  a  doua  semă  REALIZĂRI       lă; 70 tone plumb, 20 tone   meni ai muncii de la Cră-
           specialiştii  depunînd  efor  unele  unităţi  din  zona  De  nătoare.                   PESTE PLAN         zinc,  10  tone  cupru,  270   ciuneasa,  Cerişor  şi  Lcle-
           turi  pentru  terminarea  lor   vei,  ne-am  oprit  mai  întîi   La  cooperativa  agricolă                   tone  sulf,  240  tone  ben-   se,  de  Ia  uzina  de  pre
           grabnică.  Aplicarea  de  er-   la C.A.P. Şoimuş.     din  Brănişca,  la  pregătirea   Situat  pe  locul  al  II-lea   tonită,  200  tone  minereu   parare  Zlaşti  sînt  hotărîţi
           bicid pe suprafeţele cultiva  —  Erbicidarea  păioaselor,   terenului  se  lucrează  cu   în  întrecerea  socialistă  pe   extras  şi  prelucrat.  La   să  majoreze  sensibil  rea
           te cu cereale păioase s-a în  lucrare ce o efectuează me  trei  agregate  —  conduse   ţară  între  unităţile  de   descopertă,  sarcina  pla  lizările  de  pînă  acum
           cheiat  la  C.A.P.  Hărău,   canizatorul   Ioan   Pantea,   de  Gheorghe  Betea,  Ioan   profil, colectivul Exploa  nificată a fost depăşită  (Aron Câta, corespondent)
           A.E.I.  Chimindia  şi  se  a-   se  apropie  de  sfîrşit  —  ne   Cozma  şi  Mihăiţă  Ursa.  în
           propie  de  final  în  coope  spunea  Aurel  Luca,  pre  acest  fel  —  cum  ne  spu
           rativele  agricole  de  pro  şedintele cooperativei.  nea   Tovie   Manea,   pre
           ducţie din Bîrsău, Brănişca,   — Cum  decurge însămîn  şedintele  cooperativei,  s-a
           Cristur  ş.a.  Referindu-se  la   ţarea porumbului ?  creat  front  pentru  semă  MOZAIC
           însămînţarea   porumbului,                            natul  porumbului,  lucrare
           Andrei  Dima,  inginerul  şef   —  Lucrăm  cu  două  uti  ce  o  efectuează  mecaniza  DUMINICAL :
           al  C.U.A.S.C.  Deva,  arăta:   laje  la  pregătirea  terenu  torul  Viorel  Jurcă.  Se  rea
             —  Semănatul  porumbu   lui  —  conduse  de  Vasile   lizează  o  viteză  zilnică  de   •  O epistolă despre o
           lui  s-a  încheiat  la  A.E.I.   Ifrim  şi  Savel  Buga  —  şi   12—14  ha  pe  maşină,  în   epocă
           Chimindia  şi  C.A.P.  Hărău   cu  o  maşină  de  semănat,   condiţiile  unei  griji  maxime   •  Colecţie valoroasă de
           pe  întreaga  suprafaţă  pla  la  volanui  tractorului  aflîn-   faţă de calitatea scmăna-  documente medievale
           nificată.   Consiliul   unic   du-se  Vasile  Cuţeanu.  Pre                         donate Muzeului jude
           agroindustrial a dirijat ma  gătirea  terenului  s-a  desfă  (Continuare in pag. a 2-a)  ţean
                                                                                             •  Remember
                                                                                             ® Sărbătoare a muzicii
                                                                                             ® Din toată lumea
                                                                                                   (pagina a 3-a)
                                                                                               C.A.P.  Rişca.  Mecanizato
                                                                                             rii  Dumitru  Marian  şi  Flo
                                                                                             rin   Zeriu   pregătesc   patul
                                                                                             germinativ pentru porumb.
                                                                                               Foto N. GHEORGHIU
              LA UZINA HIDROELECTRICĂ OSTROVU MIC
                                                                     40 de ani de la vktoţţâ! asupra fascismului
                                                                     -  —  1 —  1 —  1 —    -  -—  "  —  1 —  H —  H —  1 —  ~           —  1 —  ~  ~
                Devierea apei — ultima                                                   /
                                                                    23 August 1944 — moment
                     redută din bătălia
                                                                           decisiv în evoluţia                          tuburilor  este  o  operaţie  cu  implicaţii  directe  în  asigura a
                                                                                                                           I.M.C.
                                                                                                                                                             transversala
                                                                                                                                                     Armarea
                                                                                                                                 Bîrcea,
                                                                                                                                             PREMO.
                                                                                                                                       secţia
                        pentru lumină                                 României contemporane                             rea  rezistenţei  acestora,  operaţie  pe  care  Alexandru  Far-
                                                                                                                        caş o execută cu conştiinciozitate.
             S-a  schimbat  radical  pei  constructorii  execută  ulti
           sajul  la  Ostrovu  Mic  !  Deşi   mele  finisări.  Se  mai  mon               tregului popor şi nu un dar
           despre  locurile  şi  împre  tează  cîteva  elemente  de                       al marilor puteri europene,
           jurimile  geografice  se  poate   tîmplărie  metalică  şi  balus               care de altfel nici nu erau
           spune  că  au  rămas,  fizic,   trade  la  căile  de  acces.                    interesate, în cea mai mare        Scrisoarea
           aceleaşi,  ele  au  împru  Aici,  în  inima  uzinei,  unde                     parte ca poporul român să                               wcciiiTr
           mutat  parcă  o  sumedenie   apa  va  lucra  efectiv  pen                      devină stăpin pe destinele       de mulţumire
           de  tonuri  din  structurile   tru   producerea   energiei                      sale.                                     t
           moderne  ale  uzinei  pentru   electrice,  au  fost  aduse  şi                    Aceste constante ale de       Intre  numeroasele  scrisori  cu  ele,  ciţiva  stilpi  de  sus
           lumină  ce  se  construieşte   montate  aproape  toate  uti                    venirii istorice româneşti,    ce  sosesc  zilnic  la  redacţie   ţinere  a  liniei  electrice  a-
           aici.  Chiar  drumul  care   lajele  principale.  „în  lu                      care definesc independenţa     se  alia  şi  una  expediată  mintite  în  scrisoare  au  că
           zvîcneşte  peste  cîmp,  din   nile   februarie   şi  martie                    ca ideal suprem al poporu     din  Răpăit,  cu  acest  con  zut   la   pămint,   întrerupin-
           şoseaua  naţională,  a  înce  •—  ne-a  declarat  ing.  Ion                    lui nostru, sînt evidenţiate   ţinut :                 du-se  astfel  alimentarea  cu
           put  să  fie  betonat  la  acest   Cosma,  şeful  punctului  de                 în desfăşurarea unui alt         ,,Pe  această  cate  dorim   energie  electrică  a  comu
           capăt.  Deocamdată,  calea   lucru  din  cadrul  Antre                         moment crucial al istoriei     să  aducem  sincere  şi  căl  nei.   Repunerea   liniei   sub
           rutieră  se  opreşte  în  faţa   prizei  de  construcţii-mon-                   naţionale : revoluţia de e-    duroase   mulţumiri   colecti  tensiune   necesita   timp,
           unul  adevărat  deal  de  ba  taj  —  am  montat  statorul  -                  liberare socială şi naţio     vului   de   electricieni   liniori   deoarece  se  impunea  de
           last,  răsărit  pe  „insula    generator  şi  rotorul  la  o                    nală, antifascistă şi antiim-   de   la  I.R.E.  Deva,  care,   vierea  pe  un  traseu  care
                                  11
           viitorului  obiectiv  energe  turbină,  iar  la  cealaltă  —                   perialistă din august 1944.    datorită  spiritului  de  anga  să  nu  mai  lie  periclitat  de
           tic.  „Acest  drum  va  con  statorul   generator.   După                        în vara şi toamna anului     jare  şi  dăruire  în  muncă,   viiturile   Mureşului.   S-a   lu
           tinua cu un pod, peste cen  cum  se  vede  şi  rotorul  este                   1940 România şi poporul        au  reuşit  ca  într-un  timp  crat  fără  Încetare,  zi  lumi
           trală  şi  peste  baraj,  spre   adus   aici.   Urmează,   în                   român au intrat într-o pe     record   să   restabilească  nă,  ba  chiar  şi  noaptea,
                                                                                           rioadă extrem de dificilă
           localităţile   rurale   situate   cîteva  zile,  să  fie  pus  pe   De la prima consemnare                     funcţionalitatea  liniei  elec  timp  de  o  sâptămînă.  Era
           în  această  parte  —  ne-a   poziţie.  Subliniez  că  mon  documentară - datorată   în care, ca de multe ori,   trice  care  alimentează  sa  imperioasă  nevoie  de  acest
                                                                                           a fost pusă în cumpănă
           explicat  ing.  Cornel  Ivă-   tarea   utilajelor   decurge   „părintelui istoriei" Hero-                      tele  Rapolt  şi  Rapolţel,  pre  mare  efort  deoarece  prin
           nescu,  şeful  Brigăzii  nr.  1,   normal,  conform  graficelor.   dot — istoria a înfăţişat  fiinţa statului şi dăinuirea   cum  şi  unităţile  zootehnice  linia  respectivă  sînt  alimen
           din  Antrepriza  de  construc  La  baraj,  de  pildă,  tot  în   poporul român depăşind  naţiunii române. Sub co  de  pe  raza  comunei  Rapolt.   tate  cu  energie  electrică
           ţii  hidroenergetice  Păclişa.   această  perioadă,  au  fost   vicisitudini de tot felul,  pleşitoarea presiune şi a-   Acum  locuitorii  celor  două  ferma  zootehnică  a  C.A.P.
           Momentul  lansării  grinzilor   montate   stavilele-clapetă   rămînînd el însuşi pe pă-  meninţare a marilor puteri   sate   beneficiază  din  nou  Rapolt  şi  complexul  de  vaci
                                                                                           fasciste, prin odiosul Dic
           de  pod  va  constitui  etapa   în  cele  patru  deschideri   mîntul strămoşesc, dezvol-                       de  efectele  de  neînlocuit  de  la  Bobîlna  şi  activitatea
                                                                                           tat de la Viena din 30 au
           maximă    a   construcţiei.   deversoare".              tînd o înfloritoare civiliza                          ale  curentului  electric,  iar  in  zootehnie  fără  energie
           Pînă  atunci  (sfîrşitul  lunii   Barajul.  O  parte  dis  ţie. Luptele purtate de   gust 1940, României i-a fost   activitatea  în  unităţile  zoo  electrică   se   desfăşoară
           mai)  lucrăm,  cu  forţe  con  tinctă  a  obiectivului  ener  poporul român sub condu                       tehnice   decurge   normal".  foarte  anevoios.  Acest  lu
                                                                                           smuls nordul Transilvaniei,
           centrate,  la  priza  centralei   getic  care  sugerează  mai   cerea marilor voievozi şi  anexat Ungadei hortyste,   La  semnătură  -  „Un  grup  cru  l-au  înţeles  electricie
           care  se  află,  acum,  la  faza   mult  decît  orice,  în  sin  domnitori, împotriva cotro                  de cetăţeni care respectă  nii  de  la  I.R.E>  şi  au  ac
                                                                                           iar în octombrie 1940 la
           betonării  ultimilor  6  m  din   gularitate,  măreţia  luminii   pitorilor străini s-au desfă                şi apreciază munca seme ţionat  cu  devotament  şi  dă
                                                                                           conducerea statului au a-
           înălţime (1 600 mc)".      smulsă  din  fuiorul  apelor.   şurat timp de secole şi au                          nilor lor".             ruire,   meritînd   din   plin
                                                                                           juns, Ia intervenţia Ger
             împreună  cu  şeful  brigă  „De  la  1  martie,  cînd  a   culminat cu războiul de in
                                                                                           maniei lui Hitler, Garda de
                                                                                                                            Ce  se  intîmplase  de  fapt?  cuvintele  de  mulţumire  din
           zii  am  intrat  în  centrala   început să şe dezgheţe un  dependenţă din 1877. Cu                            Mureşul,   venind   mare   în  scrisoare.
           uzinei.  Atmosferă  de  a-                              cerirea independenţei de   Prof. DUMITRU BARNA
           partament  proaspăt  zugră       MARIN NEGOIŢĂ    *    stat a României la 9 mai                               ultimele  două  săplămini,  a   ION CIOCLEI
                                                                                                                          erodat malurile şi, o dată
           vit.  Centrala  a  fost  aco                           1877 a fost un act al în-(Continuare în pag. a 2-a)
           perită  şi  închisă  complet,  (Continuare în pag. a 2-a}





