Page 86 - Drumul_socialismului_1985_04
        P. 86
     "’^q   2                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI
                                                                                                                                                  m- '  W  n  i k     A  I    \g  A    I   -  I
                                                                                                                                                  : PRIM A VAR A
                 j Ani de lumină, dezvoltare, afirmare !                                            GAHPă                 AGRICOLA             PI . * r    •    ;    V---------- ..... Ţ    >  1
                     (Urmare din pag. 1)     de m nitate    m unc itore ască ,   C e   ve de m    a stă zi   e ste    pe                                                          2
                                             c o m unistă,   e m ble m a   „C on  de -a -ntre gul   c re aţia   în făp  La insămînfarea porumbului                              2
                    măneşti,  înălţată  in  lumina   struit  d in   te m elii  in  anii  în  tuirii   po liticii   partidului                                                    2
                    orientărilor   şi   indicaţiiloi   ge m ănaţi   in    do uă   de c enii   no stru   c o m unist,   al că re i  (Urmare din pag. 1)  miercuri  a  fost  o  zi  rodni
                                                                                                                            cînd  au  ajuns  la  faţa  locu
                   sale.  Sini  încărcate  de  e-   din   E  p  o  c  a     N ic o lae    prom o to r e ste    to varăşul   lui agregatul era oprit.   că   de   lucru.   Gheorghe
                    moţie  momentele  in  care  to  Ceauşescu",   c e a   m ai   fe rti  N ico lae    C e auşe scu,   om ul   sub   îndrumarea   Măriei   Iani,  Constantin  Ilic  şi  Du
                    varăşul  Nicolae  Ceauşescu   lă   şi   glo rioa să    din   isto ria    c ute zăto r   c are    ne   c o nduc e   Zaharie,  şefa  de  fermă,   —-  Am  o  pană  de  cau  mitru  Nătrăpei  au  muncit
                    taie  panglica  inaugurală  a   patriei şi po po rului ro m â n.  de    do uă   d ec e nii.   A m    avut   plantau  arpagicul.  Mier  ciuc  —  ne  spune  mecani  la  pregătirea  terenului,  iar
                   începerii  probelor  tehnolo  D e spre    C ălan,   de sp re    p i  m are a   c inste    să   p artic ip    la   curi  s-au  plantat  opt  hec  zatorul.  în  cel  mai  scurt   Ioan  Oprea  a  semănat  po
                   gice  la  gigantul  de  1000   lo nul   său   ec o no m ic   de   b a  C ong re sul   al   Xlll-lea    al   timp  fac  pana  şi  reiau  lu  rumb.  Se  efectua  şi  erbici-   2
                   metri  cubi,  care  este  turna  ză   -   C om binatul   sid erur  P.C .R.   A m    vo tat   cu   to ată    tare.  Se  lucra  şi  la  re  crul.  Azi  sper  să  termin   darea  totală  a  suprafeţei
                                                                                                 coltarea  spanacului,  pînă
                   tul  nr.  4,  stabileşte  Împreu  gic    „V ic toria"  -   am    disc u  c ăldura    inim ii   o   dată    c u   în  seara  zilei  respective,   lucrarea.   2
                    nă  cu  specialiştii  şi  orga  tat   in   Înc heie re    c u   unul   intre gul   partid,   c u   po po rul   ferma avînd livrate 12 tone.  M iercu ri d is-de-d i m i nea-  destinate  acestei  culturi,
                                                                                                                                                       lucrare  efectuată  de  Emil
                   nele  locale  amplasamente  dintre    ve te ranii   săi,   to vară  intre g,   pe ntru  re ale ge   în  tarlaua  „Sub  strâm  ţă,  toate  tractoarele  şi  a-   Casandri.  Se  realiza  o  lu
                   le  pentru  alte  două  baterii   şul   Io nel   Ho do rog ,   sec re   re a   to varăşulu i   N ic o lae   bele",  a  C.A.P.  Pişchinţi,   grcgatele  folosite  în  ac  crare   de   bună   calitate
                   de  cocsificare  de  mare  ca  tarul   c o m ite tului   de    partid,   C ea uşe sc u   in   inalta   func   mecanizatorul   Gheorghe   tuala  campanie  agricolă  ale
                   pacitate,   aliate   astăzi   in   de le gatul   side rurgiştilo r   c o   ţie  de    se cre tar   ge ne ral.  Paraschiv,  ajutat  de  coo  secţiei  de  mecanizare  din   sub  îndrumarea  lui  Ioan
                   fază  avansată  de  construc  m unişti   la   C ong re sul   al   Este  gara nţia  de  ne clintit   peratorii  Itusalina  Uriţes-   Romos  se  aflau  în  locul   Vasiescu,  inginerul  şef  al
                    ţie.   Se   finalizează   astfel   X lll-le a   al   pa rtidului   no s  c ă m ă re ţe le  izbinzi do b in -   cu  şi  Paraschiva  Bota,  se  numit  „La  frăgar".  Imediat   cooperativei.  Pentru  a  nu
                   indicaţia  de  a  fabrica  moi   tru.               dite  în anii de  re fe   măna  porumb  Intr-un  pat   ce au ajuns acolo, au intrat   se  pierde  nimic  din  timpul
                    mult   cocs   metalurgic   la   —   M unc e sc   aic i  de   pe ste   rinţă ai „Ep o cii N ic o la e    în   lucru.   Zeii   Morman,   bun  de  lucru,  alimentarea   I
                    Călan,  in  combinatul  side  tre i   de ce nii   —    ne -a   spus.   C ea uşe sc u" vo r cuno aşte   germinativ  bine  pregătit  de   Mihai   Binder   şi   Ioan   cu  motorină  a  tractoarelor
                   rurgic   modern   de   astăzi,   A şa  c ă  ştiu  bine   c um   ară  no i Îm plin iri pe  ha rta Ro m â  Nicolae   Varga,   Lupuţ   Bucur  lucrau  la  pregătirea   s-a  făcut  în  cîmp.  în  tar  i
                                                                                                 Nicolae  •  şi  Vasile  Furcea.
                   ce poartă cu mindrie şi   ta fo sta uzină, fostul oraş.  nie i so cialiste.   Ultimii  doi  sînt  elevi  ai   terenului.  în  urma  discu  lalele unde se muncea.
                                                                                                                                                        în  cursul  raidului  nos
                                                                                                 Liceului    agroindustrial   rilor  terenul  rămînea  bine   tru  am  întîlnit  şi  aspecte   i t
                                                                                                 Geoagiu  şi  se  află  in  prac  mărunţit,   uniform.   Ioan   negative.  Punctăm  citeva   î
                                                                                                 tică.  Amîndoi  muncesc  cu   .Iurj  a  semănat  porumb.   dintre  acestea  :  •  La  sec  C
                                                                                                 multă  tragere  de  inimă,   Brigadiera   Aurelia   Ocoli-   ţia   de   mecanizare   din   \
                                                                                                                                                                                  t
                    „Intermezzo“ productiv                                    Materiale •        dovedind  pasiune  faţă  de   şan  şi  cooperatorii  Ana   Aurel  Vlaicu  două  trac  C
                                                                                                                            Lomănar,
                                                                                                                                       Rafila
                                                                                                                                              Pîrvan,
                                                                                                 meseria ce şi-au ales-o.
                                                                                                                            Avram  Bota  şi  Ioan  Valter   toare  în  perfectă  stare  de   r
                                                                                                   O  dată  cu  sămînţa  —   alimentau  maşina  cu  să-   funcţionare  stau  din  pri  ti
                                                                             recircuitate
                               la lalea Morii                                                    cum sublinia Eli sa beta lu-   minţă.  Tot  ci  preparau   cină  că  nu  are  cine  urca   d
                                                                                                                                                                                  E
                                                                          Harnicul  colectiv  tic   ra.ş,  inginerul  şef  al  uni  substanţa  pentru  erbicida-   la  volanul  lor.  •  Cele  două   1
                     In   cariera   Valea   Morii   -  Aşa  cum  ne-o  indicat   muncă  din  cadrul  Ate  tăţii  —-  se  încorporează  în   rea  păioaselor,  lucrare  ce   maşini  cu  care  s-a  semă  1
                   Brad,  peisaj  magnific  :  oa  secretarul  general  al  parti  lierului  de  reparaţii  au  sol  şi  îngrăşămintele  chi  şi-a  asumat-o  mecanizato  nat  sfecla  au  fost  modifi  1
                                                                                                                                                                                  !
                  meni  şi  autobasculante,  alte  dului,   tovarăşul   Nicolae   to  Brad,  unitate-service   mice.  Am  urmărit  cal  lin  rul  Petru  Cozmoi.  Insămîn-   cate  pentru  a  fi  folosite  şi   s
                   utilaje,  intr-o  vie  mişcare.  Ceauşescu,  am  întocmit  un   a întreprinderii de trans  tea lucrării. Era bună. Doar   ţaroa  porumbului  era  oor-   la  porumb.  Miercuri  nici   ş
                   Excavatoare   uriaşe   muş  program  concret  de  recu  porturi  auto  llunedoara-   la  capete  rămînea  sămînţa   donată  de  Mircca  Pălrinjan,   una  dintre  ele  nu  intraseră   ş 1
                   că   llăminde   din   pere  perare  a  restanţelor  Înre  Deva, acţionează perma  deasupra  solului.  Pentru  a   inginerul  şef  al  cooperati  în  lucru.  •  Viorica  Baba,   1
                   ţii   verticali   de   „pă-   gistrate   pe   primele   două   nent  pentru  asigurarea   corecta  această  gri  şeaiă,   vei, iar ’erbicidarea păioase  preşedinta  C.A.P.  Pişchinţi,
                   mint"   cuprifer.   Sint,   de  luni  ale  anului.  Pot  spune   unor  reparaţii  de  cali  cei  doi  cooperatori  partici  lor  de  ing.  Ioan  Sfetcu.   nu participă la buna desfă  r 1
                   topt,  adevărate  ziduri  de  că  toate  măsurile  prevăzu  tate.  Pentru  că  aici  se   panţi  la  semănat  acope  şeful  fermei  vegetale,  "  şi   şurare a lucrărilor pe ogoa  c
                  stincă  dură  pe  care  colţii   te  au  fost  îndeplinite,  unele   execută  operaţii  de  înalt   reau  manual  boabele  într-o   tehnicianul  agronom  Chită   re.  •  La  C.A.P.  Vaidei  s
                  cupelor  ii  rup  cu  eforturi  chiar  in  devans.  De  pildă,   profesionalism,  constînd   tarla  din  apropierea  sediu  Mocanu.  Se  lucra  în  flux   muncit  miercuri  la  înse   c
                                                                                                                                                                                  c
                  şi  scrinşnete.  Intr-un  punct  putem  raporta  Îndeplinirea   în  dezmembrarea,  une  lui   cooperativei,   Cornel   continuu,   într-un   climat   mînţarea  morcovilor.  Lucra  t
                  din  perimetrul  carierei,  poa  şi  depăşirea  producţiei  mar  ori  totală  a  autovehicu  Dragotă  efectua  crbicidaren   de ordine şi disciplină.  rea  a  început  însă  abia  pe   t
                  te  li  văzut  de  citeva  zile  fă  a  'întreprinderii  pe  luna              păioaselor. în momentul      Şi la C.A.P. Romoşel,    la prînz.                  î
                                                                        lelor,  in  fabricarea  pie                                                                              I
                  un  nou  excavator  de  mare  aprilie,   acesta   fiind,   de   selor  necesare  şi...  re-                                                                     s
                  productivitate.         fapt,  şi  angajamentul  co  alcătuirea  mijloacelor  de
                    —  Este  cel  de-al  treilea  lectivului  nostru  de  mineri   transport,  pentru  a  fi
                  excavator  de  mare  capaci  şi   preparatori,   asumat   in   redate,  într-o  stare  per                                                                    I
                   tate  care  a  intrat,  recent,  cinstea  măreţelor  sărbători                                                                                                  1
                  in  dotarea  carierei  noastre   din  luna  mai  1985.  Ince-   fectă,  producţiei.  De  la                                                                     (
                  —  ne-a  declarat  ing.  Nicolae   pind  din  a  cincea  lună  a   începutul  acestui  an  pî                                                                  I t
                  Oprea,  director  tehnic  al  anului,  vom  intra  in  normal   nă  in  ziua  de  22  apri                                                                     7
                  întreprinderii  miniere  Barza.   cu  Întreaga  activitate,  vom   lie 1985 au fost dezmem                                                                     1
                  Are  volumul  cupei  de  4,5  depăşi   nivelurile   planifica  brate  152  autovehicule
                  mc.  După  cum  se  vede,   te  atît  la  extracf e,  cit  şi  la   de  diferite  tipuri.  In  ur
                                                        ;
                  echipele  de  specialişti  lu  prepararea minereurilor.  ma acestor complexe lu
                  crează  acum  la  punerea  in   '  —  Pe  scurt,  tovarăşe  di  crări  rezultă,  in  mod  fi
                  funcţiune  a  utilajului  Pină   rector,  vă  rog  să  menţio  resc,  cantităţi  mari  de
                  joi,  seara  (25  aprilie  a.c.)   naţi   principalele   măsuri   materii  prime  şi  mate                                                                     (
                  se  vor  finaliza  toate  regla                      riale  care  sînt  recircui
                                          viitoare  ce  -vor  li  aplicate                                                                                                        I
                  jele   electrice,   urmind   ca                       tate,  fie  pe  plan  intern,
                                          pentru   realizarea   integrală                                                                                                         l
                  excavatorul  să  intre  in  pro  a  planului  pe  acest  ultim   fie  prin  alte  unităţi  spe                                                                 (
                  be  tehnologice  şi,  bineînţe  an al actualului cincinal.  cializate.  Peste  15  tone                                                                        \
                  les,  pe  producţie,  la  sljrşi-                     de  fontă,  10  tone  fier,                                                                               C (
                  tul acestei sâptămini.      In  principal,  vom  utili-    1,4  tone  alamă,  392  kg                                                                            (
                                                                 x
                    -   Ce  efect,  asupra  pro  za  optim  forţa  de  mun  de  cupru  şi  340  kg  de                                                                          1
                  ducţiei,  va  avea  noua  ca  că  şi  baza  tehnico-mate-   aluminiu  —  sînt  canti
                  pacitate de extracţie ?  rială.  Excavatoriştii,  condu                                                                                                        ş
                                          cătorii  auto  şi  loreziştii  lu  tăţile  revalorificate,  în
                    -   C onc ret,   m e dia   zilnic ă                 acest  fel,  de  la  începu                                                                              Ş
                                          crează  in  acord  global,  iar                                                                                                         I
                  la   extrac ţia   m ine re ului   de
                                           la  autobasculante  s-au  in  tul anului.                   La C.A.P. Romos sc erbi ridează ultimele suprafeţe cu cereale păloasc, lucrare ce o   r
                  c upru va c re şte  c u in c ă                                                    efectuează Petru C.oztnoi.                                                    c
                   1  000  tone  de  masă  mi  trodus  trei  schimburi,  fiind
                  nieră.  Acest  fapt  va  permi  acoperită  şi  duminica.  Prin
                  te,  in  primul  rind,  să  asi  derocarea   masei   miniere'                                                                                                  ( /
                  gurăm  pentru  cele  4  linii   cu  găuri  cuptor  -  la  care                                                                             O lucrare            i
                  de  Hotare  ale  uzinei  de  pre  gradul  de  rupere  şi  sfări-   Bunii  gospodari  se  preo  există  adăposturi  pentru   tru  căruţa  cu  care  se  va     î
                  parare  -  toate,  in  funcţiune   mare  creşte  cu  20  la  sută   cupă  din  vreme  de  pregă  îngrijitori  şi  şoproane  pen  aduce  laptele.  De  altfel  şi   de actualitate —   t c
                  la această dată - circa  faţă  de  metodele  clasice   tirea  taberelor  de  vară,   tru  adăpostirea  animalelor   în  celelalte  tabere  unde                 C
                  2  500  tone  de  minereu  cu  —  productivitatea  muncii  se   pentru  animale.  în  Consi  în  vreme  de  ploaie.  Ioan   vor  păşuna  vacile  cu  lapte   recoltarea rapiţei  1;
                  prifer  pe  zi.  Totodată,  vom  va   dubla.   Se   asigură   o   liul   unic   agroindustrial   Avram,  şeful  fermei  zoo  ale  cooperativelor  agricole     /
                                                                                                                                                                                  <:
                  putea  să  intensificăm  rit  asistenţă  tehnică  bună  in   Brad  sînt  amenajate  în  a-   tehnice  a  C.A.P.  Ribiţa,  ne         La  cooperativa  agricolă   I.
                  murile  de  lucru  la  extracţia  toate  schimburile.  In  acest   cest  an  12  tabere  pentru   spunea  că  tabăra  de  vară   de  producţie  din  zona  Brad   de  producţie  din  Gurasada   t
                  propriu-zisă   şi,   Îndeosebi,  mod  avem  certitudinea  că   1  140  vaci  cu  lapte  şi  13   de  la  Ribicioara,  unde  va   există   drumuri   pentru   se  desfăşoară  din  plin  re  r I
                  la  descopertâ,  pentru  asi  ne  vom  realiza  toţi  indica  tabere  pentru  1  255  tineret   fi dus tineretul bovin, a  mijloacele  de  transport  ce   coltarea  rapiţei  masă  ver  C
                  gurarea   noilor   linii   active  torii  de  plan  şi  economici   bovin.  Florin  Achim,  care          vor  ridica  laptele.  în  a-   de.  La  această  lucrare  iau   1.
                  de front.               pe  1985,  că  vom  pregăti   coordonează activitatea zoo  1  1                  ceste  zile  se  lucrează  la  a-   parte  cooperatorii  Antonie   Q
                                                                                                                                                                                  li
                    —   Ştim   că ,  pină  in  pre   şi  condiţiile  necesare  pen  tehnică în cadrul C.U.A.S.C.          menajarea  unui  drum  spre   Nicula,  Ioan  Nicula,  Maria   c
                  ze nt,   s-a u   ac um ulat   re sta n  tru   executarea   măreţelor   Brad,  ne  spunea  că  pregă  In atentie:   păşunea  de  pe  raza  comu  Guga,   Minerva   Marian,   e
                  ţe    la   planul   de    pro duc ţie .  obiective  din  viitoarea  eta  tirile  în  vederea  păşuna-    nei  Vaţa  de  Jos,  repartiza  Viorica  Caia  ş.a.  din  bri  n
                                                                                                                                                                                  d
                  C u   c e    m asă   m inie ră   şi,  pă de dezvoltare.  tului  se  află  într-un  sta                   tă  pentru  o  parte  din  va  gada   condusă   de   Ioan   I
                  m ai   a le s,   c ind   vo r   fi   a co          diu avansat.                   pregătirea             cile  cu  lapte  ale  A.E.I.   Frcnţ.  După  recoltare,  te
                  pe rite  ac este  „go luri" ?  MARIN NEGOIŢÂ          S-a  urmărit  ca  în  toate                         Birtin.                    renul  va  fi  pregătit  şi  în-   1
                                                                      taberele  de  vară  să  existe   taberelor              Trecerea  de  la  hrănirca   sămînţat eu porumb.    t
                                                                      sursă  de  apă  cu  debit  su
                 Predarea apartamentelor la timp                      ficient  pentru  adăparea  a-                         cu  furaje  uscate  la  păşunat                       \
                                                                                                                            impune  şi  o  seamă  de  alte
                                                                                                                                                                                  a
                                                                      nimalelor.  La  C.A.P.  Rişca,   de vară              măsuri.  Unele  unităţi  a-    A început prima        r
                    (Urmare din pag. 1)    strucţie.  Pentru  blocurile   Ţebea  şi  Lunca  Moţilor                         gricole  —  cele  din  Mes                           r
                                                                      vacile  cu  lapte  vor  păşuna
                                           nr.  13  şi  24  —  cu  terme  în  vecinătatea  adăposturi pentru animale      teacăn,  Ribiţa,  A.E.I.  Bir  praşilă manuală       \ 1<
                 cure răspunde şi de şantie  ne  de  predare  tot  anul  a-                                                tin  ş.a.  —  au  în  cultură                         P
                 rul de locuinţe.          cesta  —  nu  sînt  asigurate   lor,  astfel  că  animalele  vor                 rapiţă  ce  se  va  recolta  în    la sfeclă          s c
                  —  Constructorii  de  lo  pînă  la  această  .dată  am  fi  adăpate  la  instalaţii                    curînd,  urmînd  să  fie  ad                         t
                 cuinţe  muncesc.  Firesc,  ar   plasamentele.        le   ce   există   în   incin  fost  pusă  la  punct,  iar  în                     Prima   unitate   din   c
                 putea  munci  mai  bine.  mai   —  Finalizăm  în  acest   tele   zootehnice   respec  aceste  zile  se  lucrează  la   ministrată  în  amestec  cu   C.U.A.S.C.  Ilia  care  a  în  ti
                                                                                                                                                                                  o
                 organizat.   Greutăţi   mai   ultim  an  din  cincinal  noul   tive.   în   celelalte   locuri   repararea  acoperişului  la   pa  r  în  hrana  animalelor.   ceput   prăşilul   culturilor   p
                 întîmpinăm  în  aprovizio  centru  civic  al  Bradului  —   există,  fie  ape  curgătoare,   adăpostul pentru animale.  In  celelalte  unităţi  se  va          f
                narea  cu  combustibili,  ni  ne  spunea  în  încheiere  to  fie  fîntîni.  întreprinderea   Animalele  cooperativei  a-   cosi  iarbă  şi  se  va  da  în   este  C.A.P.  Gurasada.  Aici   2
                 sip,  pietriş.  De  la  Deva   varăşa  Margareta  Dănilă,   judeţeană  pentru  îmbună  gricole  de  producţie  din   amestec  cu  furaje  uscate   a  început  prima  praşilă   c
                                                                                                                                                                                  Îl
                 nu  primim  cînd  ne  trebuie   vicepreşedinte  al  biroului   tăţirea  şi  exploatarea  pa  Tebea  vor  fi  duse  în  două   vacilor cu lapte, în special.  manuală pe o suprafaţă se  s
                 nici  instalatori,  nici  utilaje   executiv   al   Consiliului   jiştilor  lucrează  în  pre  tabere  de  vară.  Vacile  cu   In  aceste  zile,  se  va  face   mănată  cu  sfeclă.  Au  ieşit   g
                 —  mai  cu  seamă  automa  popular  al  oraşului  Brad.   zent  la  amenajarea  a  trei   lapte  vor-  fi  duse  în  păşu  recepţia  taberelor  de  vară,      c
                 carale  —  atunci  cind  e  cea   Constructorii  mai  au  unele   noi  surse  pentru  adăparea   nea  numită  Ruşti,  iar  tine  stabilindu-se  precis  ce  mai   la  prăşit  cooperatoarele  Eli-   c
                 mai  mare  cerinţă.  Este   restanţe.  Le  analizăm.  Ie   animalelor  în  taberele  de   retul  la  Faţa  Roşie.  Am  trebuie   făcut   în   fiecare   sabeta  Tripa,  Rodica  Dc-   a
                 nevoie  de  mai  multă  con  dezbatem  şi  le  rezolvăm   vară  de  la  Grui-Ocoale  —   bele tabere au sursă de apă,   caz  în  parte  pentru  desfă  hel,  Elena  Circi,  Viorica   s-
                                                                                                                                                                                  c
                lucrare  între  toţi  cei  care   zilnic.  Concentrîndu-ne  cu   Bora  şi  Sosuri  ce  vor  fi   adăposturi  pentru  îngriji  şurarea  în  cele  mai  bune   Toma,  Viorica  Cărmăzan,   ll
                contribuie  la  ridicarea  noi  toţii  forţele  —  constructori   terminate  pînă  la  15  mai   tori  şi  şoproane  pentru  a-                                  n
                lor  blocuri  din  Brad,  pen  şi   beneficiari   —  putem   a.c.  în  toate  taberele  de   nimaic.  Există,  de  aseme  condiţiuni  a  activităţii  din   Alexandrina   Blânda   ş.a.
                tru  a  preveni  orice  per  preda   apartamentele   la   vară  aflate  la  mari  distan  nea,  spre  tabăra  de  la   zootehnie  în  perioada  pă-   din  brigada  condusă  de  A-   P
                turbare în ritmul de con  timp. Chiar’ în avans...   ţe de incintele zootehnice  Ruşti, drum de acces pen  şunatului.               lexandrina Costea.





