Page 59 - Drumul_socialismului_1980_04
        P. 59
     J
  “981 © JOI, 17 APRILIE 1980                                                                                                                                           i ag. 3
                                         Mărturii antice despre
  OTZfUNE
                                     strămoşii noştri geto-daci
  a
  t de la Polî-
                 Istoria  noastră  începe  cu   mai  multe  informaţii  des  mene)  deoarece  ei  cred  că   la  o  parte  trecutul  înde
  foileton  :  „ta
   de   vînturi“.   istoria  strămoşilor,  a  daco-   pre  cei  mai  vechi  strămoşi   nu  există  un  alt  zeu  în  a-   părtat  al  geţilor,  întâmplă  «  A  apărut  de  sub  tipar  programul  selectiv,  editat  de
   episodului 2  geţilor  în  primul  rînd,  o   ai  noştri,  din  care  cităm   fară  de  al  lor“.  „Neamul   rile   din   vremea   noastră   Secţia  de  propagandă  a  Comitetului  judeţean  de  partid,
               ramură   a   marelui   neam   un  fragment  :  „Iată'  cum  se   tracilor  —  relatează  Hero  sînt  următoarele  :  Ajungînd   care  cuprinde  principalele  acţiuni  politico-educative  şi
               trac  al  căror  trecut  se  poa  cred  nemuritori  geţii  :  ei   dot  în  lucrarea  amintită  —■   în  vfruntea  neamului  său,
  î Tc.leşcoall                                                                                                             cultural-artistice  ce  se  vor  desfăşura  in  perioada  trimes
   limba rusă   te  reconstitui  pe  baza  scrie  cred  că  nu  mor  şi  că  acel   este  cel  mai  numeros  din   care  era'istovit  de  războaie
  ia. Al Sawra   rilor  autorilor  antici  şi  a   care   dispare   din   lumea   lume,  după  acel  al  inzilor.   dese,   getul   Burebista   l-a   trului  II  în  localităţile  urbane  şi  rurale,  în  marile  între
  1 al înnoirii   izvoarelor arheologice.  noastră  se  duce  la  zeul   Dacă  ar  avea  un  singur   înălţat  atât  de  mult  prin   prinderi şi instituţii, în şcoli şi aşezăminte de cultură.
  lturală                                                                                                                      •   Consfătuire  cu  preşedinţii  asociaţiilor  sportive.  Con
  dulce          Civilizaţia   materială   şi   Zalmoxis.  Unii  din  ei  îi  mai   cîrmuitor  sau  dacă  tracii   exerciţii,   abţinerea   de   la   siliul  orăşenesc  al  sindicatelor  a  organizat  o  consfătuire
  nlmate : Sind-   spirituală  a  geto-dacilor  va   spun  şi  Gebeleizis.  Tot  la   s-ar  înţelege  între  ei,  el  ar   vin  şi  ascultare  faţă  de
  inarui       cunoaşte  o  mare  înflorire   al  cincilea  an  ei  trimit  la   fi  de  nebiruit  şi  cu  mult   porunci  îneît,  în  cîţiva  ani,   cu  preşedinţii  asociaţiilor  sportive  în  cadrul  căreia  a  fost
  d                                                                                                                         dezbătut  şi  definitivat  programul  competiţiilor  sportive  ca
  980     Zilei   în  secolul  I  î.e.n.,  consecin  Zalmoxis  un  sol,  tras  la   mai   puternic   decît   toate   a  făurit  un  stat  puternic  şi   re  urmează  să  aibă  loc  în  continuare  în  cadrul  ,,Da-
  —  faptele  dc   ţă   firească   a   dezvoltării   sorţi,  cu  poruncă  să-i  fa  neamurile,   după   socotinţa   a  supus  geţilor  cea  mai
  Io ţării                                                           mea“.                      mare  parte  din  populaţiile   ciadei".
  ndere,  cu  toă-   sensibile  a  structurilor  e-   că cunoscute lucrurile de                                                «  In  cartierul  Bejan,  pe  str.  Minerului,  a  fost  montată
  e  —  Li  cea   conomice  şi  sociale  ale  co                                               vecine.  Ba  a  ajuns  să  fie   şi  dată  in  folosinţă  o  staţie  de  autobuz  acoperită.  Este  o
  mică   dintre   munităţilor   geto-dace,   re                                                temut şi de romani“.
  acestei  primă-   ceptând  şi  asimilînd  unele                                        7       în  ciuda  unor  strînse  şi   realizare care face cinste edililor şi cetăţenilor din cartier.
  mănatul                                          Iii                        205                                              •  Personalul de la I.P.E.G. (întreprinderea de prospec
  resurselor  re  elemente  de  civilizaţie  de                                         &      îndelungate  legături  în  di  ţiuni  şi  explorări  geologice),  s-a  întilnit  cu  dr.  ing.  Nestor
               la  popoarele  vecine  cu  ca                                                   ferite  domenii  de  activitate
    ni  uzical-fol-   re  au  venit  în  contact.  Pe                                           existente  între  statul  dac  şi   Lupei,  autorul  lucrării  „Dinamica  terestră",  care  a  vorbit
  •etului      acest  fundal  s-a  putut  a-   care,  de  fiecare  dată,  au   Un  alt  autor  antic  care   Imperiul   roman   vecin,   despre  cerinţele  actuale,  în  lumina  documentelor  Con
               firma   remarcabila   perso  nevoie.  Iată  cum  îl  trimit   face   referiri   la   strămoşii   drept  urmare  a  politicii  de   gresului  al^  Xll-lea  al  P.C.R.,  privind  punerea  în  valoare  şl
               nalitate  politică  şi  milita  pe  sol  .Unii  din  ei  primesc   strămoşilor   noştri   este   expansiune  a  acestuia  din   aducerea  în  circuitul  economic  a  noi  resurse  de  substanţe
  {asssaassassai                                                                                                            minerale  utile.  Cu  acest  prilej  s-a  făcut  şl  prezentarea
               ră   a   regelui   Burebista   poruncă  să  ţină  trei  suliţe   Strabon.  Acesta  s-a  născut   urmă  între  cele  două  state
               (82—44  î.e.n.)  denumit  de   (cu  vîrful  în  sus),  iar  alţii   la  Amaseia  din  Pont,  în   intervin,  mai  cu  seamă  la   lucrării „Dinamica terestră".
               izvoarele   vremii   „cel   mai   apucînd  de  mîini  şi  picioa  anul  63  î.e.n.  în  afara  unei   finele  secolului  I  şi  înce  •   „Tinereţea,  vîrsta  faptelor  mari",  a  fost  tema  unei
    I:  «.00  Ra-   mare  dintre  toţi  regii  care   re  s  pe  cel  ce  urmează  să   istorii  din  care  s-au  păs  putul  secolului  II  e.n.,  o   discuţii cu tinerii de la Ţesătoria de mătase.
   dinuneţli;  7,00   au  domnit  vreodată  asu  fie  trimis  Ia  Zalmoxis  şi  ri-   trat  numai  fragmente,  el  a   serie  de  confruntări  mili  ®  Spectacol  cultural-artlstic.  La  căminul  cultural  din
   8,00   Revista   pra Traciei“.                                                               tare  de  o  mai  mică  sau   Veţe!  a  avut  loc  duminică,  un  bogat  şi  frumos  spectacol
   uricrul   melo-                        dicîndu-1  în  sus,  îl  azvîrle   scris,  pe  baza  unor  izvoa                 cultura  l-artistic  prezentat  de  formaţiile  locale  şi  din  Deva
   letin  de  ştiri;   Stadiul  atins  de  societa  în  suliţe.  Dacă  —  străpuns   re  valoroase,  opera  în  17   mai  mare  anvergură.  Re
   n  ascultători-   tea  geto-dacă,  acţiunile  po-   de  suliţe  —  acesta  moare,   cărţi  intitulată  „Geografia“.   zistenţa  eroică  a  dacilor  în   in  faţa  a  circa  J50  de  cetăţeni.  In  aceeaşi  zi  a  fost  or
   ilin  de  şliri  ;                                                Aceasta  cuprinde  multe  in  faţa   armatelor   romane,   ganizata o_ seara cultural-dlstractivă pentru tineret.
   aagazlnul   fc-   litico-militare   întreprinse   geţii   socot   că   zeul   este                                          «  Locuinţe  noi  pentru  oamenii  muncii.  In  perioada  ca-
   Atlas   foiclo-   de  Burebista  au  permis.  în   binevoite,'.   Iar   dacă   nu   formaţii  despre  geţi,  despre   moartea  eroică  şi  demnă  a
   ;t.m  de  ştiri  ;   jurul  anului  70  î.e.n.,  fău  moare,  aduc  învinuiri  so  tăria  primului  stat  unitar   regelui  Decebal,  ca  un  con  re  a  trecut  de  la  începutul  anului  şl  pînă  în  prezent  s-au
   râie  de  Ser-                         lului,  zicînd  că  e  un  om   al  geto-dacilor  realizat  de   ducător   suveran  al  unui   construit şi dat in folosinţă pentru oamenii muncii din mu
   ;  11,20  Avan-   rirea  statului  dac  centrali                                                                        nicipiu un număr de 148 de apartamente.
   iio-TV.;  12,00   zat  şi  independent,  prin  u-   ticălos  şi,  după  învinuirile   Burebista,  ce  se  întindea   popor  liber,  subliniază  ca
   ri;    ii,..  nirea  sub  aceeaşi  autorita  aduse,  trimit  un  altul,  că  din  podişul  Boemiei  pînă   racteristica  de  bază  a  stră  _____________________________________ NICOLAE BADIJ
    a arii» aiui-   te  a  formaţiunilor  rooiaV   ruia  îi  dau  însărcinări  încă   la   vărsarea   Bugului   în   moşilor   poporului   român,
   Din comoara                                                                                  voinţa   lor   neclintită   de
   tru; 13,00 De   politice existente.    fiind   în   viaţă.   Aceeaşi   Marea  Neagră  şi  pînă  în                         CINSTIRE HĂRNICIE!
   00 Club ,uni-   Herodot,  denumit  şi  „pă  traci,  cînd  tună  şi  fulgeră,   Munţii   Haemus.   Iată   ce   a-şi  păstra  libertatea,  inde
   Radiojumal :                                                      spune  acesta  în  susnumita   pendenţa  şi  integritatea  te
   le Ion Nico-   rintele  istoriei“  in  lucrarea   trag  cu  săgeţile  în  sus  spre                                         Colectivului Centrului de librării Deva i s-a
   îhnică şi nr-   „Istorii,   informaţii   despre   .  cer  şi  ameninţă  divinitatea   lucrare  în  legătură  cu  dom  ritorială.
    agricuitară :   traco-geto-daci“, ne-a lăsai  (care  provoacă  aceste  feno-  nia lui Burebista : „Lăsînd  Prof. ION FRĂTILĂ  decernat Steagul roşu şi Diploma de fruntaş
   ari folclorice                                                                                                          in întrecerea socialistă pe ramura difuzării cărţii,
   17,00 Buletin
   Universul fa-                                                                                                                             pe anul 1979
   npurile „Ro-                                                           La cluburile vacanţei: acţiuni                          Se tea de carte este mă- Activitatea desfăşurată
   1“ şi „Sara-      In localităţi, traseele
    Corul „Ca                                                                                                                  surabila m judeţul nos- de personalul muncitor al
   is“ din Bra- i                                                            multe, participanţi puţini                    tru  şi  prin  cele  4  mili  Centrului  de  librării  Deva
    Nicolae Bi- .      turistice, ia bazele                                                                                oane  lei  depăşiri  la  desfa
   e serii; 20,00 ■                                                                                                                                  în  anul  trecut,  roadele  ei;
   ăvara viind" i                                                      E  primăvară,  deci  firesc   vacantă  al  elevilor  se  expli  cere  pe  care  le-a  înscris   au  fost  sintetizate  în  alo
    folclor cu   sportive — o propagandă                                                                                  colectivul  Centrului  de  li  cuţiunea  rostită  de  Vladt-ţ
   t şi Flore»                                                       ca  şi  la  Orăştie  in  progra  că  şi  prin  faptul  că  mai  bine   brării  Deva  în  anul  1979.
   •■eflcxelc fim- |                                                 mele  de  activităţi  ale  acestei   de  jumătate  sînt  din  alte              mir  Pop,  directorul  unităţii.
   adenţe sono- j    vizuala vie, atractiva                          vacante  să  predomine  dru  localităţi.             O  cifră  care  semnifică  pre  Tovarăşul  Laurenţiu  Drago
    bitr-o ari ; i                                                                                                         ţuirea   cărţii,   dincolo,   de   mirescu  a  felicitat  apoi  co-j
    stop muzica, ,                                                   meţiile,  concursurile  sportive,   Şcoala  generală  nr.  I.  Pe   care  vedem  şi  misiunea  no
                                                                     vizitele  la  obiective  indus                                                 lectivul,  înmînînd  conduce
                     (fjrmart din pag. I)  lei  mai  puţin  specifice,  cea   triale sau muzee.  terenul  de  sport  —  mare  a-   bilă,  încărcată  de  răspun  rii   acestuia   „Steagul   ro
                                          comercială.  Impresionează  în                        nimafie  înaintea  unui  meci   derea  de  a  propaga  cuvîn-   şu  şi  Diploma  de  frun
                răspunzători  de  organizarea   acest  sens  preocupările  de  la   Şcoala  generală  nr.  2..  O-   de  rninifotbal.  Jucătorii  îşi   tul  scris,  a  lucrătorilor  din   taş   în   întrecerea   socia
   WAÍ                                                               ra  9.  in  sala  de  sport,  la   făceau încălzirea.
                propagandei  turistice  şi  a   F.C.  Corvînul,  stadionul  şi                                            cele  47  de  librării  ale  ju  listă   pe   ramura   difuzării
                reclamei  comerciale  de  pe   bazinul  de  înot  fiind  tmhin-   mesele  de  tenis,  primii  ju  Ia  Liceul  „Aurel  Vlakii“.   deţului. .  cărţii“  —  Jocul  întâi  pe
   \ odată   un  iraseel»  Deva—Simetria—Ha                         cători  erau  deja  îmbujoraţi   Clubul  de  vacantă  este  ame  Strădania,   dăruirea   în   .anul  1979.  Au  luat  apoi
   .);  Omul  vl-                         zile  de  chemări  adresate  ti  dc  efort.  Cu  o  zi  înainte,  un
    UNEDOARA;   ţeg  au  uitat  de  obligaţiile  ce   nerilor  la  practicarea  sportu         najai  intr-o  altă  clădire,  dar   muncă  le-au  fost  răsplătite,   cuvin  tul  librarii  Al.  Zlato
    a   frontieră   le  revin,  de  prevederile  re                 grup  de  elevi  fusese  în  dru  acolo  nu  era  nimeni.  Şi  aici   cucerind,  pentru  anul  1979,   (Deva),  Traian  Jimborean  :
    ronţ»   <Arta);   gulamentului  concursului  ju  lui  in  cadrul  „Daciadei“,  de   meţie  în  salul  lui  loan  Bu-   figurau  în  program  excursii,   locul fruntaş pe ţară.  (Lupeni),   Violina   Boldesc
    e   (Construc-                        reclame  referitoare  la  presa
    $ANl:   Co-  deţean  al  propagandei.  îna  cu  conţinut  sportiv,  inclusiv   dai  Deleanu,  Cigmuu.  Din   acţiuni  de  gospodărire,  vizi  Ieri,   la   festivitatea   de   (Hunedoara),  care,  mulţu
    •dos —   se  inte  de  a  intra  în  oraşul  Si-                programul  de  activităţi  .al  a-   te  şi  întreceri  sportive.  Spe  decernare  a  „Steagului  ro  mind  conducerii  superioare
    ca) ; Piedane   ineria,  de exemplu,  ar trebui  la  ziarul  ,.Drumul  socialismu  cestei  vacante  am  mai  re  răm  că  la  acţiuni  participă   şu   şi   a   Diplomei   de   de  partid  .  pentru  aprecie
    seriile Ţ T.1                          lui“.  Tot  la  Hunedoara,  ba
    ; Uraganul'   ¿a -le  întimpine —  din am  za  sportivă  „Constructorul“,   ţinut  :  concursul  de  poezie   mai  mulţi  elevi  decît  „am   fruntaş  în  întrecerea  so  rea  muncii,  s-au  angajat
    ■arone — se-   bele sensuri —- unele panouri   apoi,  la  Orăştie  şi  Lupeni.   patriotică  „Cinstind  un  om   găsit"  în  ziua  raidului  (sim-   cialistă  pe  ramura  difuzării   să-şi   socrească   strădaniile
    ubliea); LU-   care  să  cuprindă  informaţii                                               bălă,  12  aprilie),  chiar  dacă                     în  misiunea  nobilă  de  pro^
     mfl strigă ?                         stadioanele   locale   prezintă   —  slăvim  o'  tară“,  dimineţi                cărţii“,  ce  a  avut  loc  la
    UCAN: Copil   cu  privire  la  Parcul  cfehdro-                  de  basm,  excursii,  vizionări   o  parte  din  ei  sînt  nave  Casa  de  cultură  din  Deva,   pagare a euvîrituîui scris.
    Muncitoresc);   logic.  (schiţa  acestuia, distan  spectatorilor  numeroase  în  de filme ele.  tişti.                                           Colectivului  fruntaş  i-au
    ■iii — serii-   ta  ta  care  se  află  dc  şosea,   demnuri  si  chemări  adecvate,                                   au   participat   .tovarăşii   fost  transmise  felicitări  şi
    îfărul); LO-                          precum  şi  unele  reclame  co  Liceul  industrial  de  chi  Atîl  la  şcolile  generale  cit   Octavian   Mireştean,   şeful
    miştil (Mi-   ce  se  poate  vedea  şi  cirul  a-                mie.  Sala  în  care  funcţiona   şi  la  liceele  din  Orăştie  s-au   secţiei  propagandă  a  Co  îndemnuri,  de  a-şi  menţine
    (I.A : Salari   nurne  poate  ii  vizitat),  cil  şi   merciale  potrivite.  La  Deva,      organizat  excursii  interjude-                       şi  în  viitor  locul  cîştigat,
    ilqresc); A-   un  panou  cu dale  despre  ba  stadionul  „Cetate“  găzduieşte   clubul  era  închisă,  deşi  cea    mitetului   judeţean   Hune  din  partea  Comitetului  ju
     ee să-l im-                           un  panou  dedicat  Olimpiadei   sul  indica  ora  IO.  Pînă  am   ţene.  Cu  caracter  permanent   doara  al  P.C.R.,  Laurenţiu
    fesor (Mun-   za.  de  agrement  de  la  Strei.   şi  chemări  de  participare  la   aruncat  o  privire  prin  cîleva   sînt  şi  acţiunile  de  gospodă  Dragomirescu,   preşedintele   deţean  de  partid,  Uniunii
    :ANI ; Căl-   De  asemenea,  nici  un  panou,                    cabinete,  frumos  amenajate  şi   rire  şi  înfrumuseţare,  orga              sindicatelor  din  presă,  po
    > (7 ,'ioiem-   nici  o  reclamă  comercială   intrecerjle  „Daciadei“.  ■  Este                                       Uniunii   sindicatelor   din   ligrafie  şi  edituri,  a  Cen
      Pe urme-   despre  staţiunea  Călan-Băi!   îmbucurător  că  la  stadioane  foarte  bine  dotate  şi-au  fă  nizate  în  incinta  şcolilor,  în  presă,  poligrafie  şi  edituri,   tralei  Editoriale,  Comitetu
    i 99 (Steaua                           le  „Jiul“,  „Căminul",  „Da  cut  apariţia  şi  primii  tenis-   trecerile  sportive  şi  vizionă
    VRZA : Um-   Pitesc  ar fi ca   şi  la  inter                   ■meni.  Ni  s-a  spus  că  elevii   rile  de  filme.  Este  bine  că   Constantin  Panciu,  directo  lui  judeţean.  de  Cultură  şi
    zbor (Mine-   secţia  drumului spre  Haţeg  cia",   -„Aurul“,   „Minerul“                                              rul  întreprinderii  de  difu  Educaţie   Socialistă,   din
    : Omul care                            Lupeni  staţiile  proprii  de  ra  dintr-o  clasă  sînt  plecaţi  in   s-a  pus  accentul  pe  acţiuni  zare  a  cărţii  Bucureşti,  re  partea   scriitorilor   I-Iune-
    Urla); Alibi   cu  cel  care  dace  spre  Călan-                 excursie,  un  alt  grup  se  în  le  desfăşurate  mai  ales  în
    en — seriile   oraşttl  nou  şi,  mai  departe,   dioamplificare  prezintă,  îna                                      prezentanţi  ai  organelor  ju  doreni.   Formaţii   artis
     GEOAGIU-   la  Boşor'od,  să  fie  plantate   intea  şi  în  pauza  meciurilor,   torsese  dintr-o  excursie  inter  aer  liber,  dar  şi  mai  bine   deţean  şi  municipal  de  cul  tice  ale  Casei  de  cultură
      razelor de                                                     judeţeană  în  ziua  preceden  ar  fi  dacă  la  aceste  acţiuni   tură,  ai  sindicatelor,  ai  u~   Deva  au  încheiat  plăcut,
    e cultură) ;   nişte  panouri  care  să  infor-   emisiuni  adecvate,  instructive   tă.  Dealtfel,  numărul  nu  prea
    iau nieiunu!   meze  pe  turişti  despre  ceta-   privind  comportarea  sportivi           ar  lua  parte  cit  mai  mulţi   nor  centre  de  librării  din   printr-un  program  atrăgă
    VZI ; Acolo   tea  dacică  de  la  Piatra  Ro  lor  şi  spectatorilor  şi  cunoaş  marc  de  elevi  carc-şi  petre  elevi.  ţară  şi  lucrători  din  libră  tor, festivitatea.
      pescăruşii;                                                    ce  timpul  liber  la  clubul  de  VIORICA ROMAN      riile judeţului.                        LUCIA LICIU
     oblig să   şie,  despre  peştera  Cioclovina   terea  regulamentului  competi-
    le cultură);  şi  monumentul  istoric  din   ţional,  precum  şi  alte  „ru  » — ® — « - • - *  — « — e —           -----® — a —          — •
      (11 Iunie);  Streisîngiorgiu.  .  Deosebii  de   brici“  adecvate  profilului
    »  şi  poetul                                                                 ÎN GRUP                 ieşite  din  comun  sînt  foarte  multe.   lificare, dar munca o considerau ne  1
    .  :  Acţiunea   necesar  este  ca  şi  înainte  de   Cu toate acestea nu se poa
    ¡na);   GHE-   intrarea  în  pădurea  Haţegu  te  afirma  că  la  bazele  sporti  Doi  dintre  ei,  Viorel  Magda  şi  Mi-   Cind  este  vorba  de  fapte  de  încălca  demnă" de ei. Milioane de oameni «
    hrăneste un  lui  să  fie  plantate  tutele  pa  ve  s-a  făcut  totul  în  această   ron  Lala,  erau  mai  vechi  clienţi  ai   re  a  legilor,  resorturile  acestea  ma-   din ţară consideră munca o virtute, ■
                nouri  care  să  te  informeze   privinţă.  Ba,  am  zice  că  la   „casei"  cu  gratii  şi  paznici  înarmaţi.   letice  sînt  nu  o  dată  declanşate  de   un semn al demnităţii. Ei, doi tfneri *
                despre   rezervaţia   naturală   „Jiul“   Petroşani,   „Aurul“   L-au  tîrît  la  fărădelegi  şi  pe  al  trei  starea  de  excitaţie  pe  care  o  dă   în floarea vîrstei. o considerau o ru- •
                din  pădurea  Slivut  şi  ce  ani  Brad.  chiar  şi  la  „Cetate“                        alcoolul  băut  în  neştire.  Inlr-o  ase  şine şi îşi căutau surse materiale de j
     XPRES                                                              lea,  un  tînăr  fără  căpătîi  de  19  ani,   menea  stare,  Mihai  Zamfirescu  din   existenţă pe căi necinstite, „Specia-
                male  pot  fi  văzute  aici,  des  Deva, propaganda vizuală es  pe  nume  Cornel  Tîrnoveanu.  Au  băut
                pre   popasul   „Zimbrul“   şi   te încă sărăcăcioasă   împreună  la  bodega  „Mercur"  din   Orăştie  şi-a  amintit  că  Mircea  Nata-   litatea" lor — furtul din autoturisme.
     ţerii  prono-   hanul  „Bucura“,  iar  înainte   Aşa  slînd  lucrurile  este   autogara  Deva.  Apoi,  in  drum  către   nail,  „¡-a  jignit  un  prieten".  Şi  pen  Cinci asemenea furturi a săvîrşit Eu- •
     iprilie :  de  a  ajunge  în  Haţeg  un  pa                       casele  lor  l-au  întilnit  pe  Ernest  Ha-   tru  „crima"  de  a-i  fi  jignit  prietenul,   gen Dânescu. Fratele său, Nicolae, «
     39, 11,  38,  nou  care  să  informeze  ce  se   imperios  necesar  că  organele   mâr,  ai  cărui  ochi  se  vede  că  nu   n-au fost de-ajuns cîteva lovituri ;  a sustras dintr-un autoturism port-
                                                         de
                                              organizaţiile
                                                             partid,
                                          şi
                poate  vizita  în  acest  oraş.                                                                                             moneul proprietarului, în care se   *
      34, 43, 14,                         consiliile  populare,  toii  fac  le-au  plăcut.  Cum  acesta  a  refuzat
               ‘Tot  aici  ar  fi  bine  dacă  s-ar                     să  le  dea  tâlharilor  de  bună  voie  o                          afla buletinul de identitate şi un Ii- |
    ari : 9C9 4C4  afla  nişte  panouri  care  să   torii  răspunzători  de  organi  haină  de  relon  şi  banii,  Magda  l-a   Fapte din instanţă  bret C.E.C. Printre prietenii săi se
                                                 propagandei
                                          zarea
                                                             vizuale
               informeze  pe  amatorii  de  dru                        lovit  şi  ¡-a  smuls  ceasul  de  pe  mi                          număra şi un oarecare Doru Mede- .
               meţii  despre  traseele  turisti  (O.J.T..  U.J.C.C.,  C.J.E.F.S.,   nă,  după  care  au  dispărut  toţi  trei              leanu, ce aducea destul de binişor la
                                                                                                                                                                         1
               ce  spre  cabanele  din  munţii   dar  mai  ales  cluburile  şi  a-   în  noapte.  Tîlhâria  in  grup  nu  era               figură cu posesorul libretului şi al ®
               Retezat,  iar  un  panou,  măcar,   socia[iile   sportive   ele.)   să   prima  fărădelege  care-i  unea  pe  cei   i-a  mai  provocat  şi  o  fractură  cra  buletinului. In felul acesta, au reuşit |
               să  fie  dedicai  Parcului  Natio  manifeste  mai  multă  preocu  trei.  Cu  puţin  timp  înainte,  pătrun  niană  lovindu-i  cu  sete  in  cap  cu  un   să scoată de la C.E.C. suma de
               nal Retezat.               pare  pentru  îmbunătăţirea  în
     il pentru                            tregii   propagande   vizuale,   seseră  prin  efracţie  în  casa  cetăţea  corp  tare,  incit  puţin  a  lipsit  ca  vic  6 000 lei. Pentru că Nicolae Dănes-   .
                 Deficiente  în  această  acti                         nului Dănilă Feier, de unde sustrăse-   tima  să-şi  dea  duhul.  Fapta  lui  a   cu mai suferise deja o condamnare *
      frumoasă,                           şi  nu  oricînd,  ci  cu  cea  mai
      >enin. Vîn-   vitate  pot  fi  întîmpinale  şi  pe   mare operativitate.  seră  cîteva  lucruri.  Pentru  fapte  fost  încadrată  ca  tentativă  de  omor   pentru fapte asemănătoare, pedeapsa   8
      b. Tempe-   traseele  Deva—Orăştie,  Pe                          le  lor  nedemne,  Viorel  Magda  a  fost   şi  va  executa  o  pedeapsă  de  7  ani   de un an şi jumătate i-a fost supli- »
        va fi eu-   troşani—Cimpu  lui  Neag,  Do  Ar  fi  poate-  potrivii  ca  la   condamnat  la  trei  ani  închisoare,  iar   închisoare. In acest timp, se va naşte
        şi 23 de   bra—Lăpugiu,  la  unele  popa  intrările  în  oraşe  să  fie  plan                                                     mentatâ cu 6 luni aşa că pentru doi
      nlmă litre                                                        Miron  Lala  şl  Cornel  Tîrnoveanu  la   copilul  său,  -căci  soţia  aşteaptă  a-   ani va purta acel costum al ruşinii,
      Dimineaţa,   suri turistice etc.    tate  unele  panouri  cu  obiec  cîte un an.                   cest fericit eveniment.
      uce ceaţă.  Bazele  sportive  —  stadioa  tive  ale  construcţiei  socialis                                                         semn al degradării sale umane. Fra- I
               ne,  săli,  ştranduri  —  au  fost   te,  monumentele  istorice  şi   PENTRU CA „ÎI JIGNISE           FRAŢII                 tele său, Eugen, s-a ales „numai" cu , «
     5  cu  cer                                                                                                                             un an şl patru luni.            j
     •toaptea  şl   primenite  odată  cu  primăvara,   ale  naturii  care  pot  fi  vizita  PRIETENUL"     Eugen Dânescu are 25 de ani. Fra
     porar   no-   cu  reluarea  aclivitătii  sporti  te,  schite  cu  traseele  turisti
     orolog   de                          ce,  cu  cabanele,  zonele  de   Resorturile  ascunse  ale  fiinţei,  ca  tele  său,  Nicolae  —  Petru,  e  mai  tî  RUBRICĂ REALIZATĂ CU SPRIJINUL   «
      Proncen-  ve  oficiale.  Primenirea  a  ik-                       re-i împing pe unii oameni la fapte  năr cu un an. Amîndoi au cîte o ca-  TRIBUNALULUI JUDEŢEAN      j
               clus  şi  reîmprospătarea  pro  agrement, popasurile şi hanu
               pagandei  specifice  —  şi  a  ce-  rile turistice.      — » — o — © — e — e> — o     — o — o — ■»— e — ®                   ; — 0— ®—— « — a — © — ţ> — e





