Page 75 - Drumul_socialismului_1984_07

Campania I . A . S . MINTIA
dl vechimii sale e marea sa
DRUMUL productivitate, familia nu­ vechime o uşoară încilrare, 1
cîştigînd în schimb un vag '
meroasă şi cu variate sen­ nimb de taină şi poezie. \ vara ÎNCADREAZĂ PENTRU SECTORUL MECANIC
Mă aflam în gară la Bel­ suri care s-a născut din Pe ’nd expresii de uz cu ® lăcătuşi, mecanici agricoli cat. IV—VI.
grad şi mă îndreptam spre forma de bază : drumeag, rent, ca „a da drumul", ne * (Urmare din' pag. 1) ® strungar, cat. II—VI
trenul de Liubliana, cînd drumuleţ, drumuşor, drumeţ trimit la trecutul istoric con- ţ
mi-a atras atenţia un mie cu varianta mai veche dar creţ, pe vremea cînd, re- ^ te în întregime. A început ® electrician auto cat. II—IV
grup care vorbea româneş­ mai poetică drumar, dru­ iugiindu-se in păduri din t coasa a Il-a la lucerna. lu­ Retribuţia conform Decretului 325/1983.
te. O românească puţin meţie, a drumeţi, drumaş, calea năvălitorilor, strămo­ crare efectuată de mecani­
mai altfel, cu o rezonanţă precum şi derivatele neolo­ şii noştri luau cu el şi pri- zatorul Ionică Cociotă, un Informaţii la telefon 15999, Deva.
mai arhaică decit cea vor­ gistice, provenite de data zonierii. Cînd vremurile se l lucrător harnic şi price­
bită in ţară. Erau ţărani linişteau apoi, ii eliberau, ţ put.
români din Voivodina. A dar, aceia necunoscind ie- ţ Stăm de vorbă cu ing.
avut loc un moment spon­ şirea din pădure, trebuiau i Radu Ticuşant--şeful fermei ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECŢIUNE
tan de fraternizare. „Dar duşi pină la un loc anu- ' ar. 7, care ne spune:
dumneavoastră unde dru- ^PRIVELIŞTI me, de unde nu se- mai \ — Am eliberat pină a- Şl EXPLORĂRI GEOLOGICE
rniţi ?" m-au întrebat în ce­ puteau rătăci. Li se arăta, l cum o suprafaţă de 30 ha
le din urmă. Forma aceasta aceasta prin compunere adică, drumul: li se dădea ! şi am semănat 20 ha. Con­ A R G E Ş
— a drumi — neîn tUnit ă la directă cu etimonul gre­ drumul. 1 tinuăm să lucrăm la balo- cu sediul în Piteşti, str. Egalităţii nr. 16
noi, m-a surprins şi m-a cesc :' aerodrom, cosmo- îmi place să mă ştiu \ batul paielor şi la semănat,
întors la cuvin tul drum, u- drom, hipodrom, dromoma- drumar cu piciorul pe drum l lucrare ce o execută me­
nuJ din cele mai vechi ale nie, dromofobie. In folclor, de ţară, pe drum de hotar, ? canizatorii Viorel Muntea- Î N C A D R E A Z Ă
limbii româneşti. Provine cum remarca reputatul pe drumul turmelor ori pe ) nu, Vasile Horşa şi Anâhel
din grecescul dromos. II au stilist Gh. Tohăneanu, anonime drumeaguri ce ^ Oană. Sperăm ca în cîteva • ingineri mineri
şi bulgarii şi sirbii, dar la drum apare foarte frec­ şerpuiesc printre livezi, pes- ,. zile să terminăm însămîn- • ingineri de foraj
ţarea culturilor duble pe
noi a pătruns probabil prin vent rn asociaţie cu te culmi de dealuri, prin i
intermediu] limbii tracilor, dor, realizînd ideea depăr­ lumina răcoroasă şi verde ^ cele 64 ha ce le-arii avut • maiştri mineri
încă înainte de venirea sla­ tării : „Lung e drumul Clu­ a pădurilor, ducindu-mă, i eu orz. • maiştri de foraj
vilor. A drumi, folosit de jului,/ Da-i mai lung al milostive, spre nu ştiu un- > La ferma' tir. 6, condusă
românii din Voivodina, este dorului...". A intrat de ase­ de. Sintem in inima (sau ţ de ing. Radu MihUţ, se • artificieri
lucrează intens la transpor­
unul dintre derivatele sale menea ca un cuvînt-cheie în dricul) verii, iar la cea- i tul finului de trifoi şi a 0 mineri
cele mai arhaice, păstrat la în componenţa unor pro­ sul acesta chemarea şi în- / celui recoltat de pe fine­
noi în varianta mai rar în- verbe, locuţiuni şi expresii, demnul drumului devin ire- ţ ţe. Pină în prezent meca­ 0 sondori şefi
tilnîtâ, dar atestată de dic­ acesta fiind încă un atri­ zistibile. Şi cum, mal curînd \ nizatorii Sabin Negrilă, Ni- 0 sondori pentru brigăzile Lotru-Voineasa,
ţionare, a drum ui, pe care buit al cuvintelor foarte sau mai tîrziu, pornim, pe i colae Turcaş şi Ioan Ghea­ Curtea de Argeş, Cîmpulung, Vulcana-Pan-
o găsim şi rntr-una din ce­ vechi. Simpla enumerare a rînd, cu toţii, a străbate ' ră, ajutaţi de muncitorii.
le mai frumoase poezii ale unor astfel de exemple ar drumurile cele fără de sea- ) Vasile Strîmbeanu, Elena dele-Dîmboviţa şi Caracal.
lui Dominic Stanca : „Ne depăşi insă spaţiul acestui mân ale ţării, să ne urăm i Racoviţă şi alţii au depus Se asigură cazare şi masă contra cost, iar
silim, drumuind în căutare,/ chenar. Unele, precum „dru­ cu altă veche zicere : drum / intr-unui din cele două fî-
pe măgure şterse de vînt“. mul e mai milostiv decit bun ! * nare recent construite 00 pentru minerii din subteran o masă gratuită
De altfel, un prim argument moartea", au dobindH prin RADU CIOBANU ( tone de fin. pe zi.

„Atunci eram şoim‘ ;

Goguţă s-a reîntors a- întrebat. în clipa aceea
casă din prima călătorie a intrat în clasă locote­
a sa la Bucureşti, unde a nentul Mereuţă. M-am
fost invitat pentru a i se făcut albă ca varul „Nu
înmîna cea mai înaltă se poate — mi-nm zis —•
distincţie ce se acordă u- pe copiii mei îi învăţ me­
nui purtător al cravatei reu ce-i cinstea, ce-i a-
roşii cu tricolor : „Meritul devărul". Goguţă a obser­
pionieresc". vat paloarea mea şi a
— Ne spui şi nouă, Go- spus : „am făcut o faptă
guţă, pentru ce fapte ai bună. Ciocolata am pri­
fost distins cu „Meritul mit-o ieri, la miliţie". Lo­ ANTREPRIZA ENERGOMONTAJ
pionieresc", pentru că cotenentul Mereuţă a „TRANSILVANIA" ORADEA,
am aflat că abia din a- confirmat, l-a felicitat în BRIGADA COMPLEXĂ ENERGOMONTAJ
ceastă primăvară faci faţa clasei. A fost invitat
parte din organizaţia re­ apoi în careul unităţii de DEVA-MINTIA
voluţionară de copii. pionieri şi tovarăşa direc­
toare Elia Popa i-a adre­
— De fapt, atunci eram sat, în faţa tuturor pio­ Î N C A D R E A Z Ă :
şoim al patriei. nierilor de la Şcoala ge­ • Sudori electrici şi autogeni, categoriile
— Foarte frumos. Şi ce nerală nr. 2 Brad, felici­
ai făcut în calitatea ta de tări. Cînd a fost primit Azi şi marţi, la Haţeg. I—IV
şoim ? în organizaţia de pionieri, • Lăcătuşi montori, categoriile I—IV, pen-
— Am venit de la şcoa­ alături de meritele la în­ MECIURI DE
lă şi mămica m-a trimis văţătură şi conduită şco­ tru lucrările de montaj centrale electrice
după drojdie. Voia să lară, s-a amintit şi a- VERIFICARE ALE de Ia Mintia, lemuî, Arad, Remeţi şi Por­
CORVINULUI
facă plăcinte calde pe ceastă faptă.
cînd vine tăticu de — Şi acum cînd porţi înaintea plecării în tur­ Astăzi, de la orele 17,30, ţile de Fier II.
la mină. Tăticu este „Meritul pionieresc", iar neu in Iugoslavia şi du­ Corvinul va juca cu MU­ Informaţii suplimentare se pot obţine la se­
miner la I.M. Barza. Am în carnetul de elev al cla­ pă perioada de pregătire REŞUL DEVA, iar marţi,
plecat pe linia ferată, ca­ sei a Il-a C,âi numai note fizică desfăşurată la Hu­ de ia aceeaşi oră, cu AU­ diul brigăzii din Mintia, strada Şantierului nr.
re duce spre Dealu Fetii. frumoase, ce ne spui Go­ nedoara şi Sîntămăria-Or- RUL BRAD. "Pentru iu­ 1, telefon 13520, 13521, biroul P.I.R.
Era trecut de ora 14. Cînd guţă Claudiu Anghel ? lea, echipa F.C. CORVI- bitorii fotbalului din Ha­
am traversat am văzut, o — Ştiu eu ? Sînt bucu­ NUL va susţine două ţeg, prilejuri deosebite de
geantă deschisă şi în ju­ ros, şi tata e bucuros, şi meciuri de verificare-o- a asista la meciuri atrac­
rul ei o mulţime de bani tovarăşa învăţătoare. mogenizare* pe terenul tive, toate cele trei echi­
împrăştiaţi pe jos. Am Tata zîmbeşte : „Noi cu din Haţeg, în compania pe prezentînd şi noutăţi­
adunat banii, i-am pus în cinstea intrăm în casă, a două divizionare B hu- le din loturi.
geantă — cred că era o cu ea stăm la masă. Aşa | nedorene.
am învăţat, aşa-i învă­
sumă foarte mare — şi ţăm şi pe copii. Şi-s bucu­ care îl întreprinde în R. P.
am alergat spre Miliţia ros că şi în clasă, tova­ Chineza, echipa feminină de
oraşului Brad. baschet a României a jucat
răşa învăţătoare pune la Beijing cu selecţionata
— A doua zi — inter­ mare preţ pe cinste. Chiar Tianjin. Partida s-a încheiat
vine învăţătoarea Maria spunea dumneaei : „Ori­ cu scorul de 77—68 (37—31)
BEIJING 21 (Agerpres). —
Gabăr — Goguţă ne-a care din copiii clasei ar în continuarea turneului pe în favoarea sportivelor ro­
mânce.
servit — pe colegii lui şi fi procedat- la fel ca şi
pe mine —■ cu ciocolată. Goguţă". OFERTA DE SERVICIU « Pierdut servietă maro, Ia îngrijirea acordate fiului nos­
„De unde ai atîta cioco­ telefonul public dc la maga­ tru Nacu Costel. (1518)
lată, Goguţă ? — 1-a'm LUCIA LiCIU «aaf’ÎTT'f HT e Caut îngrijitori gospodă­ zinul „Fondul plastic" Deva, COMEMORARE
p u b lic ita te rie. Deva, telefon 12549, orele de lingă blocul turn. Găsito­
rului recompensă. (1530)
20—22. (1522)
« Un gînd de dureroasă şi
SECŢIE NOUA LA COMPLEXUL PIERDERI ANIVERSARI tristă aducere aminte pcntrui
neuitatul Petrică Pasc, do Ia
' HOTELIER „DEVA" V î N Z A R I « Soţia Lodoviea urează so­ a cărui neaşteptată dispariţie,
« Pierdut legitimaţie de ser ţului Czitron losif, cu ocazia azi, 22 iulie, se împlinesc doi
Pentru a satisface cit secţia a fost mutata in­ • Vihd urgent apartament 4 viciu nr. 1617, pe numele Vi aniversării a 78 dc ani, multă ani.
camere, ocupabil imediat, - cen­
mai deplin cerinţele ce­ tr-un spaţiu nou, dotată tru Deva. Telefon 17749. (1517) kiszali Gheorghe, eliberată de sănătate şi linişte sufletească. Timpul nu va reuşi nicioda­
lor ce utilizează servicii­ cu mobilier modern, în­ • Vfnd apartament două ca­ I.E. Deva. O declar nulă. . : (1512) tă să umbrească amintiri»
le Complexului hotelier cadrată cu personal de ^ mere, mobilat, etajul I, gaze. (1508 e Soţia, fiicele, ginerii şi chipului drag. Bunica, părin­
„Deva", conducerea aces­ înaltă calificare. în noua Deva, telefon 20655, orele 18— « Pierdut legitimaţie de ac nepoţii urează dragului lor ţii, fratele, cumnata, nepoţii,
familiile Părăuan şi Chivules-
a
tuia a luat măsura mo­ secţie, 4 cerere, se exe­ 21. (1525) . . ees şi' abonament de serviciu Petrct Nicolâe, cu prilejul pen­ cu. (1513)
dernizării secţiei de fri­ cută şi lucrări de mani­ O Vind- garsonieră confort pe C.F.R., eliberate de sionării, sănătate şi viaţă în­
:
zerie din incintă. Astfel, chiură şi pedichiură. I, gaze,, liberă. Deva, . telefon delungată. (1527) D E C E S
22860, orele 11—21. (1521) I.P.I.C.C.F. Deva, pe numele
Formaţia
a
de
oameni
ai
« Vind casă. Hunedoara, Ban Dragomir. Le declar nule muncii de la calcar Crăciu-
strada Victor Babeş nr. 75, ţ . . (1510) neşti, condusă de tehnician
telefon 1405G. (1519) o Soţia şi fiul anunţa cu
ESTE AUTOMATUL DE VINĂ ? • Vind casă şi grădină. Hăş- « Pierdut legitimaţie de ser Stoica Dorin, urează colegului adincă durere încetarea
dăt, I2i.' Informaţii, telefon viciu, pe numele Cioanca Pe lor dc muncă Abrudcari Ro­ din viaţă a dragului lor
Boca Avram,
După ce , zile şi nopţi a decuplat firele de le­ 14550 Hunedoara.- ’(C. 14) tru, eliberată de. E,M. Deva. O man, cu ocazia aniversării a în virstă de 60 ani.
de-a rîndul la şcafa 4 a gătură. Din cînd în Tind, O Vind convenabil : Skoda . declar nulă. (1511) 50 de ani şi a pensionării un înmormîntarea are loc
blocului O 3 din cartie­ unii locatori mai curajoşi 100 S. Deva,- terefOn' 15483, o- « Pierdut roată Dacia 1100, călduros si sincer „La mulţi astăzi, orele 14, in comu­
ani !“. (1455)
rul Gojdu becurile de la leagă firele pentru contact rele 17—21. (1529) la 5 iulie, în spaţiul de par­ na Balşa. (1532)
Vind Wartburg 311, stare
•
fiecare etaj au ars fără şi uită să le mai desfa­ bună. Hunedoara, strada Ion care de lingă Casa de cultu­ DIVERSE
întrerupere, cineva a avut că (!). Pentru o asemenea Creangă nr. 2, apartament 24, ră Deva. Găsitorului recom­ O Fratele Boca Petru cu so­
pensă. Deva, Braniştei 8. (1515)
ideea să pună capăt ri­ situaţie este oare de vi­ Werner Ioan. (1523) « Familia Nacu Vasile adu­ ţia, profund îndureraţi de de­
« Pierdut legitimaţie de ser­
sipei de energie electri­ nă automatul sau cei ca­ • Vînd ilustrate. Vederi din viciu, pe numele Brassai An­ ce multe mulţumiri medicului cesul dragului lor
Boca Avram,
că. A făcut ce-a făcut şi re trebuie să-l repare ? toată lumea. Hunedoara, te­ drei, eliberată de E.M. Ghe- Crăciuncl Adinei de Ia Poli­ sînt alături de familia îndo­
clinica
stomatologică
Hune­
lefon 16590; 16025. (1470) laxi. O declar nulă. (C. 13) doara, pentru tratamentul şi liată.