Page 88 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. S DRUMUL SOCIALISMULUI

6 ife materializează imagin

Cînd am intrai pe uşa pri­ ţii comerciale la parter, aici de la sectorul 1 mină, îşi a-
este deopotrivă a conducerii măriei din Certej, se discuta în centrul de comună“ — ne duc o contribuţie de onoare, 10.00 TeleşcoaJi
tocmai despre ceea ce se poa­ spun interlocutorii noştri. depăşind-u-şi sarcinile dc 11.00 Iloman I'
te face acum, concret, în Asemenea preocupări pen­ plan pe lunile ianuarie, fe­ mărul «li
gc“. Relu
continua
tru un viilor oraş sînt de do­
se
comună.
De
fapt,
cu
117,
120
martie
bruarie
şi
I şi tineret dialogul început mai dc mult meniul obişnuitului. Nu ne-a şi, respectiv, 116 la sulă, în 11.55 Telex
l u i li
între cetăţeni fi alegători. mirat de fel faptul că este cadrul lucrării de săpare şi 10.00 Telex
10.05 Colocviile
Discuţia se purta între Ghe- conturat deja un modern adincire a puţului „Staina
întreprinderea de utilaj — Utilizarea judicioasă te bune. în anul 1979 co­ rasim Felea, directorul E.M. complex sportiv cu terenuri nou". ÎS,25 Curs <lc
molii
minier din Petroşani se a metalului, evitarea ori­ lectivul I.U.M.P. a obţinut Certej, deputat în circum­ în acest prag dc primă­ 16,45 Curs de 1
află într-o etapă de puter­ cărei risipe este un obiec­ economii de metal de 510 scripţia electorală judeţeană vară, oamenii satelor plantea­ 17.05 Reportaj
I.cnlngra!
nică concentrare a efortu­ tone, faţă de 400 tone cît şi Constantin Cotar, prima­ ză pomi fructiferi, curăţă
tiv de maximă responsabi­
rilor în scopul traducerii litate a organelor şi orga­ reprezenta angajamentul, ca rul comunei, care avea pe Cetăţenii şi aleşii lor— şanţuri şi păşuni (cei din 17.25 Viaţa cu.
în viaţă a indicaţiilor da­ şi importante economii de masa de lucru situaţia celor Măgura aflîndu-se în frun­ 18.35 Desene a
Sindbad
te de tovarăşul Nicolae nizaţiilor sindicale din în­ energie şi combustibil, iar 37 de propuneri făcute dc ce­ de la propuneri la fapte tea acestei acţiuni), repară 19.00 TcJejumo
Ceauşescu, cu prilejul vi­ treprinderea noastră — pe anul 1980 şi-a asumat tăţeni în campania electora­ drumuri, curăţă văile rîuri- 19.25 Din inim
zitei de lucru în Valea Jiu­ considera Nicola Bazar, angajamente mobilizatoare lă, din care o parte au în­ lor Nojag, Vărmaga şi Hon- ţării
lui, privitoare la sporirea preşedintele comitetului sin­ în acest domeniu. Ou toate ceput să fie puse în practică, de fotbal, dc tenis şi volei, dol, cei din Vărmaga pregă­ 19.55 Ca ordin
aportului unităţii la meca­ dicatului pe unitate. Bl se acestea nu se poate zice că iar altele, care depăşesc com­ cu popicăric, şi nici că ti­ tesc lemnul pentru acoperiş firiculturi
nizarea procesului de ex­ înscrie între criteriile de s-a făcut totul. Dacă în sec­ petenţa comunei, au fost tri­ neri ai sectorului de explo­ şi varul necesare noului că­ 20,10 Ora tine
tracţie a cărbunelui. Pri­ bază ale întrecerii socialis­ ţii şi ateliere se manifestă mise forurilor superioare. Nu rări geologice şi ai exploa­ min cultural ridicat în roşu. 20.55 Memoria
Moşteniri
mele rezultate ale acestui grijă pentru metal, nu a- ne-a fost, deci, prea greu să tării miniere dansează ori 21,20 Interpreţ
efort răsplătesc strădania te afişate în toate secţiile celaşi lucru se poate spu­ vedem ce şanse de materia­ cînlă în timpul liber. Şi o ca Oamenii. să muncesc, mai doresc eîntixiulu
viata
le
fie
îm­
colectivului — mobilizat de „ şi atelierele, acordarea ne în ce priveşte păstrarea lizare, ce perspective dc în­ fac cu aceeaşi dăruire ce o belşugată... De gîndurile lor, mănos c
organele şi organizaţiile de ' şi depozitarea acestuia. în făptuire au propunerile for­ depun în muncă. Ei aduc o de faptele lor, dc felul cum 21.35 Telej urm
partid — în sensul că pe incinta unităţii sînt depuse mulate în diverse înlîlniri de contribuţie însemnată la rea­
poarta întreprinderii au şi piese turnate sub cerul li­ lucru. lizarea celor 80 milioane lei, înţeleg că istoria pe care o
ieşit, luînd drumul exploa­ La întreprinderea ber, supuse oxidării rapide, „încercăm să dăm priori­ valoarea producţiei globale fac azi va fi mărturia, peste
tărilor miniere, două com­ în depozitul de fier meta­ tate problemelor mai strin­ industriale a comunei. ani, a dăruirii şi participării
plexe mecanizate, iar al de utilaj minier lul ce se mal poate folosi, gente, cum ar fi asigurarea Este producţia la care mi­ lor, depinde conturarea şi în­ BUCUREŞTI
treilea se află în stadiul de ca şi şpanul, sînt depuse a- apei potabile din Tăitl Făc- neri ca Petru Puşcaş, Cosla- florirea viitorului oraş din dioprogramul
montaj. In paralel cu a- Petroşani che Robu, Mihai Arnold, Va­ zona munţilor metaliferi, a Radiojurnal;
presei; 8,10 t
această activitate de mare napoda. Se simte nevoia ragului, încălzirii centrale, localităţilor ce-i aparţin. diilor; 9,00 Bl
amploare, se acţionează unui depozit de piese fini­ asfaltării drumurilor şi con­ lerian Cosma, conduşi de şe­ E. ŞINA 9.05 Răspunde
pentru utilizarea cît mai te sau refolosibile care bă struirii de noi blocuri cu spa­ ful dc brigadă Emil Rajiu, lor; 10,00 Bul
judicioasă a metalului, pen­ titlului .de evidenţiat şi permită păstrarea în con­ 10.05 Radion
meilor;
10,35
tru evitarea oricărei risipe. fruntaş făcîndu-se în func­ diţiile cele mai bune a re­ rlc; ll.oo BuJ
— în activitatea ce o ţie de lezultatele obţinute perelor ce urmează să intre 11.05 Cuvtece
11,20 Avanpr«
desfăşurăm — ne spunea şi în ce priveşte utilizarea in componenţa maşinilor şi TV.; 12,00 Bo
Iosif Pasternak, de la ser­ raţională a metalului, evi­ agregatelor. O contribuţie 12.05 Revista
viciul constructor-şef — am tarea risipei. Evidenţa mai mare în sensul econo­ (Urmare din pag. 1) Lui Parnfil Dumitresc la e- tistului amat
comoara folci
pornit de la indicaţiile con­ strictă a consumului de misirii metalului o poate fectuarea în condiţii cali­ 13.00 De la
ducerii partidului privind metal se ţine de către con­ aduce propaganda vizua­ tativ superioare a însă- Club univers
necesitatea reducerii con­ lă (învechită, în mare în cîmp să se lucreze zi- mînţărilor de primăvară. diojurnal; 10.
Rădulcsc
Ion
tinue a consumurilor spe­ ducerile secţiilor şi atelie­ parte), gazetele de perete lumină din plină. Odată cu Pe mecanizatorul Gheor- nică şi orgai
cifice. Dintre măsurile a- relor, de către birourile şi satirice ce ar trebui să finalizarea grabnică a în- ghe Scînteie, din secţia ca­ cultură; 10,40
lare 17,00 Bu
doptate amintesc : organi­ grupelor sindicale, dar re­ abordeze mai operativ şi sămînţărilor din prima e- re lucrează pe ogoarele 17.05 Opinia
zarea locului de muncă în zultatele se analizează în mai sistematic, preocupări­ pocă este necesar ca im­ C.AJ?. Rîu Alb, l-am în- Instantanee
ideea evitării risipei de adunările de sindicat, in a- le pentru utilizarea raţio­ portante forţe să fie re­ tîlnit la atelierul secţiei, Grupul voc.
18.00 Orele se
metal, îmbunătăţirea teh­ dunările generale ale oa­ partizate la pregătirea te­ unde remedia o defecţiu­ preţi îndrăgii
nologiei de debitare a ba­ menilor muncii. în acelaşi nală a metalului. E adevă­ renului destinat însămîn- ne ivită la plug. El ne-a popular : I
relor şi profilelor prin ex­ timp, se aplică cu o lar­ rat că I.U.M.P. se află în ţării porumbului, cultură spus că iniţial se stabili­ Tina Ureche,
Ilie Udilă;
tinderea debitării combina­ gă rezonanţă iniţiative cum faza asimilării de noi uti­ care va ocupa peste 1600 se să lucreze la plantatul timpului 20,4
te, creşterea coeficientului ar fi„Contul colector de laje şi agregate, în etapa hectare. Impulsionarea a- Hore; 22,00 O
a
de utilizare a tablelor prin economii al secţiei“, în ca­ dezvoltării substanţiale a cestei lucrări este condi­ cartofilor, dar ploaia a- 23.00 Meloritn
împiedicat
declanşarea
lolîn de ştiri
extinderea debitării centra­ drul căreia se pune accent capacităţii de producţie. A- ţionată însă şi de opera­ slop muzical
lizate, utilizarea deşeurilor, pe reducerea consumurilor eeasta nu trebuie însă să tivitatea cu care mecani­ cestei acţiuni. Există însă
create condiţii ca plantatul
recondiţionarea modelelor materiale ca şi „Eu execut, împiedice acţiunile de va­ zatorii vor acţiona la a- să fie realizat în limitele
pentru evitarea supradi­ eu controlez, eu răspund“, lorificare judicioasă a me­ plicarea celor 8 000 tone epocii optime. In raza Con­ J Afirmare j 1]INE
mensionării pieselor turna­ talului, evitarea oricărei ri­ gunoi de grajd, conform
te ş.a.m.d. „Cea mai bine îngrijită sipe — sarcină de mare în­ tehnologiei stabilite. Inter­ siliului unic agroindustrial
maşină“ şi altele ce con­ locutorul ne-a spus, de a- Haţeg sînt însă şi coope­ j prin muncă j DEVA : 1
— Măsurile enumerate semnătate a etapei actuale, Vodă Lăpuşn
pină acum ţin oarecum de tribuie la folosirea raţio­ subliniată în cuvin tarea semenea, că un accent rative agricole, între care \ Speranţa (
S
domeniul tehnico-organiza- nala a metalului. t rostită de tovarăşul Nicolae deosebit este pus pe cali­ amintim pe cele din Sîntă- l Un tînăr energic, enlu- DOARA: Ir
(Flacăra);
toric şi ele sînt completate Această preocupare, Ln Ceauşescu, secretarul gene­ tatea lucrărilor, pe respec­ măria-Orlea, Sălaşu de l ziast, pasionat de munca Vodă Lăpuşn
stabilite
tarea
densităţilor
cu efortul şi iniţiativa în­ care sînt angrenate condu­ ral al partidului, la recen­ la fiecare cultură. Şeful Sus, Bivadea şi altele, un­ * sa, gala să pună umărul gistul) ; Lui
(Arta);
Intre
tregului colectiv, în care cerea întreprinderii, comi­ ta Consfătuire de lucru de fermei de stat nr. 2 din de se impun măsuri ener­ \ cu pricepere şi dăruire a- lele (Constri
organele şi organizaţiile de tetul sindicatului şi orga­ la C.C. al P.C.R. Rîu Alb, Victor Badea, a gice in vederea finalizării i colo tinde se simte nevoia TROŞANT: .*
La
(Unirea);
sindicat au un rol de mare nizaţiile U.T.C. a condus, ţinut să remarce aportul grabnice a însămînţărilor * — aşa l-au caracterizat acasă (7 N<
pe
însemnătate. cum e şi firesc, la rezulta- TRAIAN BONDOR deosebit al mecanizatoru- din prima epocă. \ colegii de muncă anul Vic- canţa tragic
l
De
Păşteau.
tre-
tor
LUPENI:
Ar
1 cut, Victor Păşteau este ardelenii (C
\ ţ şeful echipei de cioplitori CAN : Popey
.• manuali ile la Intreprin- Certificat d
(Luceafărul);
Construcţia de icarea corectă a tăierilor la pomi I Pentru calităţile sale, Simeria. NEA : Răzb
ţ
(Mu
pictorul
„Marmura“
derea
*
rei roz (Mu
' muncitorii pe care-i are în
a intrat în . i subordine, mulţi tineri, dar LA : Cazul
seriile I—II
Se ştie că soarta produc­ mentelor. Tăierea de rări­ cu muguri de rod şi înflo­ \ şi alţii mai în vîrstă ca ANTNOASA:
zicii
(Mun<
i
(Urmare din pag. 1) activitatea pe care o desfă­ ţiei de fructe este condi­ re influenţează în mai mi­ resc foarte abundent de J el, îl îl respectă şi-l un slimea- CÂNI : Dom
ză,
ade-
Noiembrie) ;
consideră
şoară acum şantierul de lo­ ţionată în mare măsură, că măsură creşterea lăsta­ •parcă ar iu „ninşi“, de o- \ văral prieten. ca tine (Stea
cuinţe din Brad. Sigur că între alte lucrări, de modul rilor. Scurtarea ramurilor bicei leagă prea multe RABARZA:
locul
nerul lenei recunoştea cu aceasta se datoreşte şi sti­ cum sînt efectuate tăierile rămase după rărire are un fructe, care rămîn mici şi L-am găsit la s-a înfi­ de chos (Minen
Discuţia
obiectivitate şi justeţe că lului insistent şi energic de la pomi. Deoarece fructele efect direct asupra creşte­ fără valoare comercială. I muncă. repede. Este o fire Ora zero (I
tobelor — se
ripat
„şi trustul are problemele conducere din partea ingi­ se formează de obicei pe rii unei generaţii de lăstari Operaţiunea de scurtare deschisă, sinceră. căra) ; GEO/
sale şi fiecare trebuie să nerului Ioan lenei, hărni­ ramuri tinere, în vîrstă de noi. Cu cît se vor scurta a ramurilor prin elimina­ timul Fleksi
cultură) ; HA
gîndim şi să muncim mai ciei oamenilor, ajutorului 2—4 ani (in funcţie de mai multe ramuri, cu atât rea surplusului de muguri — Eram elev în clasa rile lui Mar),
a
şasea,
la
bine“. primit pentru pregătirea te­ specie şi soi), pomii oricît în coroană se vor forma de rod asigură un echilibru pentru înlîia Cărei, cînd riile I—II
l-am
oară
BRAZI:
Ceea ce nu înseamnă că meinică încă de anul trecut ar fi de bătrîni, trebuie să mai mulţi lăstari. Cînd corespunzător al fructifică­ văzut Iticrînd pe maestrul CALAN : Fru
nu mai sînt probleme la a planului pe 1980. Am re­ aibă permanent în coroană scurtarea este mai puter- rii şi creşterii lăstarilor în ţ Vida Gheza. Mi-a plăcui (Casa de cu
Şantierul nr. 4 Brad. Im­ ţinut doleanţele construc­ ramuri tinere, capabile să fiecare an. Coroana unui atjţţ dc mult incit m-am sa şi bobul
portant este însă că oame­ torilor şi îi vom ajuta din formeze muguri de rod şi pom trebuie să producă hotărît să mă fac sculp­ Iunie) ; SIM
lui Casey (IV
nii se străduiesc să le so­ toate puterile. De fapt, ei fructe. Ele rezultă din lăs­ SĂPTĂMÎNA fructe în toate părţile ei. tor. Dar, între timp anii Zburaţi In
luţioneze operativ. Unele au atacat deja lucrările la tarii care cresc în fiecare Fenomenul de îndepărtare i au zburat, am absolvit o (Lumina) ; G
din aceste probleme, care blocul nr. 12, din planul an in coroana pomilor. Cit POMICULTURII a rodului către periferia 1 şcoală profesională în tizanii în c
torcsc).
vor trebui să stea în aten­ anului viitor, noi ne stră­ timp pomii sînt tineri, lăs­ coroanei, ca urmare a „dez­ 1 meseria de cioplitor, de
golirii“ ramurilor de sche­
ţia Consiliului popular oră­ duim să le asigurăm cît tarii se formează fără prea let către bază, trebuie evi­ asemenea, liceul seral din
şenesc Brad se referă la : multe intervenţii din par­
mai repede şi amplasamen­ tat. Simeria, iar din 1972 lu­
— concentrarea lucrări­ tul pentru blocul nr. 11, îi tea pomicultorilor. nică, lăstarii formaţi vor Noile sisteme de cultură crez ca cioplitor în aceas­ BVn—
lor în anumite zone, pentru vom ajuta mai mult şi cu Tăierile trebuie să se creşte mai lungi. Nu sânt introduse în ultimii ani se tă * secţie. Uni iubesc me­
Rezultatele
a nu fărîmiţa forţa de forţă de muncă, întrucât execute diferenţiat, în admise exagerări, deoarece caracterizează prin ir-o ta­ seria şi sînt foarte saiis- 26 martie 198
muncă şi a diminua randa­ ştim că le lipsesc unii me­ funcţie de vârstă şi starea o scurtare insuficientă la lie mică şi foarte mică a făcut cînd îmi reuşeşte Extragerea
mentul mijloacelor tehnice; seriaşi, ca dulgheri şi zi­ fiecărui pom în pai te, rea- pomii slăbiţi nu asigură pomilor. în livezile intensi­ piesa la care lucrez. De la 29. 14. 34.
Extragerea
— materializarea concre­ dari. Dealtfel, împreună cu lizîndu-se moderat ia po­ formarea 'de lăstari sufi­ ve înălţimea pomilor este viaţă am înţeles că numai 8, 28, 35. 20.
Fond dc cî
tă şi eficientă a măsurilor constructorii am ajuns 'la mii tineri şi mai sever pe cienţi sau, dimpotrivă, la de 3—3,5 m, iar în cele su- prin muncă cinstită şi co­ lei. Report ]
privind sprijinul pe care concluzia că planul de lo­ măsură ce pomii înaintea­ pomii tineri, în formare, perintensive de numai 1,5— rectitudine poţi să te a- 36 579 lei.
beneficiarii de locuinţe — cuinţe in oraşul Brad îl ză în vîrstă. tăierea prea scurtă favori­ 2 m. Cu ocazia tăierii po­ firmi.
unităţile economice, insti­ vom realiza în acest an cu Adesea, procedând greşit, zează creşteri prea mari, milor cu talie mare (7—8 Şeful atelierului „ciopli-
tuţiile, cetăţenii — trebuie o lună mai 'devreme şi că pomicultorii nu urmăresc •provocând dezechilibru în m), din livezile obişnuite, loric“, A dam lodor, ne-a
să-l aeorde constructorului; v.om da peste plan 35 'de •ca prin tăieri să asigure coroana pomului. li se poate reduce înălţimea spus despre Victor Păş­
— asigurarea unei plat­ apartamente. Şi încă un lu­ •formarea lăstarilor. Aceas­ Scurtarea ou se execută cu 1—2 m, prin eliminarea teau că este un foarte ta­
forme unde şantierul să-şi cru : fără nici un rabat de ta se explică prin aceea că numai ia ramurile groase vârfului ramurilor principa­ lentat cioplitor, un mun­ Timpul pi
organizeze o bază proprie Ia calitate. ■dintre cele ţdouă operaţiuni ■de schelet ale coroanei, ci le sau ale axului. citor harnic şi conştiin­ 27 martie : ^
de producţie ; Iată dar că Şantierul nr. ale tăierii care se execută ■şi la ramurile fructifere, la Pentru executarea unor cios, care lună de lună ral nestabilă,
vetrele de rod îmbătrânite.
— grăbirea eliberării am­ 4 Brad din cadrul T.C. De­ succesiv — întâi rărirea ra­ Odată cu scurtarea se face lucrări de cea mai bună reuşeşte să-şi depăşească porar noros.
dea ploi şi a
plasamentelor pentru blocu­ va s-a organizat şi lucrea­ murilor de prisos şi apoi şi normarea încărcăturii cu calitate este necesar ca tă­ cu 20—30 la sută sarci­ Vîntul va s
rile din planul anului vii­ ză în aşa fel incit să nu scurtarea celor rămase —, muguri de rod, mai ales la ierea să fie făcută de oa­ nile de plan. Pînă în pre­ din sud. Ter
nime vor fi
s-a
cinste
tor. mai fie un şantier „pro­ se face numai prima ope­ pomii supraîncărcaţi cu a- meni ' bine instruiţi sub zent toate achitat cu încre­ zero şi 15 j
dc
sarcinile
Receptiv la aceste do­ blemă“ , să-şi depăşească raţiune, negii jîndu-se cea ceste formaţiuni. „Secretul“ supravegherea nemijlocită dinţate, dăruindu-se trup maxime într«
leanţe ale constructorului, pianul anual la construcţia de-a doua. Rărirea ramuri­ creşterii potenţialului pro­ a specialiştilor din unităţi­ şi suflet meseriei sale. Un Temporar, d
Timpul pre
tovarăşul Ioan Başa, vice­ de locuinţe, să se înscrie în lor se execută în coroana ductiv al livezilor constă le de producţie. exemplu demn dc urmat şi 29 martie
preşedintele Consiliului rîndul unităţilor fruntaşe pomilor, avînd ca scop să în a se stabili o încărcă­ Dr. mg. DUMITRU PRICĂ de mulţi tineri. curs de înc
popular orăşenesc Brad, a din oraşul Brad şi al şan­ favorizeze pătrunderea lu­ tură normală de fructe. Se Staţiunea de cercetări L1VIU BRAICA Cerul va fi r
dea ploi si a
ţinut să precizeze : tierelor cu rezultate bune minii, o mai bună aerisire, cunoaşte că în anii cînd şi producţie pomicolă izolate.
— Mal întîi aş aprecia din cadrul T.C. Deva. sporirea eficacităţii trata­ pomii sînt supraîncărcaţi Geoagiu
L