Page 85 - Drumul_socialismului_1985_02
        P. 85
     .
                                                                       \*
                                                                   P*
                                                               1
                                                             & '
           Anul XXXVII, nr. 8 436  DUMINICA, 24 FEBRUARIE 1985   4 pagini - 50 bani
                                                                                                                    Interlocutorii  noştri  v-   —  în  produse  fizice  —
                                                                                                                   inginerul   Valentin   Jitea,   continua  ideea  Tibei  iu
                                                                                                                   directorul  Fabricii  de  pro  Bota  —  aceasta  înseamnă
                                                                              „MERITĂ DIN PLIN                     duse   refractare   Baru   şi   depăşirea  planului  la  plăci
                                                                                                                   tehnicianul  Tiberiu  Bota,   termoizolante  cu  2105  to
                                                                           ÎNCREDEREA NOASTRĂ”                     şeful   compartimentului   ne,  la  prafuri  exoterrne  eu
                                                                                                                   plan  —  prezintă  realiză  î  030  tone,  la  masă  refrac
                                                                 Adunarea  cetăţenească   prin  forţele  sale,  pe  dru
                                                               pentru depuneri de candi  mul  perfecţionării  profe  rile  colectivului  muncito  tară  cu  204  tone.  La  cără
                                                                                                                   resc  din  care  fac  parte,
                                                               daturi  în  circumscripţia  sionale,  „de  jos",  de  la   obţinute  în  primii  patru   mizi  refractare  înregistrăm
             CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N.                   electorală  judeţeană  nr.  ucenicie.  Iar  la  Cornel   ani  care  au  trecut  din  ac  însă  un  minus  de  13  880
                                                                                                                                              tone...
                                                                2(i.  Participanţilor,  locui  Albu,   dragostea   pentru
                        NR. 7 LUPE NI                           tori  ai  microraionuiui  VI  meseria  aleasă  este  du   tualul cincinal, perioadă  •  — Deci, plus, .plus şi
        lii  sala  festivă  a  minei   ficăVLi multilaterale a pa  ■—Nord,  din  Hunedoara,  biată  printr-o  temeinică  ă \                                CSJEESBffiBEStS!
       Lupani  a  avut  lot  ieri  adu  triei,   bunăstării   generale   le  sînt  prezentaţi  cei  trei  pregătire  politico-ideologi-
       narea  cetăţenească  prilejui  a poporului, a prezentat ta  candidaţi  de  deputaţi  :  că,  fapt  pentru  care  co
       tă  de  depunerea  candida  bloul  realizărilor  remarca  Dumitru  Ivănică,  Cornel   muniştii  din  secţie  l-au
       turii  de  deputat  în  forul   bile  obţinute  de  poporul   Albu  şi  Dumitru  Răsco  ales  ca  secretar  al  orga  înscrisă  organic  in  etapa   dintr-o  dată  minus.  Expli
       legislativ  suprem  al  ţării,   nostru  în  cele  patru  de  leam  Unii  îi  cunoşteau  nizaţiei  de  bază.  Deci,   pe  care  cu  mindrie-patrio-   caţia ?
       pentru  alegerile  de  depu  cenii  de  libertate  a  patriei,   bine.  Erau  chiar  colegi  de  avem  drept  candidat  un   tică   o   numim   „Epoca   —   Nepunerea  în  func
       taţi  de  la  17  martie  a.c„   dar  mai  ales  în  ultimii  20   muncă.  Alţii  aveau  să-i  om de încredere".  Ceauşeseu",   gândurile   şi   ţiune  la  termen  a  capaci
       în  circumscripţia  electora  de  ani,-  de  cînd  destinele   cunoască  acolo,  în,  sala   La  cei  211.  de  ani  ai   angajarea  unanimă  a  oa  tăţilor  din  dezvoltarea  şi
       lă  nr.  7  Lupeni.  Şi-au  dat   naţiunii  sînt  conduse  cu   de  clasă  a  şcolii  generale  săi,  electricianul  Dumi  menilor   muncii   de   la   extinderea  fabricii  noastre
       întîlnire  mineri,  prepara  strălucire  de  către  tovară  nr.  12  şi  în  zilele  urmă  tru  Răscoleau  este  unul   F.P.R. Baru pentru ea 1085,   —  precizează  Valentin  Ji
       tori,  constructori,  energe-   şul  Nieolae  Ceauşeseu,  e-   toare,  la  întîlnirile  cu  ce  dintre cei mai tineri can  an  în  cure  vom  sărbători   tea.  Cu  excepţia  anului
       ticieni,  confecţionare,  lu  minent   conducător   de   tăţenii.               didaţi de deputaţi pentru  două  decenii  de  cînd  în   trecut,  cînd  datorită  impu
       crători  forestieri  şi  de  la   partid  şi  de  stat,  care  şi-a                                                                   nerii  în  exploatare  a  noi
       „Vîscozn",  oameni  ai  mun  dedicat  întreaga  viaţă  bi                                                 fruntea  partidului  se  n-   lor  secţii  am  rămas  cu
       cii  de  la  alte  unităţi  eco  nelui  şi  fericirii  poporului,   \ CANDIDAŢII F.D.U.S. - CANDIDAŢI! NOŞTRI  flă  t  o  v  a  r  ă  ş  u  I  Nieolae   14  190  tone  cărămizi  re
       nomice.  şi  instituţii  din   al cărui fiu este.                                                           Ceauşeseu,  să  fie  unul  de
       localităţile   circumscripţiei   In  această  perioadă,  ase  \                                            vîrf şi în munca lor.     fractare  sul)  plan,  în  anii
       —  de  la  Iscroni,  Aninoa-   menea  ţării  întregi,  jude  \  în sală, între participanţi,  Consiliul popular jude-1   —  în  cei  patru  ani  din   1981,  1982  şi  1983  ne-am
       sa,  Vulcan,  Paroşeni,  Lu  ţul  Hunedoara  -i  cunoscut   se  aflau  mulţi  siderur-  ţean. „Să avem încredere   actualul  cincinal  ne-am  de  depăşit  planul  şi  la  acest
       peni,   Hărbăteni,   Uricani   prefaceri   înno’loare   fără   gişti.  Iar  Dumitru  Ivăni-  în elanul tineresc al lui *   păşit  producţia  globală  cu   indicator  de  bază  al  pro
       şi   pînă   la   Cîmpu   lui   precedent,  a  căror  ampren  că  este  tehnician  la  uzi  Dumitru Răscoleau. Nu-i |   peste  34,0  milioane  lei,   ducţiei noastre fizice.
                                                                                                                                               —  Spuneam  la  începutul
       Neag  *—,  eu  toţii  «mimaţi   tă  este  prezentă  la  tot   na  nr.  7  —■  transporturi  departe vremea în care ,   producţia  marfă  cu  aproa  dialogului nostru că 1985
       de  dorinţa  de  a  întîmpina   pasul  în»  partea  de  vest  a   din  combinat,  secretarul  mulţi dintre noi eram la   pe  24,5  milioane  lei,  pro
       eu  rezultate  deosebite  ale  bazinului   Văii   Jiiîlui.   comitetului  de  partid  al  fel de tineri şi entuziaşti. I   ducţia  netă  cu  mai  bine  de
       gerile  de  deputaţi  de  la   Practic,  oraşul  vechi  Lu  uzinei.  „Nu  ne-am  în  Dacă la această vîrstă |   13,0  milioane  lei  —  subli  GH. I. NEGREA
       17 martie a.e.             peni  nu  mai  există.  Un-   trunit  aici  pentru  a  face  este apreViat ea un mun  nia Valentin Jitea.   (Continuare in pag. a 2-a)
         Cuvîntul  de  deschidere   oraş  nou,  modern,  eu  ver  candidaţilor  noştri  por  citor de bază la strungă- I
       a  lucrărilor  adunării  a  fost   ticale  semeţe  spre  soare,   trete  idilice,  ei  pentru  a  ria de cilindri din eoni- |
       rostit  de  tovarăşul  Mircea   sărutînd  munţii  în  preaj  spune deschis dacă merită  binat, iar comuniştii l-au
       Jampai  vicepreşedinte  al   mă  peste  Jiu  şi  peste  pă  sau  nu  să  candideze  în  desemnat ea secretar al
                                                                                        organizaţiei lor, atunci
       Consiliului   judeţean   al   duri  veşnic  verzi,  se  întin-  '   alegerile  dc 1   la  17  mar
       F.D.U.S.,  care,  din  însărci  de  spre  Hărbăteni  şi  Uri  tie.  Daeă-i  aşa,  atunci  eu,  cu siguranţă Dumitru Răs
                                                                                        coleau este omul de nă
       narea  Consiliului  National   cani.   Vulcanul   este   un   Stănilă Rădoi, om al mun  dejde care merită din
       al  F.D.U.S.,  a  supus  asis  oraş  complet  nou.  repre  cii  în  combinatul  siderur  plin si învestitura noas
       tenţei  candidatura  în  ale  zentat  de  două  unităţi  mi  gic,  pot  să  spun  că  Du
       gerile  de  deputaţi  de  la   niere  de  prestigiu  —  Vul  mitru  Ivănică  merită  din  tră de încredere", arăta,
       17  martie  a.e.,  pentru  Ma-   can  şi  Paroşeni  —,  de  noua   plin  încredere   i noastră,  în susţinerea candidaturii,
       rea  Adunare  Naţională,  in   întreprindere  de  confecţii   îl  cunosc  şi  îl apreciez  Nieolae Văduva.
                                                                                         Cuvinte  calde,  sincere,
       circumscripţia  nr.  7  Lu  şi  dc  Uzina  electrică  Paro  ca  pe  un  om,   ea pe un
       peni,  a  tovarăşilor  Iulian   şeni  —,  Uricnniul  s-a  dez  comunist  cu  experienţă,  porniţi;  din  inimă.  Apre
                                                                                        cieri  pe  deplin  meritate
       Costescu,  director  general   voltat  ,şi  este  pe  cale  de  a   un   adevărat   model de  de  cei  trei  candidaţi,  re
       al   Combinatului   minier   se îmbogăţi cu o nouă mină   muncă şi viaţă".       prezentanţi  ai  Frontului
       Valea  .Jiului  Petroşani,  şi   —  Valea  de  Brazi  —,  A-   Despre   Cornel   Albu,   Democraţiei   şi   Unităţii
       Gheorghc  Marchiş,  directo  ninoasa  şi  Cîmpu  lui  Neag   maistru  zidar  şamtţjior  la   Socialiste.
       rul  întreprinderii  miniere   trăiesc  pe  vetre  solide  de   secţia   cuptoare   indus  în sală existau cetăţeni
       Lupeni.                    cărbune,  şi  peste  tot  şi   triale,  din  cadrul  uzinei   care, pînă la această adu
        Vorbitorul a  punctat sem  peste  toate  se  aşterne  ima  nr.  5  —  reparaţii  siderur  nare, nu-i cunoaşleau pe I
       nificaţia  momentului,  care   ginea vieţii noi, prospere,  gice,  a  vorbit  Gheorghc
       are  loc  la  scurtă  vreme                              Dîrlc  :  „Avem  drept  can  MIRCEA DIACONU |
       de  la  Congresul  al  XIII-    DUMITRU GHEONEA          didat  un  meseriaş  destoi
       lea   al   partidului,  ce   a                           nic, un om care a pornit,  (Continuare in pag. a 2-a)   ^
       deschis orizonturi noi edi-  (Continuare in pag. a 2-a)
            GURASADA.        Ipostaze ale devenirii umane şi materiale                                                 Şeful   de   echipe   Gheorghc   liădău.   muncitorii   Dănilă   Che
                                                                                                                    ta.  Ion  Giiiuan  şi  Ion  Cavele  nesc,  din  cadrul  brigăzii  con
                                                                                                                    strucţii   montaj,   antrepriza   Deva,   cu   punctul   dc   lucru   ter
           Există  momente  in  via  cu ltu ra l-ed u ca liv   în   v ia ţa    cabil  drumul  comunal,  in-   pe  cooperatorii  comunei  in   mocentrala   Paroşeni,   asigură   buna   funcţionare   a   morilor
         ţa   comunităţii   prin   care   lo ca lită ţii d e sfă şu ra t in tr-u n    lăturind  gheaţa,  împrăştiind   amenajarea  unui  dig  care  >   dc  cărbune.  Ei  au  reuşit  la  moara  *1  B  să  execute  in  timp
         oamenii  ca  oameni  se  au  ca d ru  a d e cv a t, a ce ia şi o a   pietriş.  In  telul  acesta  au  va  opri  revărsarea  Mureşu  record   schimbarea   a   două   motoare   electrice,   ccnirarea   liniei
         todefinesc,  dau  viaţă  pu  m e n i a u  rep a ra t şi im p rej-   tobuzul  a  reuşit  să  urce   lui  pe  o  suprafaţă  de  135   de acţionare — cu probe — şi darea in exploatare.
                                                                                                                                                   Foto N. GHEORGHIU
         ternicelor  trăsături  de  ca  jv u it  că m in u l  cu ltu ra l  şi   din  nou  in  localitatea  lor.   ha.  de  teren  agricol.  Lu
         racter  ce  au  darul  să  con  şco a la . In  Iru n te s-a u  p lia t  Tot ei au losl cei care au  crările  se  desfăşoară  sub
         solideze  trăinicia  izbinzilor                                               îndrumarea  lui  loan  Buş-
         materiale  ale  anilor  socia                                                tea,  secretarul  organizaţiei         ECONOMII DE ENERGIE ELECTRICĂ
         lismului.   Asemenea   mo         AŞEZĂRI HUNEDORENE ÎNTRE                   de  partid,  Eugen  Ţandrău,
         mente  se  constituie  in  do          DOUĂ LEGISLATURI                      şeful  atelierului  de  bento-   Acţionînd  cu  fermitate,  în  spiritul  indicaţiilor  şi
         vezi  ale  făuririi  unei  per                                               nită,  sing.  Teodor  Rusu,  se  orientărilor  formulate  de  secretarul  general  a]  parti
         sonalităţi  umane  noi,  con                                                 tul coloanei auto.           dului  nostru,  tovarăşul  Nieolae  Ceauşeseu,  colectivele
         ştiente  de  valoarea  şi  ne  Ionel  Lupaş,  Emil  Firoan-   reparat   căminul   cultural,   Prin  strădania  unor  ost  muncitoreşti  din  judeţ  se  înscriu  în  consumurile  sta
         cesitatea   contribuţiei   sale   da,  Antonie  Pelruţ,  Angliei   schimbînd  ţigla  şi  jghea  iei  de  oameni  despre  ale   bilite  de  energic 1   electrică-,  hulite  realizînd  însemnate
         in   efortul   comun,   acolo   Jurca  în  care  chemarea  ce  burile sparte.  căror  lapte  am  relatat,  rea  economii.  Dc  la  începutul  anului,  la  nivelul  judeţului
         unde e nevoie.            lor  aliaţi  in  Iruntea  obştei   Rod  al  unei  depline  ma                   s-au  economisit  peste  0(500  MWh  energie  electrică,
           In  acest  mod  poate  li   a  atins  fibrele  unei  mari   turităţi  a  conştiinţei  civice,   lizările  comunei  in  perioa  ceea  ce  înseamnă  consumul  întreprinderii  chimice
         apreciat   gestul   cetăţenilor   sensibilităţi  sufleteşti,  uma  locuitorii  din  Cimpuri  Sur-   da  de  la  precedenta  le  Orăştic,  de  pildă,  pe  trei  luni.  Cu  cele  mai  mari  eco
         din  Cimpuri  de  Sus  care,   ne.                  duc,  in  irunte  cu  comuniş  gislatură  au  cunoscut  creş  nomii  se  prezintă  C.S.  Hunedoara  (7  735  MWh),  C.M.
         la  chemarea  lui  Teolil  igna,   In  condiţiile  acestei  ierni   tii,  au  salvai  in  anul  tre  teri  însemnate.  Cooperati  Deva  (084  MWh),  F.P.R.  Baru  (399  MWh).  T.M.  Barza
         secretarul   organizaţiei   de   grele,  Virgil  Andrica,  secre  cut,  printr-un  elort  ieşit  din   va  agricolă  de  producţie   (187  MWh),  întreprinderea  de  bere  Haţeg  (150  MWh),
         partid,  şi  loan  Florea,  de  tarul  organizaţiei  de  paitid   comun,  aproape  80  la  sută   cu cele patru brigăzi ale  Ţesătoria de mătase Deva (109 MWh) şi altele.
         putat,  au  amenajat,  prin   şi  deputat  in  Boiu  de  los,   din  recolta  aliată  sub  apă.               Atenţionări  în  vederea  reducerii  consumului  se  cu
         muncă   patriotică,   drumul   împreună  cu  oamenii  sa  Pentru  a  scăpa  de  luria   MINEL BODEA       vin  în  continuare  I.U.M.  Petroşani,  I.P.N.O.  Mintia,
         pînă  in  satul  lor.  Cu  gîn-   lului  s-au  ridicat  toţi  ca   apelor,  muncitorii  atelieru          Sere  Sîntandrei,  I.M.M.R.  Simeria,  Transport  feroviar,
         dul la necesitatea actului  unul pentru a lace practi  lui de bentonită ii sprijină  (Continuare în pag. a 2-a)  I.M. Orăştie.
     	
