Page 95 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 95
© DUMINICĂ, 30 IULIE 1978 Eag. 3
Cronică
an
IE Consemnări LITERATURA' ARTA'
as de cenaclu
toţi.
aici-
irsul Secretul Deşi e perioadă de con
ţa- cedii, şedinţele de lucru
i e-
simplităţii şoară cu regularitate. La
ju- ale cenaclurilor se desfă
eo- „Ritmuri" Deva a citit
“ E- \ versuri şi proză Florina Ji-
um- Care să fie secretul a- vizor. Două zile in coreţ anu. Proza a „mers", ver
cestor prozatori ? Mă gin- simte şi gîndeşle adine şi t surile au dat naştere unor
desc, cînd Uni pun aseme omeneşte. Ceea ce e mira- CeRfurs de debut dezbateri furtunoase. La
nea întrebare, la William culos aici, ceea ce e cu a-) cel mai tînăr cenaclu, „Iz
Saroyan cu a sa O zi din devorată artă este că n/-i Anotimp voare" din Hunedoara, a
€11“ dupâ-amiaza lumii recent mic nu e de prisos, nimici irpniiat iie citit proză Ion Macovei s»
ocă- apărută şi pe cere tocmai nu e lipsit de semnificaţie,' versuri poeţii Adrian Du
De- am terminat-o de citit. Un unele semnificaţii fiind ex-\
imi- Trecem dintr-un anotimp ca, Viorica Fleşeriu-Popa şi
şir de întimplări cotidiene, plicite, altele inefabile, su-1
â şi oarecari, ai zice, o suită gerate şi cu atit mai tul-) în alt anotimp, Editura tminescu Florina Jianu, după care,
apu- de banalităţi in relatarea burătoare. Nu e vorba aşa ) asemenea vîrstelor Monica ÎTarcu a interpre
5ur- cărora eventuala aspira dar de un roman psihola- 1
taj ; tat câteva bucăţi de muzi
tuzi- ţie a autorului de a li gic, nici de un roman-eseu, / î alte virste, — EDIŢIA A III-A — că folk. Ieri cenaclul aces
n
ba- modern e total disparentă. nici parabolic, cu atit mai1 asemenea florilor
■-ar- Probabil deoarece, ca orice puţin de un „roman to- i Editura Eminescu anunţă ta s-a întîlnit cu oameni ai
Stu- în alte flori. muncii de ia cooperativa
Se- scriitor artisticeşte matur, tal", cum ambiţionează c- > cea de a IlI-a ediţie a
aco- Saroyan ştie că modern nu tiţia scriitori de ultimă o- \ Sîngele zvicneşte concursului de debut în „Drum nou", şi după par
zen- eşti pentru că vrei, ci, ră, ci pui şi simplu despre 4 tea literară a urmat o re
la . in sensurile pe care volum. Participanţii pot
t ; vrind-nevrînd, devii cînd nu o carte în care autorul nu ? prezenta lucrări de poezie, priză de muzică folk inter
mai ai altă cale. Iar el vrea să spună decît că ! le dau iubirile, pretată de fraţii Eugen, şi
icuri este foarte modern, deşi se „Nimic nu aşteaptă pe ni-^ nuvelă sau schiţă, roman,
misă semne ciudate se înscriu reportaj. La concurs se Ioan Evu.
(Ita- vede cit de colo că nu şi-a meni. Totul se mişcă şi i
.. 15 pus in gind nici o clipă să autobuzul veşnic pleacă. * în virfurile degetelor pot prezenta toţi cei care,
fie. El a vrut în schimb să Toţi îl văd pleeînd. Toţi sint ^ indiferent de vîrslă sau
azin şi astfel învăţăm
re- fie adevărat — nu veridic, îndureraţi că-l vă pleeînd 1 profesiune, n-au mai publi Poşta
To- nu credibil adică, ci ade şi beau un pahar ori fac o) să ne recunoaştem. cat în volum la o editură
vărat — şi a intuit sau a glumă, rostesc o rugă,)
ma- cu profil beletristic. literară
Epi- ştiut din experienţă că la pling, sărută ori blestemă EMILIA ŢACEA
adevăr nu se poate ajunge Culmea e că Saroyan reu Cenaclul „Panait Istrati' Manuscrisele se predau
Smi- decît prin simplitate. Ei bi Valea Jiului sau se expediază prin poş
îdru şeşte nu numai să spună) PETRU GAR2ĂU — DEVA.
ne, care e secretrul acestei asta, ci să construiască o) tă la secretariatul redac „Paiaţa" şi „Jocul ochilor*
gust simplităţi ? Pe ce cale a carte care se configurează j ţional al Editurii „Mihai
listă ajuns el aici ? Eminescu" din Bucureşti, conţin semne vizibile de ta
săr- pină la urmă ca o medita- î lent. Dar cum orice talent
Nu există nici o descrip ţie asupra condiţiei omului? Piaţa Sein leii nr. 1, cu
iari- ţie în cartea aceasta. Toiul acestui veac, cu un mesaj» menţiunea „Pentru con are nevoie de şlefuire, ar II
mni- indicat să frecventaţi cena
torii e dialog şi comportamen- nici abscons, nici ambiguu \ cursul de debut în volum,
tism pur. Două zile din via ci limpede şi in spiritul ce- ’ ediţia a III-a" şi cu speci clul literar „Ritmuri" din De
ţa unui scriitor bun, dar lei mai autentice tradiţii ? ficarea genului din care va, condus de scriitorul Radu
avid
îiza- omeneşte necăjit, ajuns la umaniste. A ajuns aici prin 1 fac parte. Manuscrisele Ciobanu. Cenaclul îşi desfă
mo- vîrsta de 47 de ani pe ca simplitate, ideal la care se ^ vor fi trimise într-un plic şoară lucrările vinerea, din
ro- re-! simte. Două zile oare ajunge de obicei rar şi tîr- 1
Dic- cari, in care mănîncă, bea, ziu şi care rămîne de aceea ' închis purtînd un motto. două în două săptămîni, la
se plimbă, povesteşte cu pentru mulţi un perpetuu \ Acelaşi motto va fi repro Casa de cultură din Deva.
copiii lui, lucrează, îşi - motiv de nostalgie. ^ dus pe un alt plic închis IOAN POPA STĂNILEŞTl —
scoate o măsea, i se refu ce conVLne numele autoru
ză o carte, se uită la tele- RADU CIOBANU \ lui, adi&sa, precum şi re ORĂŞTIE. Din „Evocare" cm
K ____ 4 comandarea cenaclului li reţinut ultima strofă : „Peste
Ra- terar în care activează. liniştea păduriijsună cornul
emi- Lucrările pentru concurs de-ncetare,'pentru Dacia strâ-
Vă
a/j ; vor fi trimise pînă cel lîr- bunălaltă zodie răsare". Ce
; 8,30 ziu la 20 noiembrie 1978 lelalte versuri sint o versifi
dor ;
10,10 Existentă (data oficiului P.T.T.R. de caţie dibace, care dovedeşte
atria expediere) şi nu vor depăşi multă experienţă.
zimţi
ii de Sîntem aici 1 000 de versuri la poezie',
întru 100 de pagini la nuvele, STEJĂREL IONESCU —
•nai ; Dinaintea oricărei bucurii, DEVA. Cele trei poezii o-u
13,30 schiţe, povestiri, 100 de
ecital Cu legende pe umăr, pagini la reportaj si 300 teme majore, realizarea insă
it pe pagini la rorhran. lasă mult de dorit. Versurile,
vski; Cu tolbe de lumină
oniâ- Concursul de debut în dincolo de adevărul cuprins
Club; Roase de gurile anilor.
tativ; volum al Editurii Eminescu în cuvinte nu creează emo
oek ; Străfulgerăm prin zodia prezentului se încadrează în obiective ţii. încercaţi să vă aplecaţi
) Ra-
•amic Nimbul de aur a! faptelor le promovate de Festivalul cu mai mult sîrg asupra po
du- naţional „Cin tar ea Româ eziei româneşti contempara-
i de Ce încunună
stop niei". I ne.
Frunţile împodobite
Cu adîncimea viitorului
Şi cu ecoul ECOURI ŞCOLARE
Celor douăzeci de secole.
2, se- La închiderea anului niel Văcăreţu, Doru De-
Orfa- NICOLAE IONESCU
tRA : ,Pocsis“ şcolar 1977—1978, Liceul mian, Antoniu luga, Ma-
erici- Cenaclul „Ritmuri" Deva de matematică şi fizică rius Hăncilă, Margareta
•saru) UMieii de DORINA ITUL „Decebal" din Deva scoa Pali, Emil Saimac etc.
' ai iv ‘ Călău
decă- te de sub tipar revista Din preocupările lite
,.Şe- „Ecouri şcolare". Mai bi rare ale elevilor liceului
rul) ; ne zis, prelungeşte prin
eman Debut trimitea rădăcinile întorto şi plină de vibraţii, ea ve Crişan — fii ai acestor şi ale cercului literar, re
Au- cheate pînă-n greabănul nea de pe un colnic de locuri cu inima de cremene timp tradiţia revistelor ţinem în primul rînd ese
brie); şcolare. Numărul de faţă, ul semnat de Tiberiu Dă
ica) ; pietros al Strîmbei, sub sub Ţîrul Lung şi cintecul aspră, cu care erau înge
,'ultu- L-am simţit de multe ori grohotişul de la Ţîrul Lung. său, sacadat şi grăbit une mănaţi pînă-n adîncul fiin scos în condiţii grafice şi ioni — „Novalis sau po
noroc în văzduh — fie în zori de ori, obosit şi chinuit apoi, ţei lor. artistice plăcute, este în ezia ca real absolut". A-
:an : în valea adîncă, covăsi primul rînd o realizare a
LO- zi, cînd o pînză diafană de tă de greul ninsorii cu pe se îndrepta peste valea Şi atunci, cînd cintecul cestui tînăr, membru al
de boare uşoară se ridica ale^, Grisului Alb spre creasta prelung de bucium ţîşni elevilor, a membrilor ce cenaclului literar „Rit
iILA: ne de peste undele ce cli tale de cireş moţesc, şuviţe zimţată Vulcanului şi mai din adîncul veacurilor spre naclului şcolar, la care, muri" din Deva, îi pre
); a- repezi de aoă înspumată se c desigur, se adaugă com
2 cer pocesc zburdalnice între departe, spre culmea gola albastrul cerului şi culmea vedem o ascensiune lite
ANI : maluri, fie l mijlocul zilei prăbuşeau peste bolovani şă a Păltineiului, acolo un Păltineiului, am văzut întru- petenţa şi sprijinul ca rară frumoasă ; a dove
a
m (7 cînd globul de aur al soa lucioşi, murmurîndu-şi sin- de — lingă un sălaş în- chipîndu-se din unduirile drelor didactice ale liceu dit-o prin cîştigarea locu
imeul lui. Colectivul de redacţie lui I pe ţară la concursul
Stea- relui rămîne parcă ctîrnat lui chipurile fraţilor de su
îtZA : de un fir nevăzut, în mijlo ferinţă, martirizaţi în ceta al revistei este format de literatură „Mihai Emi
seară tea Bălgradului ; şi pe a- numai şi numai din elevi, nescu" în anul 1977, cît
: Ur- cul bolţii de un azur fără FREAMĂT EL
Iria) ; sfîrşit, ori în amurg, cînd ceste chipuri ce se îndrep avîndu-1 ca redactor şef şi prin poezia pe care o
î lună astrul de foc îşi trimite ul tau spre nemurire cu frun • pe Tiberiu Dăioni, iar scrie (poezie recunoscută
BAI: tea senină, am intuit în de poetul Virgil Teodo-
de timul dram de putere pe coordonator pe profesorul rescu în paginile „Lucea
orun- săgeţile firave ce cu greu gure cintecul de leagăn al negrit şi girbovit de a-ni, o crederea nestrămutată că Cornel Cismaş. Primele
ilar) ; primilor paşi făcuţi la ziuă, cruce bătrînă şi un cireş din obîrşia străbună s-or fărului").
Auto-v, reuşesc să se mai desprin naşte lte şi alte genera pagini ale revistei sint Interesante producţii
ură) ; dă din rotundul violaceu al după drumul lung prin scorburos, dar care tot mai a acordate profesorilor care
; SI- bezna fără margini a nop îndrăzneşte să facă floare, ţii, ce se vor înfrăţi peste semnează prin Iacob Po poetice semnează Mirela
sricu- dimensiunilor sale impună ţilor Terrei. Pe dealurile ro sfidînd anii şi scurgerea ire vremuri cu cintecul buciu pa, Valentina Achim, Pe Popovici, Gabriela Mar-
Uure- toare — dar l-am desluşit mului, cu albul florilor de cu, Valeriu Adorian, Ga
fe- mai bine ca oricînd, într-o tunde, şlefuite de o mină versibilă a timpului — ne prun şi de cireş moţesc ce tru Ardeu şi Marilena
TE- uriaşă cu dimensiuni apo cheamă să simţim Istoria. Zaharia. Reţin atenţia briela Georgeta-Duca,
(Ml- dimineaţă senină, în cea caliptice, acoperişurile ţu apasă greu pămîntul şi cu Smaranda Filip, Macrina
Acolo, in locul de unde
Minic de-a patra lună a anului, privirea cuprinde fără opre susurul izvoarelor, care din prin conţinutul lor edu Belgum, Ion Negoianu
cativ şi pedagogic artico
cînd primăvara începuse să guiate răzbeau prin coroa lişti pămîntul pînă-n adîn- neştiute vremi îşi murmură lele „Şcoala şi viaţa", etc. Se simte, în poezia
de
verdeaţă,
na
densă
împrăştie cu dărnicie bel punctînd o uriaşă cergă ve curîle din marginea zării, cintecul de leagăn al pri „Anii unor mari împli acestor tinere talente, iu
şugul florilor albe de prun milor paşi, în acest minu birea de patrie, viitorul
getală, zămislită din ve peste verdele întunecos ol niri", „Ieri elev, azi pro
şi cireş peste întinderile ne ghea măicuţei Natură. pădurilor şi argintul fuioa- nat colţ de ţară. fesor". Trecînd la parti ei spre bine şi frumuseţe.
mărginite, dînd pămîntului relor sclipitoare de apă, Şi din întunericul veacu ciparea elevilor, în cu Un cuvînt de recunoaşte
ieniru acelor focuri — frămîntat Şi atunci, în clipele ace rilor trecute, freamătul a- re pentru ilustraţiile din
noasă lea de pace adîncă ce co spre izvoarele Crişului Alb, cestui pămînt şi cintecul de prinsul revistei amintim cuprinsul revistei merită
H se- cu brutalitate de-a lungul pleşeau toată firea, tulbu Arieşului, spre Muntele în ordine cileva proble Aluna Miheţiu şi Tiberiu
trlabil erelor geologice — o cu Mare, Găina şi Biharia — bucium se înalţă prin pre
slab rată doar ca o pă>rere de zent spre viitor, purtînd pe me de fizică şi matemati Moţoc, cît şi Rodica Ola-
îlnîntl leg tq cu telul şi cu totul susur tulburător de izvoare acolo pe acel colţ de pă- ripile lui Năzuinţa. că, citeva preocupări şti riu pentru interesanta co
inlpb* apa rte. mărunte, izbucni dintr-o mînt sfînt s- tocmit as a inţifice pe care le susţin pertă
a
tl cu- Paşii mă purtaseră agale zare către alte zări, o che- pru! legămînt al celor trei ION PÎRVA M1RON ŢIC
iar martiri — Horia, Cloşca şi Blăjeni elevii Dorin Pănescu, Da
?i M spre o culme prelungă ce-şi mdre de bucium. Prelungă
