Page 96 - Drumul_socialismului_1980_03
        P. 96
     vag, -t                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
                       CONFERINŢE DE DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI
                                                                                         r     Cînd  vine  vorba  despre   vădită   nemulţumire   ingine  tă,  rezultatele  de  pînă acum
                        ¡N ORGANIZAŢIILE MUNICIPALE ALE U.T.C                               activitatea  Uzinei  de  utilaj   rul   Oprinescu.   Şi   aceasta   confirmă  angajarea  acestui   ITELEM
                                                                                            minier  şi  reparaţii  Crişcior   deoarece   există   încă   o   serie  mic  dar  destoinic  colectiv
                                                                                            se  vorbeşte,  de  obicei,  la   de   greutăţi   şi   neajunsuri.  de  muncă,  din  rîndul  că
             Angajare revoluţionară, participare                                            general.  Dar  în  cadrul  uzi  Mă   refer   mai   întîi   la   sta  ruia  se  evidenţiază  munci  10.00 Limba ro
                                                                                            nei  fiinţează  mai  multe  co  rea   disciplinară:   absenţe  torii  Ioan  Mizdrcan,  Gheor-   10,15 Telecinere
                                                                                            lective  de  munca,  cu  profi  nemolivale,   învoiri   nu   în  ghe  Vîrdea,  Marin  Gavrilă,   12,05 Concert i
             tinerească la bătălia pentru o nouă                                            luri  distincte,  situate  chiar   totdeauna   justificate,   aba  Ioan  Bora,  Mircea  Tudo-   13.00 Mozaic
                                                                                            în  zone  distincte  —  în   teri   de   la   tehnologiile   (le  ran,  Barath  Arpad,  Iosif   ti c-s porii’
                                                                                            Crişcior,  Brad  şi  Deva  —   lucru şi de la normele de  Băbuţ,  Emil  Tudoran,  Ioan   18,30 Marlie I
                                                                                                                                                                             ovenimen
                      calitate în toate domeniile                                           proprii,  concrete.  ‘Tocmai  de                  Trifah,  Biro  Işvan,  Atanas   18,501001 de !
                                                                                            cu  planuri  de  producţie
                                                                                                                                              Bulz şi alţii.
                                                                                            aceea  aş  vrea  să  scriu  as  Un colectiv       In  prim-planul  preocupă  13.00 Tclejiinin
           Conferinţa   de   dare   de   prezenlind   în   conferinţă   tinereşti,  care  să  se  bucu  ! tăzi  despre  unul  din  aceste    rilor,  personalul  muncitor   13,25 Dosarul
         seamă  şi  alegeri  a  organi  experienţa  bună  din  orga  re  de  o  mare  audienţă  în   colective  şi  anume  despre           de  aici  situează  îndeplini  13,40 Telccncie
         zaţiei  municipale  Hunedoa  nizaţiile   lor,   s-au   referit,   rîndul  tinerilor,  să  contri  cel  al  secţiei  a  11  l-a,  con  muncitoresc   rea  ritmică  a  producţiei  fi  20,10 Film sex
                                                                                                                                                                             Companii
         ra   a   U.T.C.   a   avut   un   mai  ales,  la  aspectele  ne  buie  cu  eficienţă  Sporită  la   dusă  de  inginerul  Fabian     zice  şi  nete,  îmbunătăţirea   Ewing“.
         profund  caracter  de  lucru.   gative   care   s-au   manifes                    Oprincscu.  Sub  raport  nu                      calităţii  produselor,  gospo  21,00 Varietăţi
         Tonul  l-a  dat  chiar  darea   tat   în   perioada   analizată,   educarea   lor   în   spiritul   meric  este  un  colectiv  mic,   mic, dar   dărirea  cu  severitate  a  ma  21,40Telejurni
         de  seamă,  bogată  în  reali  insistînd   asupra   căilor   ce   concepţiei   înaintate   despre   doar  cu  vreo  300  de  mun   terialelor,  combustibilului  şi
         zări,  în  fapte,  dar  care  s-a   vor   trebui   urmate   pentru   lume  şi  viaţă,  al  înaltei  răs  citori,  însă  hărnicia  şi  rea  destoinic  energici,  asigurînd  astfel  c-
         oprit,  mai  aies,  asupra  ne-   îmbunătăţirea  activităţii  vii  punderi  în  muncă  şi  da  lizările  îl  situează  an  de  an   ficienţă   ridicolă   întregii   if API
         împlinirilor,   asupra   aspec  toare,   pentru   ridicarea   ei   toriei  faţă  de  patrie,  popor   printre  colectivele  fruntaşe   activităţi  productive.  Ceea
         telor  negative  din  activita  pe  noile  cote  calitative  im  şi  partid,  faţă  de  viitorul   în  întrecerea  socialistă.  în   ce  se  impune  însă  este  a-
         tea organizaţiilor U.T.C.  puse  de  hotăt'îfile  Congre  socialist   şi   comunist   al   1979  planul  producţiei  glo  protecţia  muncii,  care  ne   cordarca  uimi  sprijin  mai   BUCUREŞTI
                                                                                                                     grevează  vizibil  productivi
           Vorbind   de   realizări,   se   sului  al  XH-lea  ăl  parti  României.        bale  a  fost  depăşit  cu  peste   tatea,  calitatea,  producţia   măre  din  partea  conducerii   dioprogramul
                                                                                                                                                                          Radio jurnal;
         ştie  că  la  nivelul  munici  dului.   Aducînd   în   confe  Pelicitînd  organizaţia  mu  8  la  sulă,  iar  cel  al  pro  în general. Pe lingă■ acestea   întreprinderii,  îndeosebi  în   presei; 8,10 (
         piului,  în  perioada  1978—   rinţă   cuvîntul   uteciştilor   nicipală  de  tineret  din  Hu  ducţiei marfa cu 7 la sulă.  întîmpinăm  şi  greutăţi  în   aprovizionarea  tehnico-ma-   diilor; 9,00 Bl
         1979,  s-au  înregistrat  suc  din  organizaţiile  lor,  ei  au   nedoara   pentru   rezultatele   De   asemenea,   s-n   făcut   aprovizionarea  ritmică  şi  în   terială  şi  terminarea  halci   10.00  Buletin
                                                                                                                                                                          Revista- tera
         cese   remarcabile   în   pro  făcut  totodată  o  serie  de   obţinute   în   activitatea   de   un   salt   vizibil   privind   ca  cantităţi  corespunzătoare  cu   începute  în  urmă  cu  aproa  Interpreţi de
         ducţie.   La   indicatorii   fi  propuneţi concrete ce vi-                        litatea   o  produselor,   s-a   a-   metal,  deşi  există  în  depo  pe  trei  ani,  în  soluţionarea   Iară; 11,00 Bi
                                                                                educaţie,
                                                                                                                                                                          13,05 Atlas
         zici,   de   exemplu,   sarcinile                     producţie   şi   de   Mitrofan,   cordal   permanentă   aten  zitul  întreprinderii,  ca  şi  în   unor  probleme  sociale  ale   Menuete insti*
                                                                        Maria
                                                               tovarăşii
         au   fost   depăşite   cu   790                                                    ţie   gospodăririi   şi   econo  asigurarea  unor  piese  de   muncitorilor,  care,  de  ase  Avanpremieră
         tone   minereu   preparat,                            secretar  al  Comitetului  ju  misirii   materialelor,   com  schimb  necesare  efectuării   menea,  dăinuie  da  multă   12.00  Buletin
         36  746  tone  fontă,  14  510                        deţean  de  partid,  şi  Pogea   bustibilului   şi   energici   e-   la timp a reparaţiilor.  vreme,  în  clarificarea  si  Din   como ai
                                                                                                                                                                          nostru; 12,45
         tone  oţel  brut,  39  895  tone   HUNEDOARA          Brîncoveanu,   prim-secretar   Icctrice,   întăririi   disciplinei   Colectivul  secţiei  a  111-a   tuaţiei  fabricii  de  oxigen   menada“; 13, i
         laminate finite.                                      al   Comitetului   municipal   tehnologice şi a muncii.                        din  cadrul  secţiei.  Altfel,   3; 15,00 Meric
                                                                                              Rezultate  bune  au  fost   din  cadrul  U.U.M.R.  Criş  colectivul  de  aici,  în  frun  Radiojurnal;
           La  baza  acestor  succese                          de  partid,  s-au  referit  la   obţinute  şi  în  primele  două   cior  a  abordai  însă  acest   te  cu  comuniştii,  este  hotă-   recording; 18.
         se  află  şi  munca  celor  pe  zează,   în   primul   rînd,   6   importantele   sarcini   care   luni  şi  jumătate  ale  aces  ultim  an  al  cincinalului  cu   rît  să-şi  facă  exemplar  da  20.00  Romanţ
                                                                                                                                                                          piese concert
          ste  10  000  de  tineri  din  u-   mai  mare  implicare  a  tine  stau  în  faţa  tinerei  genera  tui an.  hotărîreâ  fertilă  de  a  munci   toria.        in România;
         nităţile   economice,   care,   rilor  în  activitatea  de  pro  ţii   din   Hunedoara,   Subli  —   Totuşi   rezultatele   nu   mai  bine,  de  a  obţine  re  soiltore; 22,00
          antrenaţi  activ  în  întrece  ducţie,   sporirea   contribuţiei   niind  că  tineretul  din  pu  sînt   la   nivelul   posibilităţi  zultate  superioare  acelora   ALEXANDRU JURCA  22,30 Ring
          rea   utecistă   „Tineretul   —   lor  la  obţinerea  de  noi  suc  ternica  cetate  a  siderurgiei   lor noastre — sublinia cu  din anul trecut. Dcocamda-  corespondent  Buletin de
         factor   activ   în   realizarea   cese  pe  linia  creşterii  cali  româneşti  poate  şi  trebuie                                                              Non stop mu
          cincinalului   revoluţiei   teh-
          nico-ştiimţifice“   s-au   evi  tative  şi  cantitative  a  pro  Să-şi   aducă   o   contribuţie
                                    ducţiei.   angajarea   măi   mult  mai  mare  la  creşterea   In  comuna  Romos  Mobilizare  susţinută  pentru                         TIMIŞOARA
          denţiat  la  locurile  lor  de   pregnantă   în   mişcarea   de   producţiei  de  oţel,  fontă,  la                                                            tăinuia  în  ii
          muncă  prin  dăruire,  pasiu                                                                                                                                   20,30—21,30 T<
                                    creaţie    tehnico-ştiinţifică   minate,   minereu   de   fier,                                                                       fo*n  :  „Iancu
          ne,  avînt  revoluţionar,  par  hunedoreană.                                   încheierea însămînţărilor in prima epocă!                                       de Paul Eve
          ticipare  zilnică  la  realiza                      realizarea  importantelor  lu
          rea  şi  depăşirea  sarcinilor   De  asemenea,  s-a  arătat   crări  de  investiţii  din  mu                                        a.c.  La  insistenţele  directo
          de  plan.  Amintind  de  suc  că  este  necesară  o  antre  nicipiu,  îmbunătăţirea  acti  Ameliorarea   stării   vremii   pe   durata   întregii   zile-lu-
                                     nare  mai  puternică  a  tine  vităţii   cultural-artistice   şi   a   permis   ca,   în   ultimele   mină,  fiind  ajutat  de  coo  rului   Trustului   judeţean
          cese,  nu  putem  trece  cu  ve                                                                           peratoarele   Paraschiva   Po-   pentru   S.M.A.,   ing.   Anto-   CM!
          derea  nici  consistentele  re  rilor  în  activitatea  de  eco  sportive.    zile,  pe  ogoare  să  fie  inten  povici,  Ana  Jurj,  Evdochia   niu  Iuga,  plantatul  s-a  de
          zultate  obţinute  de  tinerii   nomisire  a  materiilor  pri  Hotărîreâ  adoptată  în  u-   sificat   simţitor   ritmul   Ln-   Stănculescu  şi  de  brigadie  clanşat  în  după-amiaza  zi  DEVA :   (
          Hunedoarei   în   activitatea   me,  Combustibililor  şi  ener  nanimitate   de   către   dele  sâmînţării   culturilor   din   ra   Aurelia   Ocolişan.   Cali  lei  de  27  martie,  cîştigîn-   (Patria) ; Sp
          de  muncă  patriotică,  a  că  giei,  de  recuperare  a  ma  gaţii   la   conferinţă   vizează   prima   epocă.   împlinirii   a-   tatea   lucrărilor   a   fost   şi   du-se  astfel  cîteva  ore  bu  HUNEDOARA
          rei  valoare  totală  se  ridică   terialelor  refolosibile,  deoa  intensificarea   activităţii   cestui   deziderat   major   îi   ne  de  lucru  în  cîmp.  Pre  press (Flac
                                                                                          sînt  subordonate  şi  efortu  este  supravegheată,  în  con                  Atlantide!
          la  80  milioane  lei  economii   rece,   cu   toate   rezultatele   pentru   înfăptuirea   sarcini  rile   lucrătorilor   ogoarelor   tinuare,  nemijlocit  de  ingi  şedintele   unităţii,   Chirilă   oglinzi, .parai
                                                                                                                                                                          torul) ; PET)
          şi  2,8  milioane  lei  economii   bune  obţinute  in  special  de   lor  ce  revin  tineretului  din   din   comuna   Romos.   Afir  nerul  şef  al  unităţii,  Mir  Popa,  s-a  declarat  satisfă  fari Express
          finanţate.                 organizaţiile   din   C.S.H.,   documentele   Congresului   al   maţia   este   susţinută   prin   cea   Pătrînjan.   într-o   tarla   cut  de  activitatea  mecani  cinci zile
                                                                                                                                                                          Noiembrie);
            Dar,   după   cum   arătam,   I.M.H.  şi  I.C.S.H.,  mai  sînt   XH-lea,  din  indicaţiile  tova  faptele   de   muncă   întîlnite   alăturată,  mecanizatorul  Ion   zatorilor  Ion  Oprea,  Vasile   gică (Rep
          atît   darea   de   seamă,   cit                                                                           Cristea  a  lucrat  cu  spor  la   Potinteu,   Aurel   Ştefan   şi
                                     organizaţii   unde   această   răşului   Nicolae   Ceauşeâcu,   pe  terenurile  destinate  in-                                       PENI :   Ari
                                                                                                                                                                                  (C
          mai  ales  cei  care  au  luat   activitate este neglijată.  secretarul  general  al  parti  sâmînţărilor   de   primăvară,   finalizarea  însămînţării  sfe  Iosif  Pleşa,  care  depun  e-   ardelenii  cucert
                                                                                                                                                forturi  stăruitoare  pentru  a
                                                                                                                                                                          cule
          cuvîntul  au  reliefat  cu  exi                                                în  tarlaua  numită  de  lo  clei de zahăr.
                                      O   atenţie   deosebită   s-a   dului.                                                                    respecta   tehnologiile   stabi  (Muncitoresc;
          genţă  sporită,  în  spirit  cri  acordat   laturii   politico-edu-   Conferinţa   a   ales   noul   calnici   „Tabără“   am   găsit   Ca  în  fiecare  zi,  la  punc  lite  pentru  fiecare  cultură.   Popeye   mari
          tic  şi  autocritic,  cu  realism   cative   din   activitatea   or  comitet   municipal,   biroul   o   amplă   concentrare   de   tele  fierbinţi  de  lucru  l-am   O  bună  participare  la  mun  ficat  de  pau
                                                                                                                                                                                  LC
                                                                                                                                                                          citoresc);
          neîmplinirile   şi   neajunsuri-   ganizaţiilor  U.T.C.,  care  are   comitetului,  comisia  de  cen  foiţe.  La  acest  punct  fier  întâlnit  şi  pe  secretarul  co  că   au   şi   cooperatorii   Şo-   tul  —  senil
                                                                                          binte  de  lucru,  din  cadrul
                                                                                                                     mitetului
                                                                                                                                           de
                                                                                                                                comunal
          1<  ce  mai  persistă  în  acti  un  rol  important  în  forma  zori  şi  delegaţii  la  Confe  C.A.P.   Romos,   se   dădea   partid,   primarul   comunei,   fron  Orb,  Nicolae  Ilea,  Ion   rul);   ANINC
                                                                                                                                                                          cel  mare  (M
          vitatea  organizaţiilor  de  ti  rea   moral-politică   şi   pro  rinţa   organizaţiei   judeţene   bătălia   pentru   plantatul   Ioan  Căstăian,  care  ne-a  în  Ciutrilă şi mulţi alţii.  RICANI :   1
          neret.   Astfel,   Iosif   Genu   fesională  a  tuturor  tineri  a   U.T.C.   în   funcţia   de   cartofilor,  acţiune  care,  pînă   soţit  în  raidul  efectuat  şi   Preşedinta   C.A.P.   Vaidei,   fierbinţi (1  Ci
                                                                                                                                                                          RRAD :
          Stoica,   Petru   Maxim,  Lu  lor.  S-a  subliniat  necesita  prim-secretar   al   comitetu  ieri,  a  fost  realizată  pe  mai   în  celelalte  unităţi  agricole   Aurelia  Dobreamu,  şi  ingi  (¡»¿eaua   roşi
                                                                                                                                                          Lucreţia
                                                                                                                                                                   Mihăi-
                                                                                                                                                nera
                                                                                                                                                     şefă
          cian  Slătior,  Eli  Si»  beta  Td-   tea   îmbunătăţirii   activităţii   lui  municipal  al  U.T.C.  a   mult  de  15  din  cele  30  de   cooperatiste  din  raza  comu  leanu  se  aflau  în  cîmp  la   Ora  zero  (I
          rok,  Ionel  Enăşescu,  Danie  politico-educative   şi   cultu-   fost  reales  tovarăşul  Con  hectare   planificate.   într-un   nei.  La  C.A.P.  Romoşel  se   semănat,  alături  de  meca  GIU-BAl  :   1
                                                                                                                                                                          (Casa  de  cu)
          la  Popescu,  Augustin  Ber-   ral-artistice,   imprimării   u-   stantin îoniţă.  pat   germinativ   pregătit   prevăzuse   iniţial   ca   plan  nizatorul  Mihai  Leontin  şi   Jachetele   i
          cea,   Lili  Brănescu,  Rodica   nui  spirit  mai  dinamic,  fo                grădinăreşte,   mecanizatorul   tatul   cartofilor   să   înceapă   cooperatoarea   Saveta   Zaha-   Iar);   BRAZI
          Duncescu şi Matei Opriţa,  losirii unor forme specifice   MIRCEA LEPĂDATU       Ion Jurj a lucrat cu spor  abia în ziua de 28 martie  rie.  într-o  altă  tarla,  Toa-   riile  I—II  CJ
                                                                                                                                                der  Lazăr  asigura  front  de   zăpadă   (Cas
                                                                                                                                                lucru  pentru  plantatul  car  Prinţesa  $i  1
                                                                                                                                                tofilor,  acţiune  care  se  rea  re  (11  Iunie
                                                                                                                                                                          Agentul
                        NU SCUZELE ASIGURA REALIZAREA PLANULUI,                                                                                 liza  eu  forţe  sporite  şi  pe   ILIA  :  Misii
                                                                                                                                                                                 lini
                                                                                                                                                ogoarele   cooperatorilor   din   unu  —  serii
                                                                                                                                                Pişchinţi.                na)  ;  TELIU
                   CI MUNCA INTENSĂ, RINE ORGANIZATA ŞI CONDUSĂ                                                                                   Tovarăşul   Ioan   Căstăian   Harry  —  st
                                                                                                                                                ne-a   asigurat   că,   folosind   nerul).
                                                                                                                                                cu  randament  maxim  tim
            în  economia  Văii  Jiului,   tre  cele  mai  mici,  o  poar  de   timp.   De   asemenea,   electrohidraulică  şi  um  ma  privind   calificarea  şi  poli  pul  bun  de  lucru  în  cîmp,
          un  rol  deosebit  de  impor  tă,  evident,  şi  I.U.M.  Pe  locurile  înguste  de  la  su  re  număr  de  secţii  pentru   calificarea   forţei   de   mun  însămînţările  din  prima  e-   i P a O T
          tant   deţine   întreprinderea   troşani,  care  nu  a  asigu  dura   electrică,   precum   şi   complexe   mecanizate   (un   că,  în  prezent  fiind  acope  pocă  vor  fi  încheiate  în  li
          de   utilaj   minier   Petro  rat  la  timp  utilajele  şi  pie  structura   necorespunzătoa-   complex   SSP,   pentru   I.M.   rită  întreaga  paleta  a  pro
          şani   chemată   să   asigure   sele  de  schimb  .  solicitate   re  a  forţei  de  muncă  duc   Petrila,  şi  două,  S.M.A.  1   fesiilor  de  bază.  De  aseme  mitele perioadei stabilite.
                                                                                                                                                             N. TIRCOB
          maşinile  şi  utilajele  minie  de   întreprinderile   miniere.   la   întîrzieri,   aspecte   ivite   şi   S.M.A.   2,   pentru   I.M.   nea,   întreprinderea   a   fost   Rezultatei«
                                                                                                                                                                            28 martie
          re  necesare  dezvoltării  mi  Deci,  s-au  înregistrat  res  adesea  şi  la  maşinile  de  a-   Lttpeni).  dotată  cu  un  mare  volum                         Extr. I : i
          neritului,  mecanizarea  în  tanţe  la  producţia  fizică,   lezat  şi  frezat  fin.  în  a-   Deci,  după  numai  o  lu  de  S.D.V.-uri  de  mare  pro      61, 59, 69, 8:
          tr-o  măsură  mereu  crcscin-   într-o  atare  situaţie  s-at  fi   cest   sens,   după   cum   ne   nă,  scuzele  n-au  mai  stat   ductivitate,  menite  sa  con  Extr. a II
          dă  a  lucrărilor  din  subte  cuvenit  să  se  ia  toate  mă  Spunea  ing.  Claudia  Killyen,   în   picioare,   Înregistrîn-   ducă  la  realizarea  cantita  23, 18, 5, 2,
          ran.  Este  limpede,  deci,  de   surile   posibile,   astfel   incit   şeful  serviciului  planificare,   du-se  chiar  rezultate  pozi  tivă  şi  calitativă  a  planului   Fond de c
          ce  i  se  acordă  o  atenţie   debutul în ultimul an al  situaţia e în curs de rezol-  tive : o sensibilă depăşire  de   producţie.   în   felul   a-          I«U, din ear
                                                                                                                                                                           lei.
          Sporită,  materializată  în  ul                                                                           cesta,  în  luna  februarie,  pe
          timul  timp  în  investiţii  şi                                                                            lingă  planul  la  utilaje,  s-a
          dotări  a  căror  Valoare  se                                                                              realizat  în  mare  parte  pla
          ridică  la  cifre  de  ordinul   în obiectiv —restanţele la producţia fizică la I. U. M. Petroşani         nul  la  piese  de  schimb,  ex
          milioanelor.                                                                                               cepţie   făcind   doar   cîteva
            Atunci   cînd   evidenţiem                                                                               repere  din  planul  sortimen
                                                                                                                                                                            Timpul i
          succesele  obţinute  de  între                                                                            tal (confecţii diverse).                             29 martie :
          prinderile  miniere  in  creş  cincinalului  actual  Să  mar  Vare,  însă  Se  menţin  în   la  producţia  fizică,  precum   In  luna  martie,  după          frumoasă,
          terea  producţiei  de  cărbu  cheze  un  reviriment  la  â-   COintînuăre  greutăţi  în  pri  şi  un  spor  substanţial  la   cum  ne-au  asigurat  inter    mult senin,
          ne,   fireşte,   se   cuvine   să   cest  indicator  şi  Să  se  în  vinţa   aprovizionării   mate  producţia  netă  (plus  2,5  mi  locutorii,  se  estimează  rea  şitul interv
                                                                                                                                                                          rul se va
          nu  uităm  că   0  contribuţie   cerce   recuperarea   restanţe  riale.        lioane  lei)  şi  la  productivi  lizarea  planului  la  produc               şi izolat va
          însemnată  au  şi  construc  lor   înregistrate.   Dar   n-a                   tatea  muncii  (plus  1189  lei   ţia  fizică,  precum  şi  recu               va sufla si
          torii   de   maşini   de   la   fost aşa.              Cît  de  argumentate  sînt   pe   om),   depăşire   obţinută   perarea   Unei   cantităţi   de           derat din
                                                                                                                                                                          vest. Temp
          I.U.M.P.,  cUrn,  dealtfel,  nu-i                    aceste  cauze  vedem  din  si  îndeosebi  în  activitatea  de   10—11  tone  de  utilaje  din             me vor fi
          putem   trece   cu   vederea   Prima  lună  a  acestui  an,   tuaţia  realizărilor  pe  luna   pregătire  în  avans  a  fa  restanţele  acumulate  în  lu     3 şi 8 grad
                                                                         cînd
                                                               februarie,
                                                                                      la
                                                                               planul
          nici  atunci  Cînd  rezultate  ianuarie,   consemnează   din                   bricaţiei la utilaje.      na  ianuarie.  Chiar  dacă  la                       xime inti
                                                                                                                                                                           grade.
          le  hu  Sînt  pe  măsura  posi  nou  insuccese,  producţia  fi  producţia  fizică,  deşi  mai   Din   discuţia   purtată   cu   nivelul  trimestrului  I  res
                                                               mare  cu  aproape  15  la  su
          bilităţilor,  nu  Se  ridică  la   zică  fiind  realizată  doar  in   tă,  a  fost  realizat  în  între  şeful   serviciului   producţie,   tanţele  nu  vor  fi  recupe  Pentru 3C
          nivelul prevederilor.      proporţie  de  72,7  la  sută.                                                  rate   în   totalitate,   evoluţia                   Vremea uş
            în  anul  1979  întreprinde  Un  start  nu  prea  îmbucu  gime.  Aceasta  a  permis  în  ing.  Ionel  Botoroagă,  S-a   actuală  promite.  Rămîne  ca      cer tem por
          rile  din  cadrul  Combinatu  rător.  Şi  cum  şe  întîifiplă   treprinderii   Să   finalizeze   desprins   concluzia   că   re  în  continuare  comitetul  de   vor cădea
                                                                                                                                                                           ploaie, îns<
          lui  minier  Valea  Jiului  au   în   asemenea   împrejurări,   lucrări  de  complexitate  ri  dresarea  producţiei  a  avut   partid,   conducerea   colecti  cărcărj elec
          rămas   datoare   economiei   apar  scuzele  de  rigoare  :   dicată,  o  mare  parte  din  u-   bază   măsurile   organizatori  vă   să   mobilizeze   întregul
          naţionale  cu   0  mare  can  ponderea   utilajelor   o  con  filaje  fiind  deja  trimise  be  ce  luate  in  ultimul  timp.   colectiv  de  oameni  ai  mun
                                                                                          Astfel,
                                                                                                              struc
                                                                                                 corespunzător
                                                                                                                                                                            La munte
          titate  de  cărbune.  Cauzele   stituie   susţinerile   mecani  neficiarilor   :   o   combină   turii  de  plan,  al  cărui  grad   cii  la  realizarea  ritmică  şi   Strungarul  FrarieJSe  Uiheli,   stabilă  spri
          care  au  duS  ia  această  Si  zate  şi  combinele  ;  acestea   CAI,  alia  CÂ  2,  cu  trans  de  înnoire  după  1978  a  a-   integrală   a   sarcinilor   de   de  la  S.M.A.  Haţeg,  execu  valului,   cîr
          tuaţie  au  fost  reliefate  la   avînd  un  ciclu  lung  de  fa  portor  propriu,  trei  trans          plan.                        tă  numai  lilcrări  de  cali  nala   avers«
                                                                                                                                                  tate.
          timpul   potrivit   de   ziarul   bricaţie,   afectează   realiză  portoare   curbe,   25   trans  juns  la  95  la  sută,  s-a  ini      Foto: VIRGIL ONOIU  descărcări
          nostru. O vină, şi nu din  rile din anumite perioade  portoare tip TR 2, o foreză  ţiat un plan de anvergură        C. IOVĂNESCU
     	
