Page 78 - Drumul_socialismului_1985_02
        P. 78
     P-’fi. 2                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI
                                                                    asă — în pas
                                                                                                                             BRIGADA „FULGER** ÎN ZOOTEHNIE
                                                                                                                                              ;
                 Din  iniţiativa  secţiei  de   Petroşani  şi  Hunedoara,  o-   O.D.U.S.  trebuie  să-l  ocu  cele  de  la  I.M.  Lupeni,  ter
               propagandă  a  Comitetului   răşeneşti   Lupeni,   Brad,   pe   propaganda   concretă,   mocentrala  Mintia,  lamino
               judeţean  de  partid,  la  De  Haţeg,  Orăştie,  Călan,  co  stimularea  eforturilor  co  rul  de  profile  mijlocii  al   Activitate susţinută şi responsabilă  20, 1
               va  a  avut  loc  consfătui  munale   Geoagiu,   Dobra,   lectivelor  de  muncă  pentru   C.S.II.  ;  la  gazetele  de  pe                                     20,1
               rea  cu  caracter  de  schimb   Gu't-asada,  Balşa,  Densuş   îndeplinirea  sarcinilor  de   rete  ale  comitetelor  comu  (Urmare din pag. 1)  în  ceea  ce  priveşte  pro
               de  experienţă,  vizînd  or  etc.,  de  a  concepe  şi  con  plan,  în  care  o  atenţie  spe  nale  de  partid:  Geoagiu,         ducţia  de  lapte,  la  C.A.P.   2(i,:
               ganizarea  şi  desfăşurarea   duce  în  mod  unitar,  siste  cială  trebuie  acordată  evi  Gurasada,  .Dobra  şi  Ilia  ;          Băcia,  de  la  115  vaci  în
               concursului   propagandei   matic  şi  susţinut  întreaga   denţierii  faptelor  de  mun  la  cele  de  tineret:  secţia   FURAJELE BINE   lactaţie  s-au  predat  zilnic,
               audiovizuale  pe  anul  1984.   muncă  politică  de  masă  ■—   că  ale  oamenilor,  modului   reparaţii   siderurgice   din   GOSPODĂRITE   în  februarie,  circa  525  li  20,:
                                                                                                                                                                                20,3
               Au  participat  secretari  şi   gazetele  de  perete,  colecti  în  care  acţionează  munci  C.S.H.,  I.M.  Lupeni,  I.  C.   ASIGURĂ PRODUCŢII   tri  de  lapte  marfă.  La
               secretari  adjuncţi  cu  pro  vele  de  agitatori,  propagan  torii,   inginerii,   maiştrii,   Orăştfe  şi  I.M.M.R.  Sirne-   DE LAPTE SPORITE  C.A.P.  Ruşi  producţia  de
               blemele  de  propagandă  ai   da  vizuală  şi  auditivă,  ca  tehnicienii  pentru  învinge  ria  ;  la  gazelele  organizaţii      lapte  marfă  pe  cap  de  vacă   21,5
               unor  comitete  municipale,   binetele  şi  punctele  de  do  rea  greutăţilor  şi  realizarea   lor  de  pionieri  şi  şoimilor   în  condiţiile  acestei  ierni   mulsă  a  ajuns  la  6  litri  şi
               orăşeneşti  şi  comunale,  din   cumentare  —  astfel  încît   planului.  Aceasta,  pentru   patriei  :  casele  pionierilor   este  necesar  ca  în  fiecare   este  în  creştere.  La  Bretea
               întreprinderi  şi  instituţii,   aceasta  să  se  manifeste  ca   că  multe,  gazete  de  perete,   şi  şoimilor  patriei  Hune  fermă  furajele  să  fie  bine   Strei,  de  la  60  vaci  în  lac
               membri  ai  consiliilor  de   pîrghie  de  nădejde  în  an  de  pildă,  mai  publică  ar  doara,  Orăştie  şi  Brad  ;   gospodărite,   evitîndu-se   taţie  se  predau  zilnic  la   1
               educaţie  politică  şi  cultură   samblul   preocupărilor   o-   ticole  cu  caracter  general,   la  cele  din  şcolile  generale:   orice risipă. Cum se prezin  fondul  de  stat   200  litri
               socialistă,  responsabili  de   rientate  spre  mobilizarea   festiviste,  seci,  cu  o  foarte            tă  situaţia  bazei  furajere   de  lapte.  în  schimb,  la
               colective  de  redacţie  ale   colectivelor  de  oameni  ai   redusă  capacitate  de  in  şcolile  nr.   6  Petrila,  10   în  unităţile  vizitate  ?  La   C.A.P.   Tîmpa   şi   Bretea   (Ho B
               unor gazete de perete.     muncii  la  îndeplinirea  in  fluenţare  a  comportamen  Hunedoara,  Aninoasa,  11   C.A.P.  Băcia,  Ruşi,  Bre  Română  producţia  de  lapte  M5
                Drept  bază  de  documen                           tului  în  muncă  şi  viaţa  so  Hunedoara,  6  Petroşani,  6                   este   total   necorespunză  grii
               tare  pentru  dezbateri,  or  tegrală a sarcinilor de plan.  cială.            Deva  şi  1  Hunedoara;  la   tea  Strei,  aflăm  că  există   toare,  iar  la  C.A.P.  Batiz,   nai
                                                                                                                                                                                rigi
               ganizatorii  au  prezentat  un   S-a  remarcat  faptul  că  o   O  orientare  spre  faptul   cele  din  licee:  chimie  De  la  această  oră  în  stoc  can  Strei  şi  Vîlcele,  aceasta  înd
               bogat  film,  cuprinzând  pe  bună  parte  a  organelor  de   concret  trebuie  să  urmeze   va,  Brad,  matematică-fizică   tităţi   suficiente   de   fîn,   scade  simţitor  dc  la  o  zi   rii;
                                                                                                                          grosiere  şi  suculente,  ceea
               ste  40  de  localităţi,  unităţi   partid  analizează  săptămî-   şi  celelalte  forme  ale  pro  Hunedoara;  la  gazetele  sa     la alta.                  8,10
                                                                                                                                                                                9.00
               industriale,  de  construcţii   nal  laturi  esenţiale  ale  ac  pagandei  —  munca  agita  tirice:  O.S.M.  II  din  C.S.II.,   ce  permite  o  bună  hrănire   Ităf
                                                                                                                          a  animalelor  pe  toată  pe
              si  agricole  din  judeţ,  rele-   tivităţii  consiliilor  de  edu  torilor,  staţiile  de  radiofi-   I.M.  Aninoasa,  I.  M.  Live  rioada   stabulaţiei.   Vacile   SEMNALĂM...  10.0
                                                                                                                                                                                Ştii
              vind  o  însemnată  cantita  caţie  politică  şi  cultură  so  care  etc.  în  această  pri  zeni,  brigada  64  Hunedoa  cu  lapte  sînt  bine  hrănite      iol<
              te  de  informaţii  asupra  ex  cialistă,  stabilind,  de  fie  vinţă,  oferă  un  exemplu   ra.  La  propaganda  vizuală:   si întreţinute.  •  Deşi,  în  toate  fermele   inii
              perienţei  dobîndite  de  or  care  dată,  măsuri  care  să   bun  gazetele  de  perete  de   Lupeni,  Deva,  Brad  şi  O-            zootehnice  se  înregistrează   ver
              ganele  de  partid  în  condu  determine   perfecţionarea   la  I.M.  Lupeni,  termocen  răştie,  Geoagiu,  Dobra,  Gu  La  C.A.P.  Bretea  Româ  în  această  perioadă  un  nu  ştir
              cerea  şi  desfăşurarea  mun  muncii  în  perspectiva  ime  trala  Mintia,  I.M.  Barza,   rasada  şi  Balşa;  la  cabine  nă  şi  Tîmpa  stocurile  de   măr  mare  de  fătări,  n-am   11,3
                                                                                                                                                                                lcti
              cii  politice  de  masă,  a  pro  diată.                                                                   fîn,  grosiere  şi  suculente                         soc
              pagandei audiovizuale.       Un  loc  important  în  ac  S.U.T.  Deva,  minele  Paro-   tele  şi  punctele  de  docu  s-au   subţiat  considerabil.   întilnit  nicăieri  nici  mă  con
                                                                          Aninoasa,
                                                                                               mentare  politico-ideologică
                Filmul,  ca  şi  participan  tivitatea   organelor   de   şeni,   comunale   Livezeni,   din  întreprinderi  :  I.M.  Li  La  Bretea  Română,  de  e-   car  un  cadru  sanitar-vete-   De
                                                                    cele
                                                                                                                                                                                ciul
                                                                                     Geoagiu,
               ţii  la  discuţii  au  relevat   partid,  consiliilor  de  edu  Gurasada,  Dobra,  Ilia  şi               xemplu,   în   fînar  bate...   rinar.   Unde-şi   desfăşoară   10,0
              strădania   comitetelor   de   caţie,  organelor  sindicate  multe altele.      vezeni,  I.M.  Lupeni,  I.M.   vîntul.  Mai  există  o  canti  oare  ei  activitatea  ?  •  De   10,2
              partid municipale Deva,    lor, organizaţiilor U.T.C. şi                         Dîlja,  C.T.C.  -  laboratoare   tate  mică  de  paie,  iar  vi  asemenea,   n-am   întîlnit,   iuti
                                                                      Consfătuirea  a  rezervat   din  C.S.II.,  I.M.  Barza,  ter-,   tele  se  hrănesc  cu  finul   la  programul  de  grajd  nici   10,'4i
                                                                    un  spaţiu  important  anali  mocentrala  Mintia  şi  I.C.   ce  se  cumpără  de  pe  o  zi   cadre  de  la  nivelul  comu  ce  ;
                                                                                                                                                                                17,o!
                                                                    zei  activităţii  cabinetelor  şi   Orăştie  ;  din  oraşe  :  Orăş  pe  alta.  La  C.A.P.  Tîmpa,   nelor.  •  Laude  se  cuvin  în  Noi
                                                                                                                                                                                pop
                                                                    punctelor  de  documentare,   tie,  Lupeni,  Călan  ;  din  co  pentru  efectivul  de  481   grijitoarelor  Voichiţa  Mun  20,0(
                                                                                                                          bovine  au  mai  rămas  în
                                                                    gazetelor  cetăţeneşti,  altor   mune  :  Rapolt,  Gurasada,   stoc  —  preciza  inginerul   tean  şi  Maria  Bodea,  de  la   cull
                                                                                                                                                                                tiv.
                                                                    forme  ale  muncii  politice   Beriu,  Geoagiu,  Baru,  Zam;                     loturile   de   viţei   ale   23,01
                                                                                               din  C.A.P.  :  Rapolt,  Brad,   şef,  loan  Igna  —  60  tone   C.A.P.  Batiz.  în  adăpostul   Lot
                                                                    de masă.                                              fîn,  60  tone  sfeclă  furaje
                                                                                               fTurdaş.   La   cabinete   de                         viţeilor  este  mereu  ordine   ’alc
                                                                      Pe  baza  analizei,  primele   ştiinţe  sociale:  liceele  a-   ră  şi  250  tone  grosiere.   şi  curăţenie  exemplară.  4.
                                                                    locuri în întrecerea pe 1984   groindustrial  Haţeg,  nr.  2   Oricum,  şi  aici  se  caută   La  Bretea  Română  există
                Reprezentantele  femeilor   gospodăreşti  ridieîndu-se  în                     Lupeni  şi  „Aurel  Vlaicu"                           o  criză  acută  de  furaja   E
              din  municipiul  Deva,  de  1984 la 1 789 lei pe locuitor   a  gazetelor  de  perete  ale   Orăştie  ;  la  staţiile  de  ra-   fîn  de  cumpărat  prin  ve  Dar  conducerii  cooperativei
              legate  la  conferinţa  de  da  (depăşind  sensibil  angaja  organizaţiilor   de   partid,   dioficare  :  I.M.  Livezeni,   cini,  iar  starea  fiziologică   nu-i  pasă,  lăsînd  sarcina   B
              re  de  seamă  şi  alegeri  a>   mentul iniţial).     sindicat şi consiliilor oame  oraşul  Haţeg  şi  comuna   I  a  animalelor  nu  este  de   procurării  finului  doar  pe
              organizaţiei  lor,  au  făcut,   Iată  de  pe  ce  platformă   nilor muncii le-au ocupat  Geoagiu.         I lăudat.                   seama şefului de fermă.
               din  dezbaterile  acestui  fo  au  pornit  dezbaterile  con                                                                                                     D
              rum,  o  analiză  temeinică   ferinţei,  dezbateri  mature,                                                                                                       (Pa
               a  activităţii  desfăşurate  în   analitice,  critice şi autocri  (Urmare din pag. 1)  In apriga încleştare                          spuse   de   ing.   Revente   riili
              toate  domeniile  muncii  şi   tice,  prin  care  s-au  căutat                                                                         Tripşa,  şeful  secţiei  linii   NEl
              vieţii,  angajîndu-se  respon  forme şi metode noi de îm   STOP CADRU                                                                 C.T.  descărcări  :  programul   seri
               sabil  la  îndeplinirea  mobi  bunătăţire  a  activităţii  co  LA DESCĂRCARE           cu vitregiile iernii                          stabilit  a  fost  realizat.  S-au   A)  ;
              lizatoarelor  sarcini  ce  le   misiilor  de  femei,  s-au  fă                                                                         descărcat  779  de  vagoane   (Mo
              revin din documentele Con  cut  propuneri  care,  mate  Mai  întîi  o  constatare.                                                    C.F.R.  faţă  de  750  prevă  dev.
              gresului   al   XlII-lea   al   rializate,  să  conducă  la  a-   Marţi,  19'  februarie,  din   fost  ,zifc  cînd  ajutorul  nos  harnici  :  Teodor  Ardeleanu,   zute.  Ritmul  descărcărilor   Gci:
              partidului.                firmarea  reală  a  forţei  de   cauza  presiunii  slabe  la   tru a fost şl mai consistent".   loan  Nicorici,  Vasile  Ghiar-   este  în  creştere.  Oamenii   PET
                                                                                                                          bă,  Andrei  Nyeşte,  loan  A-
                Mîndria  de  a  se  şti  păr  muncă  feminine  în  întrea  gaz,   tunelurile   de   dez  Notăm  :  exemplară  contri  mihăiesei, Jorj Anastasiei.  biruie   în   încleştarea   cu   rin{
                                                                                               buţia  echipei  conduse  de
              taşe  la  eforturile  colective   ga  viaţă  economico-socială   gheţ  funcţionau  necores  Gheorghe Hăvîrneanu.  —  Secţiile vă ajută ?  vitregiile  vremii.  Zi  de  zi,   (Un
              de  îndeplinire  şi  depăşire   a   municipiului.   Asinefta   punzător.  Vagoanele  staţio  La  punctul  de  descărcare   —  Nu.  Deşi  la  antracit  şi   tot  mai  multe  vagoane  sînt   Noi
               a  sarcinilor  economice  ce   Leaha  (preşedinta  comisiei   nau  ore  în  plus  la  dezgheţ.             cocs  mărunt  ar  fi  necesar.   operativ  destinate  sectoru  duc
              au  revenit  municipiului  a   de  femei  de  la  Termocen  Munca'  oameniloi*  —  grea.   de  la  aglomeratorul  2,  dis  Ar merge mai repede.  lui  de  laminare,  pentru  ex  CAr
              fost susţinută de fapte.   trala Mintia), Delia Florian  Peste  tot  se  lucra  însă  cu   cutăm  cu  şeful  de  tură                  pedierea  producţiei  marfă,   ml)
                                                                    bărbăţie.   S-a   apelat   la   coordonator Viorel Bolog :  La  aglomeratorul  1,  şe  a  stocurilor  de  produse  fi  un
                                                                                                                                                                                LA:
                         Conferinţe pentru dări de seamă            lopeţi,  târnăcoape,  hâ-leţe,   —  Cum merge ?       ful  de  tură  de  la  descăr  nite  acumulate.  De  aseme  ţărn
                                                                                                                          cări,  Petru  Albu,  aprecia
                                                                    răngi.  La  punctul  de  des
                                                                                                 —  La  calcar  proaspăt  —
                                                                                                                                                     nea,  la  C.S.  Hunedoara  şe
                        şi alegeri în organizaţiile de femei        cărcare  cocserie,  în  spri  bine.  Este  ora  12  şi  am   că  activitatea  se  derulează   fac  mari  eforturi,  la  toate   NO/
                                                                                                                                                                                fror
                                                                    jinul  celor  de  la  descărcat   descărcat  15  condole  din   normal.  La  Băiţa  descăr  nivelurile  pentru  descărca  CAI
                                                                                                                                                                                -II
              Fapte  care,  în  graiul  cifre  ii.  M.C.  Bîrcea),  Zoe  Mă-   au  fost  trimise  ajutoare.   25  programate,  la  cocs  mă  cările  au  decurs  însă  ane  rea  în  cel  mai  scurt  tiiţ   .ăuz
              lor,  consemnează  la  pro  tăsaru  (ţesătoria  de  măta  „Aşa  înţelegem  să  ne  fa  runt  —  două  vagoane  uzi  voie.          posibil  a  celor  peste  1  30o   roşi.
              ducţia  industrială  peste  ni  se),  Lucia  Czepeni  („Avico  cem  datoria,  să  colaborăm   nale,  la  furnalele  7-9,  alte   LA ORA BILANŢULUI  de  vagoane  cu  diferite  măr  faţa
              velele  actualului  cincinal   la"),  Elena  Gros  (C.A.P.  De  —  arăta  ing.  Emeric  Caba,   opt  condole  cu  cocs.  De  Ora  19.  Bilanţ  de  schimb,   furi  intrate  pe  poarta  com  ORA
               1  200  milioane  kWh  ener  va),  Ileana  Nicolae  (coope  şeful secţiei cocserie. Au  păşim  planul  zilei.  Cei  mai  de zi. S-au adeverit cele  binatului.  cii
              gie  electrică,  476  tone  cu  rativa   „Mureşul"),   repre-                                                                                                    (Fia
               pru în concentrate, 376 to  zentînd   unităţi   în   care                                                                                                      Pen
                                                                                                                                                                                (Cas
               ne  plumb  în  concentrate,   ponderea  feminină  deţine              Mecanizatorii asigură un număr sporit                                                     TEG
               17  tone  zinc  în  concentra  între  20—84  la  sută  din                                                                                                     tă  i
                                                                                                                                                                               de  I
              te,  7  050  tone  var,  13  200   personalul   muncitor,   au                                                                                                   legii
              mc  prefabricate  din  beton   făcut  din  intervenţiile  lor                       de piese recondiţionate                                                      sa  c
               armat, 3 218 tone vată mi  nu  doar  momente  de  bi                                                                                                          Stra
               nerală.  Investiţiile,  în  va  lanţ,  ci  mai  ales  de  res                                                                                                 ILIA
                                                                                                                                                                               na).
               loare  de  peste  două  miliar  ponsabilă  angajare  la  efor
               de  lei  (fonduri  alocate  în   tul  de  îndeplinire  a  sarci
               ultimii  doi  ani),  au  împli  nilor  economice  ce  revin
               nit  zestrea  economică  şi   municipiului,  la  recupera
               social-culturală  a  munici  rea  rămînerilor  în  urmă
               piului  cu  opt  noi  obiective   pricinuite  de  rigorile  aces                                                                                                 Nu
               —  printre  care  dezvoltarea   tei  ierni,  la  stimularea  ini                                                                                                gere
               capacităţilor  de  producţie   ţiativei   creatoare   pentru                                                                                                      Ex
               la  ţesătoria  de  mătase  şi  la   generalizarea   experienţei                                                                                                 26, :
                                                                                                                                                                                 Ex
               moara  de  grîu,  prin  piaţa   înaintate.  Participările  la                                                                                                  17, S
               agroindustrială,  h  o  t  e  l u  l    dezbateri   ale   tovarăşelor                                                                                             Fo
               „Deva“,  policlinica,  spita  Zoe  Zaharia,  Maria  Pele,                                                                                                     1 107
               lul  —  şi  cele  2  112  aparta  Filofteia  Moldovan,  Mire-
               mente  construite  într-o  ar  la  Cosma,  Ileana  Gheor-
               hitectonică  ce  a  dat  suple  ghief,  Viorica  Rişcuţia  au
               ţe,  modernitate  şi  eleganţă   constituit   impresionante
               oraşului  reşedinţă  de  judeţ.   pledoarii  în  favoarea  edu
               In  agricultură  —  unde  lu  cării  moral-politice,  civice                                                                                                   / Til
               crează  un  mare  număr  de   şi  estetice,  a  răspunderii   Pe  lingă  finalizarea  la   mai  in  luna  ianuarie  au                                          azi,
               femei  —  au  fost  redate   faţă  de  familie  şi  de  viito  timp  şi  de  calitate  a  lucră  fost   recondiţionate   piese   zarea  propriu-zisă  a.  dispo  aduce economii de circa   Deşi
               circuitului  agricol  227  ha   rul  naţiunii.  Intervenţiile   rilor  de  revizii  şi  reparafii   in  valoare  de  445  000  lei,   zitivelor  aparţine  maistru  400 lei.  urnu
                                                                                                                                                                                vrerr
               teren,   s-a   îmbunătăţit   lor  —  ca  de  altfel  întrea                                               lui  Dumitru  Vasiu,  prin  a   La  S.M.A.  Haţeg,  o  par  să r
              structura  culturilor  vege  ga  desfăşurare  a  dezbate  lucrătorii  din  S.M.A.  se  o-   realizîndu-se  o  depăşire  a   cărui  contribuţie  s-a  creat   te  din  personalul  muncitor   Ceru
               tale,  crescînd  cu  26  ha  su  rilor  conferinţei  —  au  fă  cupă  şi  de  recuperarea,  re-   planului  de  95  000  lei,  atit   şi  un  stoc  disponibil  pentru   lucrează   la   recondiţionări   căde.
                                                                                                                                                                                va si
               prafaţa  cultivată  cu  po  cut  apel  la  omenie  şi  în  condiţionarea  şi  refolosirea   in  centrul  de  reparaţii,  cit   alte  unităţi  S.M.A.  A  fost   de  piese.  Această  acţiune   vest.
                                                                                                şi  in  atelierul  propriu  de
                                                                      unor  piese  şi  subansamble.
               rumb,  iar  la  cartofi  cu  112   ţelegere,  însufleţind  şi  în-   In  acest  context  se  deschid   reparaţii.  pusă  in  funcţiune  şi  o  in  este  de  mare  eficienţă,  mai   me i
               ha  ;  în  sectorul  creşterii  a-   demnînd  comisiile  de  fe                                           stalaţie  de  metalizare,  cu   ales   în   condiţiile   acestei   minu
               nimalelor,  cooperativele  a-   mei, pe reprezentantele ge  multiple  posibilităţi  şi  prin   Din  acest  an,  aici  se  re  ajutorul  căreia  se  recondi  ierni  grele,  in  care  apro  de, iar (
               gricole  de producţie şi gos  neroasei  forţe  de  muncă   manifestarea  unor  iniţiative   condiţionează  cu  dispoziti  ţionează  osiile  spate  stingă   vizionarea   cu   piese   de   nus
               podăriile  populaţiei  de  la   feminine  din  municipiu,  la   valoroase  legate  direct  de   ve  realizate  prin  autodota-   şi   dreapta,   diverse   axe.   schimb  a  fost  mai  dificilă,   ridic.
               sate  şi-au  adus  o  contribu  o activitate care să răspun  angajamentul   profesional   re  discurile  de  la  roţile  din   Noua  tehnologie  înlocuieşte   iar  costul  reparaţiilor  tre  se.
                                                                                                                                                                               ceaţa
               ţie  semnificativă  la  spori  dă  prin  fapte  demne  ce  al  fiecărui  lucrător  din  sta  spate  ale  tractoarelor.  S-a   încărcarea  piesei  prin  sudu  buie  să  fie  cit  mai  redus,   ci ură
               rea  producţiei  de  carne,   rinţelor  majore  puse  de   ţiunile  de  mecanizare  a  a-   ajuns  astfel  ca  de  la  1  354   ră  şi,  in  plus,  prin  calita  lată   cîteva   aspecte   de
                                                                                                                                                                                 La
               lapte,  lînă  şi  ouă.  Volumul   documentele  Congresului  al   griculturii.  Aşa,  de  exem  lei,  cit  costă  un  disc  nou,   tea  stratului  de  metal  a-   muncă  de  la  recondiţiona-   să, c
               prestărilor  de  servicii  a   XlII-lea  al  partidului  în   plu,  la  S.M.A.  Haţeg,  prin   prin  recuperarea  şi  recon-   dăugat  se  măreşte  rezis  rea  pieselor  de  schimb  la   dea
               ajuns,  la  sfîrşitul  anului   faţa  colectivelor  hunedo-   preluarea   unor   tehnologii   diţionarea  celor  vechi,  chel  tenţa  piesei.  Este  un  pro  S.M.A. Haţeg.  va si
               trecut,  la  412  milioane  lei,   rene.               cunoscute  deja  în  ţară,  cit   tuielile  să  se  reducă  la  388             Fotoreportaj realizat de  80— i(
                                                                                                                                                                               zăpat
               valoarea acţiunilor edilitar           LUCIA LICIU    şi prin iniţiative proprii, nu  lei pe disc. Ideea şi reali  cedeu care la fiecare osie  NICOLAE GHEORGHIU
     	
