Page 97 - Drumul_socialismului_1980_05

■ în întreprinderea (le Foliile ce urmează să
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ÜÑTfl-VA Í construcţii de maşini Re­ fie produse aici, intr-o
şiţa a fost consemnată o largă gamă de tipodimen-
nouă şi remarcabilă pre­ pNTURA siuni şi culori, vor fi uti­
mieră industrială româ­ ■5==-" -Js,—•----------— lizate ca materiale pen­
nească : turnarea mono­ tru protejarea cablurilor
bloc a unui rotor cu dia­ electrice, pentru confecţio­
metru de aproape 3 000 Giurgiu. Instalaţia, care narea ambalajelor şi ca
mm — cel mai mare de pină în prezent era pro­ materie primă pentru rea­
acest iei realizat pină a- curată din străinătate, este lizarea prelatelor cu su­
cum în ţară, destinat e- destinată echipării unei port textil, care vor fi fo­
chipării unei turbine de macarale portuare care losite ca înlocuitor al da­
170 MW, solicitată pe şan­ permite, pe de o parte, lelor din beton, în prote­
tierul Hidrocentralei elec­ cîntărir-ea unei sarcini a- jarea canalelor de irigaţii.
trice de pe Riu Mare din tîrnate în cârlig de pină
Retezat. la 13 000 kg, iar ps de b Joi, pc magistrala fe­
Soluţiile tehnologice, pu­ alta limitarea sarcinii ce roviară Bucureşti — Con­
se la punct în unitate de poate fi ridicată de ma­ stanţa a fost pusă în ex­
specialiştii din serviciul cara în funcţie de braţul ploatare o nouă staţie dc
de concepţie şi sectorul acesteia. calc ferată : Saligny-cst.
turnătoriei de oţel, au Noua staţie este prevă­
permis atingerea unei fi Două noi instalaţii, zută cu şase linii centra­
lizate electrodimamic şi e-
înalte eticienţe economice, prevăzute în proiectul ce­ lectrificată. Totodată, tra­
lei de-a doua etape tic
asigurînd condiţii pentru
fiTÎTÎBlîFPITl oii 1 n ifiiTiMIHDniîl eliminarea unor opera­ dezvoltare a întreprinderii seul iniţial a fost modifi­
de prelucrare a maselor
cat şi electrificat pe o
ţiuni ulterioare de prelu­
mm ¡3m
crări termice şi mecanic. plastice din Drăgăşani, porţiune de 3,G km.
Această deviere este cea
au început probele tehno­
J
A
Şl AL C I0IUSI LIULÜiii p 0P li L R UDEŢEAN a Colectivul •Centrului logice. Este vorba despre mai importantă din toate
dc cercetare ştiinţifică şi o instalaţie de calandrare modificările intervenite pe
inginerie tehnologică „E- pentru folii din PVC, cu traseul magistralei fero­
lectroputerc“ — Craiova, o capacitate anuală de viare U, ca urmare a ce­
Anul XXXII, nr. 7017 VINERI, 30 MAI 1980 4 pagini — 30 bani si realizat prima instalaţie 3 000 tone şi despre o alta rinţelor impuse de con­
de cântărire şi limitare mo­ destinată fabricării prela­ strucţia Canalului Dună­
ment — sarcină destinată telor de protecţie cu in­ re—Marea Neagră.
Şantierului naval din serţie textilă. (A ger preş)
la C.S.
Hunedoara In Condliui unic agroindustrial Haţeg 1 »00 METRI PĂTRAŢI ţ
DALE MOZAICATE |
Ce ne dezvăluie o radiografie Restanţele la întreţinerea „Marmura“ Simeria, eu- }
La întreprinderea t
vuitul de ordine al har- j
pe fluxul de laminare culturilor—grabnic înlăturate! nicului colectiv dc mun- i
că este îndeplinirea rit- ţ
mică a sarcinilor dc pro- )
\ — Dacă la oţelârii s-ar diferite în ajustajele de la ghidajelor cu role — nu ducţic. De fiecare dată
asigure în permanenţă rea­ biuming-semifabricate, sau sînt pregătite la timp, lip­ el reuşeşte să-şi înde­
lizarea ritmică a programu­ alte amestecuri ce provin sesc rolele şi, de ce nu, u- ® La unele culturi se efectuează cea de-a doua plinească acest dezide­
lui sortimental — ne spune din cauza unor deficienţe neori este evidentă şi co­ praşilă © Kehîhmatul şi erbioidarea cartofilor s-au rat şi, de multe ori,
inginerul Marcel Păcurarii, de ordin organizatoric pe moditatea. Reglajul defec­ realizat pe întreaga suprafaţă ® în actualitate — fi­ chiar să adauge noi plu­
şetul biroului C.T:C. de la fluxurile de fabricaţie — tuos al liniei de laminare nalizarea grabnică a primei praşîlc la cultura porum­ suri de producţie. Aşa­
uzina nr. 4, laminoare —, la predarea materialelor şi eonduce la laminarea mate­ bului • Mai sini şi cooperatori care ..uită" îndatori­ dar, consemnăm la zi o \
şi s-ar avea în vedere obţi­ despărţirea şarjelor. rialelor în afara programă­ rile ce Ic au. producţie suplimentară (
nerea unei calităţi ridicate — în cadrul uzinei nr. 4 rii, ceea ce influenţează de peste 1 000 mp dale )
a lingourtlor, dacă la la­ sînt mai multe laminoare, negativ şi calitatea şi rit­ mozaicate. Este un re- \
minoare s-ar pune un -ac­ dar toate trebuie să aibă o mul livrării unor mărci. Soarta recoltei ultimului cadrul Consiliului unic a- ------------------------------- i
cent mult mai mare pe res­ contribuţie la creşterea in­ Ştim că pentru respecta­ an al actualului cincinal groindustrial Haţeg, unde D!N CRONICA (
pectarea riguroasă a teh­ dicelui de calitate. Se con­ rea riguroasă a tehnologiei depinde hotărâtor de mo­ cooperatori i. mecanizatorii
nologiei de încălzire şi la­ stată însă că ele au pon­ de încălzire, un rol impor­ dul cum s-a organizat şi se şi cadrele tehnice ,şi-au ÎNTRECERII
minare, pe recepţia de ca­ deri mai mari sau mai mici tant îl are şi aparatura de desfăşoară lucrările de în­ concentrat eforturile la ur­ SOCIALISTE j
litate a semifabricatelor in în diminuarea indicatorului. măsură şi control. treţinere a culturilor, de gentarea lucrărilor agrico­
ajustajele de la bluming- Unde se localizează ponde­ Continuînd discuţia pe a- intervenţia la momentul le de sezon. zultat direct al unei mai ^
semifabricate, a laminatelor rea cea mai importantă ? ceastă temă cu inginerul optim şi în condiţii calita­ La cooperativa agricolă hune mobilizări şi orga- ţ
finite la toate laminoarele — Deficienţele calitative Ştefan Horea, şeful atelie­ tiv superioare, cu toate din Pui mecanizatorii Cor­ ■nizări în fluxurile de
finisoare, iar campaniile de provenite din laminoare rului de temnotehnică de la forţele şi mijloacele meca­ nel Ceuţă şi Alexandru producţie.
laminare ar fi pregătite te­ sînt puţine în comparaţie laminorul bluming-semifa- nizate, la •efectuarea, pravi­ Vulc au efectuat rebilona- v
meinic, din timp, atunci, cu cu cele de la oţelărie. To­ lelor. împlinirea acestor de­ tul şi erbicidarea cartofi­ ŞI FORESTIERII
siguranţă, am putea afirma tuşi există. „Fuga după D. ALMĂŞAN ziderate îşi găseşte cores­ lor pe întreaga suprafaţă RAPORTEAZĂ
că nu se pierde nimic sau cantitate“ la laminorul de pondent în fapte înlr-o se­ depăşiri
aproape nimic, totul se semifabricate se întoarce (Continuare în pag. a 2-a) rie de unităţi agricole clin (Continuare în pag. a 2-a) în ciuda timpului, de­
transformă în valori, în e- ca un bumerang asupra • — • — o — e — o — o — o — o — « — o ® — «> — ® — c — ® — seori nefavorabil, fores-
ficienţă, în produse cu un •propriei activităţi. Timpul • fi . . . . . . . . . . . . ■ i ticnii ce-şi desfăşoară
înalt indice de calitate. pentru pregătirea ţaglelor Imperativul perfecţionării continue a v eţii interne de partid i activitatea în parchetele
Am început, deci cu o ce se trimit liniilor finisoa- ———— ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- judeţului, sînt decişi să
1
sumă de prezumţii. re, de multe ori este redus contribuie la realizarea
— De ce aţi folosit per­ în mod forţat, din cauză Iu prim-planul muncii noilor organe in mod exemplar a pla­
manent condiţionalul „da­ că programarea laminării nului fizic şi sortimen­
că", tovarăşe inginer ? este greoaie, datorită nerea- tal al I.F.E.T. Deva. A-
— Pentru că nu de puţi­ lizării sortimentelor res­ alese: realizarea sarcinilor eeonomiee! cum, cind mai sînt cîte­
ne ori sîntem puşi In si­ pective 1a oţelării. în a- va zile pină la finele
tuaţia de a recunoaşte că ceste condiţii se execută o A trecut o bună perioa­ nizaţiei munca, noului bi­ — Intr-adevăr, principala lunii, ei au obţinut un
importante cantităţi de me­ recepţie superficială la ţa- dă de timp de la alegerile rou. problemă pe cure o avem pius dc producţie de
tal sânt refuzate din cauza gle, iar polizarea lor se în organizaţiile de partid, — Tovarăşe losif Baltzer, dc rezolvat pe linie de s 100 mc buşteni şi 20 inc
slabei calităţi. face nererespunzător (mu­ în fruntea cărora au fost nu întâmplător v-am ales producţie este asigurarea cherestea.
— Refuzuri determinate chii ascuţite, capete nepo­ investiţi cei mai buni co­ ca interlocutor, ci din două unităţii cu materialele, scu­
de... ? lizate sau cu porţiuni poli­ munişti, oameni care au motive. Primul ai' fi că lele, piesele de schimb ne­ METALUL
— Nivel calitativ neco­ zate superficial). dovedit a avea deosebite deţineţi pentru prima oară cesare şi deservirea ritmi­ VALORIFICAT
respunzător al suprafeţelor La laminoarele de „sîr- calităţi morale şl organiza­ funcţia de secretar al unei că, operativă a sectoarelor SUPERIOR
laminate — crăpături, su­ mă 1“ şi „profile mici“ sînt torice, o bună pregătire organizaţii de bază (cea de productive. Colectivul nos­ La laminorul de bile
fluri, suprapuneri de lami­ evidente microîmpăturirile politică şi profesională. 1 a a p r ov i z io n ar e- a d m in i st ra - un colectiv bun, cu — tinicul laminor dc a-
tru este
nare. Şi ca şi cum n-ar şi suprapunerile de lami­ Mulţi dintre cei aleşi ca tiv), iar al doilea, ţine -de oameni inimoşi, care îşi cu­ cest fel din ţară — pre­
fi destule aceste deficienţe, nare. Cauze ? Reglajul de­ secretari ai organizaţiilor specificul muncii majorită­ nosc bine datoria şi caută ocupările tuturor oame­
mai există amestecuri de fectuos .al liniei de lamina­ de bază deţin pentru pri­ ţii comuniştilor din orga­ să şi-o facă cît mai temei­ nilor ce lucrează acolo,
blumuri şi ţagle de mărci re şi în unele cazuri lipsa ma oară această importan­ nizaţie, sau mai exact, de nic. Iar cei 45 de comu­ sînt îndreptate In direc­
tă funcţie pe linie de faptul că in anul trecut, nişti, cîţi numără organi­ ţia valorificării cit mai
partid. dar şi în acest an. între­ înalte a laminatelor, a
Deva, valortficindu-şl rezulta- l zaţia noastră, se înscriu
tete in munca cu elevii şl * Iată-ne, deci la una din prinderea s-a confruntat cu printre .animatorii activită­ capetelor de ţagle, în
in cea dc cercetare, au or- I organizaţiile de bază de la unele greutăţi pe linie de ţii colectivului. Dar, cu vederea creşterii coefi­
ganizat o mieros esi line in I cientului Ia scoaterea dc
care au susţinut comunicări • U.U.M.R. Crişcior, pentru .aprovizionare. Deci. ce a a- toate acestea, greutăţi în a-
ştiinţifice profesorii Viorica I a vedea cum îşi desfăşoa­ dus nou în această direc­ provizionare au fost şi, de metal. Astfel, în această
Rlşcuţa, Elena Guga, loan I lună s-nu produs peste
1NSTRUIREA Coste«, Aurel Canachiu, Doi- - ră activitatea noul organ ţie biroul ales acum 10 •ce să nu recunoaştem, mai
COMBINERILOR na Ion şi T'elicia Danciu. ales, ce metode şi stil de luni, cum a acţionat el sarcinile de plan la zi
muncă a adoptat, cu ce pentru a asigura desfăşu­ MIRCEA LEPĂDATU 12 tone dc bile destinate
La Casa agronomului <lLn
Mintia se desfă.şoarâ instrui­ UNITATE DE greutăţi se confruntă, cum rarea unei aprovizionări morilor de măcinat, al­
rea combinerilor care au lu­ ALIMENTAŢIE PUBLICA I se regăseşte în viaţa orga­ permanente şi ritmice ? (Continuare în pag. a 2-a) tor utilaje.
crat o singură campanie sau PENTRU NEFUMATOUI ' :___________ J
nu au lucrat deloc pe com­
bine ia recoltarea cerealelor Se afirmă iniţiative lăuda- |
păioase. Instruirea practica şi bile şi in sectorul de alimen- »
teoretică se face la un nivel taţle publică. La Deva s-a >
superior, de cadre bine pre­ redeschis, intr-o ţinută nouă, I
gătite. Pe lingă perfecţiona­ braseria „Turist“ a o.J.T. '
rea cunoştinţelor profesiona­ Dar ceea ce e deosebit dc ,
le, instruirea are în obiectiv interesant şi lăudabil este că I
însuşirea normelor dc protec­ de la redeschidere unitatea '
ţia muncii şi p.s.i. este destinată .exclusiv nefu- ,
PRIN MUNCA maiorilor. Şi, asigurăm pe i
oricine, că nu duce lipsă de 5
OAMENILOR clientelă.
DIN ÎNTREPRINDERE PENTRU \
Ieri, personalul TESA îmbunAtAtiuea
din G.I.G.C.L. — birouri cen­ CONDIŢIILOR j
trale şi platforma Deva — DE MUNCA
a fost in întregime ...mobili­
zat-» la muncă patriotică. Ac­ La sediul Fabricii dc berc I
ţiunea se repetă în fiecare din oraşul Haţeg s-a amena- '
zi de joi, de cîteva săptă- jat un cabinet modern de .
mîni, şi va continua pină protecţie a muncii. Tot aici, |
cînd se vor termina lucră­ in incinta fabricii, I.C.S. mixt *
rile la sera de flori pe care a deschis un chioşc alimen-
G.I.G.C.L. o construieşte, in tar. i
regie proprie, la Sîntuhalm.
MICROSESIUNE
DE COMUNICĂRI
Cadrele didactice de la
•Şcoala generală nr. 4 din