Page 71 - Drumul_socialismului_1982_11
        P. 71
     DUMINICA, 21 NOIEMBRIE 1932                                                                                                                                  o< - S
                              O Eegisiaturâ se încheie — altă legislatură începe
   ■
   E
   se
                                             ŞIR NEÎNTRERUPT DE SUCCESE
   are. î
                               PE CALEA PROGRESULUI SI BUNĂSTĂRII
   tor. ‘
   itru                                                                                                  e
   uît
   e.
   itor
   i
   e
   5pe-
   oste
   lerc
   »nti-
   c.
   nică
   mo-
   icia-
   !ele-
   oruî
     al
   t cei
   fsuri
   sub
   ;dCS*
   > arti
   cului
   î d<?
   1 ţă-
  B fi-
  ucţie
   îiim
   meni
   îose-      Judeţul Hunedoara a obţinut în legislatura electorală 1980-1982 realizări f
  i
     şi
                                        rodnice, care îmbogăţesc viaţa locuitorilor săi                                                                              j-
  îE                ® Valoarea producţiei marfă industrială a crescut de la 23,5 miliarde lei, în 1980, la 31 miliarde lei în 1982, iar a producţiei
            nete de la 7,7 la 8,7 miliarde lei.                                                                                                                      I
  imba
                    © in perioada 1980—1982 numărul personalului muncitor a sporit cu 8 000, ceea ce înseamnă tot atîtea noi locuri de muncă.
  unu-
                    ® Gradul de urbanizare a populaţiei judeţului a crescut de la 71 la sută, în 1980, la aproape 74 la sută în 1982.
  îic
  „Do-           MUNICIPIILE                                                ORAŞELE                                             COMUNELE
  [
                                                        ÎN CIFRE Şl FAPTE REVELATOARE
           ®  Valoarea  producţiei  industriale  a  municipiului   ®  în  ultimii  ani  oraşul  Călan  a  cunoscut  o  puter  o  Zootehnia,  ramură  importantă  in  economia  ru-
        Hunedoara  a  crescut  de  la  13,3  miliarde  lei,  in  1980,   nică  dezvoltare  economico-socială.  Cele  mai  importante   xală,  cunoaşte  un  intens  proces  de  modernizare,  con
   Le şi   la  11,51  miliarde  lei  în  1981,  urmînd  ca  pînă  Ia  finele   capacităţi  de  producţie  date  recent  în  folosinţă  sînt
  :anul                                                                                                               centrare  şi  specializare.  în  anii  actualei  legislaturi  a®
   Pie-   actualului  cincinal  să  reprezinte  15  miliarde  Iei  pro  obiectivele  de  pe  platformă,  încadrate  în  actualul  com  fost  construite  şi  date  în  folosinţă  complexe  zooteh
  ; I-II  ducţia  marfă  industrială  şi  4,2  miliarde  Iei  producţia   binat siderurgic ce poartă numele „Victoria '. »  nice  în  comunele  Ilia,  Lăpugiu,  Vaţa,  Hărău,  Rapolt*
                                                                                                   1
   fan-   netă  ; pe  9 luni  din  acest  an  valoarea  producţiei marfă                                              Romos, Pui şi Densuş.
   Aş-   realizată este de 11 miliarde lei.                       a  Numai  iu  10  luni,  cite  au  trecut  din  acest  an,
   stop                                                        Uzina  de  utilaj  minier  şi  reparaţii  Crişcior,  unitate   ®  La  Sarmizegetusa  a  fost  amenajată  o  mouernS
  rno-     e  Numărul  apartamentelor  construite  din  fondu  reprezentativă  a  oraşului  Brad,  a  realizat  o  producţie   crescătorie de animale mici pentru blană.
  lacul   rile  statului  sau  cu  sprijinul  statului  în  municipiul   care însumează 210 milioane lei.                ®  Prin  cele  582.  unităţi  ale  cooperaţiei  de  pro
  ştep-   Hunedoara  se  ridică  în  prezent  la  23  500,  aproape                                                   ducţie,  achiziţii  şi  desfacerea  mărfurilor  s-au  vindut
  Tic);   3  000  dintre  acestea  fiind  ridicate  în  anii  actualei   »  Cele  două  cooperative  agricole  de  producţie  de
  dlştii                                                       pe  raza  oraşului  Haţeg  şi-au  dezvoltat  considerabil   populaţiei  de  Ia  sate  în  anii  1980—1982  produse  îm;
  ral);   legislaturi.                                         zootehnia,  mai  ales  în  ultimii  2  ani,  efectivele  de  ani  valoare de 1,7 miliarde iei.
   gra-    o în anii 1980—1982 s-au dat în folosinţă, la Deva,   male ajungînd în prezent la peste 1 200 bovine şi 3 000   o  Pentru  dezvoltarea  economiei  cuiuunelor,  ca  şi
  JEA:   fabricile  de  pîine,  lapte,  conserve  din  carne,  grupul
  ANI-   nr.  G  de  Ia  Termocentrala  Mintia,  alte  capacităţi  de   ovine.  Aceasta  Ie-a  permis  să-şi  rotunjească  avuţia   pentru  satisfacerea  nevoilor  populaţiei  săieşli,  in  me
  Uun-                                                         obştească Ia 15 milioane lei.                          diul  rural  au  fost  înfiinţate  121  unităţi  de  producţiei
        producţie şi obiective economice.
  igela                                                           ®  în  actualul  cincinal  volumul  investiţiilor  desti  şi  prestări  servicii,  printre  care  cele  de  la  Beriu»
  2etc-    ©  In  cincinalul  1981—1985  volumul  investiţiilor                                                       Brad,  Geoagiu-Băi,  Vaţa-Băi,  Ilia,  Teliuc  şi  in  alte
  1  a-   alocate  municipiului  Petroşani  reprezintă  peste  2,5  mi  nate  dezvoltării  economico-sociale  a  oraşului  Orăştie   comune.
   I-II   liarde Iei.                                          vor ajunge la 1,75 miliarde Iei.                          &  Reţeaua  sanitară  a  satelor  s-a  completat,  astfel
  IAR-     ® Din aceste fonduri s-au construit şi pus în func    ®  Bucurîndu-se  de  aprecieri  deosebite,  marmura
  Car-                                                                                                                că  în  1982  în  fiecare  comună  există  dispensar  medi
  îAŞ-   ţie  sau  sînt  în  curs  de  finalizare  o  serie  de  obiective   de  Simeriă  este  tot  mai  solicitată  la  export.  Se  exportă   cal,  iar  în  7  comune  funcţionează  secţii  exterioare  ale
  ilben   social-culturale  de  mare  utilitate  pentru  populaţia  Văii   de  aici  placaj  finit  de  marmură  şi  piatră,  dale  mozai-   unor spitale orăşeneşti.
  • se-  Jiului.  între  acestea  se  numără  :  o  tipografie,  depozite   cate,  mozaic  granosim  şi  blocuri  de  marmură  în
        de  legume  şi  fructe,  abator  şi  fabrică  de  preparate  din   U.R.S.S.>  R.P.  Ungară,  R.S.  Cehoslovacă,  R.P.  Polonă,   ©  în  anul  1982,  peste  98  la  sută  din populai.a co
  a  a-   carne,  două  cinematografe,  un  complex  sportiv,  şcoli                                                  munei  Baru  a  ajuns  să  locuiască  în  case  noi,  iar  43
  iră);                                                        Libia;  Arabia  Saudită,  Egipt,  Israel,  S.U.A.,  Elveţia,   la  sută  dintre  familii  şi-au  introdus  apă  cure.,  ă  îss
        cu  24  săli  de  clasă  la  Petroşani  şi  Lupeni,  grădiniţe
  Pană                                                         Italia,  Brazilia,  Australia,  R.F.G.,  Franţa,  Olanda,  Bel  case.
  AZI:  cu  200  locuri  ia  Petrila,  Petroşani  şi  Vulcan.  A  fost,
   .an:   de  asemenea,  realizată  termoficarea  oraşelor  Petroşani   gia, Liban.                                      ®  Baza  materială  a  vieţii  spirituale  a  satului  a
  ultur   şi Vulcan şi s-a construit un telescaun la Imperii.     o Tot în Simeria, în anii 1980—1982 a fost conturat   sporit  numai  în  acest  an  şi  în  anul  trecut  cu  un  mo
  iME-     »  Ieri  s-a  dat  în  folosinţă  complexul  comercial                                                     dern  cămin  cultural  la  Geoagiu,  ce  echivalează  ca
   lete                                                        noul  centru  al  oraşului,  construindu-se  aproape  400   funcţionalitate  cu  o  casă  de  cultură,  şi  cu  alto  ase
  ni) ;   „Jiul“  din  Petroşani  cu  o  suprafaţă  totală  de  8  400   de  apartamente.  La  parterul  celor  mal  multe  dintre   menea  edificii  Ia  Ţebea  şi  Rişca.  în  satul  Riş  uliţa,
  ,’ecin   mp  din  care  spaţii  de  servire  5  780  mp.  Complexul                                                 din  comuna  Baia  de  Criş,  a  fost  construit  în  ace*  timjş
   umi-   cuprinde  magazine  de  mărfuri  industriale,  mărfuri   ele  au  fost  construite  spaţii  destinate  activităţii  comer
  aoiul   alimentare şi unităţi de alimentaţie publică.        ciale şi de prestări servicii.                         un nou şi modern magazin sătesc.
   (Mi-
  :ntru
  1982 :
  plat.
   Vor
  ?.ola-
  lerat
  turi-
  rinse
  -ade,
   5 şi
   nea-
  ă.
  noa-
  rem-
  1  va
  ensl-
   0—50
   (Me-
   : A.
             OBIECTIVE NOI DATE ÎN FOLOSINŢĂ                    APARTAMENTE NOI DATE ÎN FGLG^MjA                           MĂRFURI VINDUTE POPULAŢIEI





