Page 70 - Drumul_socialismului_1978_06
        P. 70
     Fag. 2                                                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI I
                    LA ÎNCHEIEREA ANULUI DE STUDIU                                                                                                                    !
                                                                                        rpadran economic ■ a                                   economic
                        INVĂŢĂMSNTUL POLITICO-IDEOLOGIC
                                                                                                                                                                      I f'l'ElEV
                    Activitate asiduă la                                             Condiţii de lucru asemănătoare,                                                  I
                                                                                                                                                                        15.55
                                                                                                                                                                        16.00   Telex ;
                                                                                                                                                                               Teleşco»
              punctul de documentare                                                       dar de ce rezultate diferite?                                                16.25   Curs ele
                                                                                                                                                                               Fotbal :
                                                                                                                                                                        1.6.55
                                                                                                                                                                           Românit
                                                                                                                                                                            tea  Crai
                                                                                                                                                                            Satu  Mi
       Colectivul   punctului   de   —  Cu  alte  cuvinte,  oveţi  la   şoară  în  afara  pregătirii  pro  (Urmare din pag. î)  gadierii   Cornel   Ţîr,   Marin   Concluziile   s-au   formulat   ză: pub)
     documentare   politico-ideolo-   îndemînâ   mijloace   bogate,   pagandiştilor   ia   comitetul             Ciubăr  şi  Zaharie  Bălănuţă   cu  claritate,  completate  şi  de   18,45 învăţam’
     cjică  de  la  I.E.C.  Mintia  a   variate  şi  moderne  de  desfă  municipal de partid.  ruire   aii>   partea   fiecărui   să-şi  facă  planai  lună  de   părerile   brigadierilor   Marin   10,20 icoi de
     desfăşurat  de-a  lungul  anu  şurare  a  unei  activităţi  de  ţi  —   Ce  activităţi  aţi  consa  membru  ol  brigăzii,  prin  bu  lună.  Unde  nu  se  procedea  Ciubăr,  de  la  sectorul  I  şi   19.30   Telejutv
                                                                                                                                                                        21,35 ora Tiu
     lui  de  studiu  In  învăţămîn-   nută.   Cum   este   asigurată   crat  special  încheierii  anului   ne  organizare  a  lucrului  pe   ză  aşa,  cum  se  întîmplă  la   loan  Lazăr,  de  la  sectorul  IV,   20.30   Vizita p
     tul  de  partid  o  susţinută  ac  folosirea  lor,  mai  ales  acum,   de studiu ?  schimburi  şi  pe  operaţii,  prin   Vasile  Măriei  uc,  se  rămîne   de  tovarăşii  Petru  Vasiu,  se  publici!
                                                                                                                                                                            mânia,
     tivitate  in  sprijinul  propagan  cînd  se  desfăşoară  dezbate  —  Am  ovul  unele  care  să   bună  înţelegere  şi  întrajuto  frecvent sub plan.  cretar  adjunct  ai  comitetului   Ceauşes
     diştilor  şi  al  cursanţilor.  în   rile  recapitulative  în  învăţă-   vină  in  sprijinul  propagandiş  rare.  Am  reuşit  să  facem  din   în  contrast  cu  sectorul  I   de   partid   pe   întreprindere,   Britanic
     legătură  cu  aceasta,  am  c-   mintul politico-ideologic ?  tilor,  altele  în  sprijinul  cursan  moţi,  moldoveni  şi  localnici   este  sectarul  IV,  ai  cărui  mi  şi  ion  Vasile,  inginerul  şef   22.00   Reporta
                                                                                                                                                                               Telcjur-,
                                                                                                                                                                        22.25
     ■  Vut  o  convorbire  cu  tovară  —   Punctul  de  documenta  ţilor.  La  sfîrşitui  lunii  mai,   o  familie  unită,  din  care  t-aş   nus  de  producţie  de  la  în  electromecanic  al  I.  M.  Lo-   2J,10 Campio.
     şul  inginer  Tiberiu  Erşek,  se  re  are  un  coiecitv  care  mun  de  pildă,  am  organizat  o   evidenţia  pe  Sandu  Rusu,  Ni  ceputul  anului  se  cifrează  la   oea.  lată-le,  pe  scurt,  în  e-  I *  dc  fotl)
     cretar  adjunct  cu  probleme  ceşte,  în  general,  bine,  pe   consfătuire  cu  propagandiştii   coiae  Airinei,  Silviu  Negru  şi   peste  5  000  tone  de  cărbu  senţă :  R.F.G.
      le  de  propagandă  in  comite  baza   unui   program   conţi-   in  care  au  fost  alese  temele   Ion  Curtean.  Noi  intrăm  pri  ne.  „N-aş  spune  că  lucrăm   •   Temeinica  organizare  a   I
      tul  de  partid  al  întreprin  nînd  o  seamă  de  acţiuni.  Pe   pentru  convorbirea  recapitu  mii  in  mină  şi  ieşim  ultimii,   în  condiţii  mai  grele  declt   muncii  pe  întregul  flux  pro
      derii.                                               lativă,  s-a  întocmit  graficul   predăm  şi  preluăm  schimbul   sectorul  I,  dar  pînă  în  fe  ductiv,  pe  formaţii  şi  operaţii   i firĂD
       —   Mai  întîi,  tovarăşe  Er  această   bază,  punctul  este   de  desfăşurare  a  acestora  şi   din  mers,  ne  rezolvăm  o  se  bruarie  a.c.,  noi  am  experi  de lucru ;
      şek,  de  ce  bază  materială   deschis  zilnic,  înlesnind  ori  s-au  dat  unele  indicaţii  me  rie  de  probleme  care  se  mai   mentat  un  complex  mecani  •   Aprovizionarea  constan
      dispune   punctul   de   docu  cui  posibilitatea  utilizării  în   todice.    ivesc  în  abataj.  Şi  probleme   zat   intr-un   abataj   frontal,   tă cu materiale ;  i  *  BUCURE!?’
      mentare ?                 studiu  a  mijloacelor  de  care   Pentru  cursanţi  am  organi  mai sînt.      care  n-a  dat  rezultatele  scon  •   Asigurarea  permanentă   Î diopregramc
       —  După  cum  vedeţi,  avem   dispune.  Aici  vin  lectori,  pro  zat   două   consultaţii,   cite   Referind  u-se  la  cauzele   tate  —  spunea  şeful  sectaru.   a  pieselor  de  schimb  nece  Radiojurnal
      aici  un  bogat  fond  documen  pagandişti,  cursanţi,  tovarăşi   una  pentru  fiecare  tip  ■  de   care  impietează  asupra  în  Iui,  ing.  Viorel  Boantă.  Acum   sare  pentru  utilajele  noi,  mo  J presei ; 8,10
      tar   politico-ideologic,   capa  care   pregătesc   informările   curs   existent   în   unitatea   deplinirii  constante  a  planu  lucrăm  cu  un  alt  complex  a-   derne,  de  mare  productivita  I itiilor ; 3,03
                                                                                                                                                                      ' cultStorUor
      bil  să  satisfacă  exigenţe  des  politice,  pentru  a  studia  şi   noastră.  De  asemenea,  atît   lui  de  către  toate  brigăzile,   decvat   condiţiilor   tectonice   te şi eficienţă ;  şi compozit.
      tul  de  ridicate.  In  primul  rînd,   conspecta în linişte.  pentru  unii  cit  şi  pentru  alţii   inginerul  Ştefan  Robu,  şeful   din  stratul  III,  la  brigada  iui   ®  Funcţionarea  optimă  a   I Sullivan ;
      documente   fundamentale   ale   Dar  programul  este  astfel   am  multiplicat  temele,  prin  sectorului  I  —  fruntaş  pe   Florea   Anton.   Complexul   transportului ;  '  cloric  ;  11,0
                                                                                                                                                                      "  —'lac  Lung
      partidului,  elaborate  de  Con  alcătuit  încît  să  asigure  des  cipalele   idei  asupra   cărora   mină,  cu  un  plus  de  produc  funcţionează  bine  şi  scon  •   îmbunătăţirea  disciplinei   8  premierii  K
      gresul  ol  X!-!ea  şi  Conferin  făşurarea  unei  activităţi  sis  trebuie  să  se  oprească  dez  ţie  de  peste  4  000  tone  de   tăm  să  recuperăm  restanţe  tehnologice  şi  de  producţie   «  Discoteca  „
      ţa   Naţională,   de   plenarele   tematice,  ordonate,  concepu  baterile,  cit  şi  o  consultaţie.   cărbune  de  la  începutul  a-   le.  Ne  aflăm  in  continuu  pro  la   nivelul   tuturor   brigăzilor   *  comoara  fo
                                                                                                                                                                      | 12,25 Totul
      CC.  al  P.C.R.,  operele  tova                      La  fei  s-a  procedat  şi  pen  nului,  depăşind  deja  cu  3  000   gres,  in  aprilie  am  dat  pe  şi schimburilor ;  *  starea  pope
      răşului   Nicoiae   Ceauşescu,   te  din  timp  şi  vizînd  o  anu  tru  cele  8  cursuri  ale  U.T.C.   de tone angajamentul anual  ste  plan  737  tone  de  cărbu  »  Implicarea  mai  numeroa  J  pere  instra
      Colecţii  de  ziare  şi  reviste   mită  finalitate.  Vă  dau  doar   şi  cele  13  ale  sindicatului.   —  preciza :  ne,  in  mal  am  extras  supli  să,  efectivă  şi  hotărîtă  a  ca  1  De  la  l  la
      social-politice   şi   economice,   un  exemplu  :  încă  de  la  în  Am  acordat  şi  continuăm  să   —O   bună   organizare   a   mentar  alte  aproape  600  to  drelor   tehnico-inginereşti   în   * club ;   16.
                                                                                                                                                                      “ 16.25 Coorrt
      cu  legile  ţării.  Aj»oî,  tot  aici   ceputul   anului   de   studiu,   acordăm  sprijin  corespunză  muncii  pe  brigăzi,  schimburi   ne,  luna  asta  rnerqem  de  a-   activitatea  directă  din  aba  |  ce;  16,10  li
      avem  o  serie  de  mape  cu   noi  am  instituit  o  zi  pe  lună   tor  şi  cursanţilor  încadraţi  în   şi  fronturi  de  lucru,  o  apro-   semenea  bine.  Din  cele  7   taje ;  ^ tiee ; 17,05
      temele,  bibliografiile  şi  con  a  propagandistului,  in  aceas  filiala   din   întreprindere   a   vizio n a re  teh n îco - material ă  brigăzi  de  producţie  şi  2  de   e   Urmărirea   riguroasă   a   J liei ; 17,45
                                                                                                                                                                      |  ră  —  mu
      sultaţiile  apărute  pentru  fie  tă  zi  au  Ioc  dezbateri,  schim  Universităţii   politice   şi   de   corespunzătoare  şi  funcţiona  pregătiri,  cele  mai  bune  re  îndeplinirii   programelor   de   & 18,00 Orele
      care  categorie  de  curs,  in  buri  de  experienţă  şi  activi  conducere.   rea normală a transportului  zultate  le  au  formaţiile  con  recuperare  a  restanţelor  acu  î  neraţii  tle
      clusiv  pentru  tovarăşii  care   tate  de  îndrumare  metodică.   fn  viitor  dorim  să  folosim   —   iată  atuurile  realizării  rit  duse  de  Viorel  Negru  şi  loan   mulate  de  la  începutul  anu  I  tecului  poi
                                                                                                                                                                      ®  sescu  si  5
      pMîg&tesc  şi  prezintă  infor-   Facem  lunar  aceste  dezba  mai  bine  baza  materială  de   mice  a  sarcinilor  de  plan.   Lazăr,  de  la  abataje  came  lui ;  J  20,30  Ref
      srările  politice.  Dispunem,  de   teri  pornind  de  la  conside  care   dispunem.   De   pildă,   Din  păcate,  în  toate  aceste   ră,  care-şi  depăşesc  randa  o Autoexigenţă şi maximă   I 20,40 Ciulei
      asemenea,  de  planşe,  grafi  rentul  că  metodele  de  con  încă  din  acest  an,  la  orga  domenii  mai  există  carenţe.   mentele  cu  500—1  000  kg  de   responsabilitate, începind de   «  O  zi  intr-t
      ce  şi  aiîe  materiale  ilustra  ducere   a   discuţiilor   în   nizaţia  de  bază  PRAM-A.C.T.   In  plus,  se  duce  lipsă  de   cărbune  pe  post  şi  cea  a   la director şi pînă la fiecare   ?  loritm  ’78
                                                                                                                                                                       | stop muzl<
      tive  cu  care  propagandiştii   cursuri  nu  trebuie  să  fie  u-   dezbaterea   recapitulativă   va   piese  de  schimb,  ca  şi  de   iui  Florea  Anton,  de  la  aba  om din abataje ;  *
      sau  lectorii  pot  susţine  un                       fi  completată  cu  o  testare  a   efective  suficiente  de  electro  tajul  cu  complex.  Mai  slab   o  Asigurarea  cadrelor  ne
      mare număr de idei şi teme.  nice,  adică  şablonarde  ;  fie  cunoştinţelor,  ceea  ce  îi  va   mecanici  de  mină.  Şi  mai   merg  brigăzile  Iul  loan  Mi-   cesare  de  muncitori,  specia
        Avem  şi  o  gamă  conside  căreia  i  se  potriveşte  un  a-   spori atractivitatea.  este  vorba,  nu  în  ultimă  in  clea  III  şi  Klamba  losif,  însă   lizaţi  pe  domenii  şi  tehnolo  î«r
                                 numit  fel  de  conducere,  stră-
      rabilă  de  aparate,  o  sală  cu                       iată,   o   experienţă   bună,   stanţă,  de  starea  disciplinară   au  condiţii  să  iasă  la  pian.   gii de lucru.
      pupitre  pentru  testarea  cu  duindu-ne  însă,  în  esenţă,  să   care  poate  fi  aplicată  şi  de   a  minerilor  care  compun  o   Ne-am   întocmit   programe   o Folosirea şi întreţinerea   t
      noştinţelor  în  domeniul  pro  stimulăm   participarea   activă,   alte organizaţii de partid.  brigadă,  de  pregătirea  pro  concrete  de  recuperare  a  res  . atentă a utilajelor şi instala  DEVA  :
      fesional   şi   politico-ideologic,   vie,  a  fiecărui  cursant.  Tre          fesională  şi  de  personalita  tanţelor   pe   fiecare   brigadă   ţiilor, utilizarea integrală a   Fâgăcluialî
                                                                                                                                                                         DOAltA  :
      săli  destinate  dezbaterilor  şi   buie  să  mai  subliniez  că  a-   Convorbire realizată de   tea  brigadierului.  Toate  ones  şi  ne  străduim  să  le  materia  timpului efectiv de lucru în   Robin  Ho
      ■niţele.                   ceastă activitate se desfă       CORNEL ARMEANU      te elemente îi ajută pe bri  lizăm integrai          subteran.                   tu  şi  Ov
                                                                                                                                                                         tul)  ;  F
                                                                                                                                                                         (Arta);  R
                                                                                                                                                                         torul)  ;  P
           Toţi locuitorii satelor-                                                                      ilfP            Cu foff indicatorii îndepliniţi                 sarul  <Uj
                                                             K^-oA^y\;iry-
                                                                                                                                                                         (7  Noicm
                                                                                                                                                                         (Republic,
                                                             t:/' u  • -                                           Lucrătorii  centrului  de  distri  sit  1,5  MWh  energie  electrică   rel  Viaici
         ia întretăierea culturilor!                               n                                              buţie  a  energiei  electrice  din   Ja  consumul  în  regie,  iar  la   CAN : ' U
                                                                                                                                             consumurile
                                                                                                                                                         tehnologice
                                                                                                                                                                    şi
                                                                                                                                                                         LONEA  :
                                                                                                                  Hunedoara  raportează  eu  regu
                                                                                                                                                                         (Minerul)
                                                                                                                  laritate  succese  de  seamă  in   distribuţie  —  55  MWh,  Se  re  vară  cu
                                                                                                                                             marcă  zi  de  zi  în  muncă  lu
                                                                    . /
                                                            7Ă- • ; ; . • * ’                                     întrecerea  socialistă.  De  la  în  crătorii   Dragomir   Iltilpcscu,   ci turele);
           (Urmară din pag. t)   care  ocupă  10,  şi,  respectiv,                                                ceputul  anului,  indicatorii  pla  Viorel  Scurtu,  Eteonora  Do-   re  de  cîj
                                 6  hectare  au  fost  prăşite  de                                                nului  Ia  reparaţii  au  fost  în  chiu,  Dumitru  Moţoc,  loan  Po  URICANI
       tandrei  —  să  ne  referim  doar   două  ori  manual.  La  cas                                           depliniţi  în  procent  de  118  la   pa,   Gheorghe   Lupoae,   loan   vină  (7  >
                                                                                                                                                                         Preţul  vii
       la  cîteva  exemple  —,  se  în-   traveţi,  praşila  manuală  este                                        sută,  Ia  revizii  —  124  la  sută,   Dumitru,  Teodor  Bea  şi  alţii.   GURABA
       lîlneşte  o  atmosferă  intensă   în  curs  de  finalizare  pe  ulti                                      Ia  exploatare  —  107  la  sută.  In   (V.  ORlGORAŞ,  ziarist  colabo  bat a ele Vi
      de  lucru,  specifică  vîrfurilor   mele  hectare.  în  prezent  e-                                         aceeaşi perioadă s-au economi  rator).                RAŞTIE  :
                                                                                                                                                                         acasă  (Pi
      de campanie.               forturile   legumicultorilor   sînt                                                                                                     căra) ; ti
        De  asemenea,  merită  evi  concentrate  la  plantatul  ver-                                                                                                    mendamc
      denţiate  eforturile  cooperato  zei  de  toamnă,  acţiune  care                                             Rezultate pe măsura munci! depuse                    guranţeti
                                                                                                                                                                         i-rr (ca»
      rilor   şi   ale   mecanizatorilor   va  fi  încheiată  în  cel  mult                                                                                              TF,G  A (îţ
      din  comuna  Beriu,  care  se   trei ziîe".                                                                                            fila  Roată  —  i-am  numit  nu  (Popular)
                                                                                                                   Oficiul  poştal  din  Ilia  desfă
      străduiesc  să  creeze  condiţii   Dacă   majoritatea  cetăţeni                                            şoară  o  bună  activitate  pe  li  mai  pe  cîţiva  dintre  cei  ce  so   crez va
      optime  de  dezvoltare'•  cultu  lor  comunei  înţeleg  necesi                                            nia   asigurării   populaţiei   cu   evidenţiază  prin  activitate  pli  de cultur
                                                                                                                                                                         tra Anxi
       rilor.   lată   ce   ne-a   relatat   tatea  întreţinerii  exemplare  a                                    servicii  poştale.  Ca  rezultat  al   nă  de  responsabilitate  —  ofi  MERIA :
      primarul   comunei,   tovarăşul   culturilor,  Pătru  Nasta,  Nistor   Atelierul  mecanic  Barza.  Echipa  de  lăcătuşi  condusă  de   muncii  conştiincioase  depuse   ciul  şi-a  îndeplinit  sarcinile  de   reşul) ;
                                                                                                                  de
                                                                                                                                     Lucaci
                                                                                                                      factorii
                                                                                                                              Aglaia
      losif  Nistorescu,  in  legătură   Lung  şi  llie  Atanasiu,  ca  şi   losif  Stoian,  confecţionează  colivii  de  extracţie  pentru  dife  şi  Elena  Bota,  a  oficiantelor   plan  pe  5  luni  in  proporţie  de   hîrtie —
                                                                                                                                                                         mina) *
      cu  stadiul  efectuării  lucră  în  alţi  ani,  nici  acum  nu  vor   rite  întreprinderi  miniere  din  ţară.  Pentru  activitatea  din   Valeria  şi  Sofia  Marian,  a  al  104,6  la  sută,  realizind  depă  în alerţi
                                                                                                                                             şiri  importante  Ia  capitolele
      rilor  de  întreţinere  :  „Deşi   să  fie  în  rînd  cu  coopera  1977 a fost declarată echipă fruntaşă.  tor  lucrători  cum  ar  fi  Emil   poştă, telefonie şi radioficare.  BRAZI :
      condiţiile   climatice   nu   au   torii  din  satul  Căstău,  ei  tă-              Foto : VIRGIL ONOIU     Bocioacă, Minodora Alba, Ra-                           eior ?
      fost  tocmai  favorabile,  dato  răgănînd  în  mod  inadmisibil
      rită  măsurilor  întreprinse  de   efectuarea  praşilelor  pe  su
      comandamentul  comunal  pen  prafeţele  repartizate.  Evident,      Zorile se furişează timi  biroului,  şi  colegii  de  mun  —   De  cînd  munciţi  la
      tru  agricultură  am  reuşit  să   faţă  de  asemenea  cazuri  de   ! de,   vestind   o   nouă   zi.   că.  secţia  U.M.T.C.F.  Baia  de                             IP?
      mobilizăm   toate   forţele   Ia   indisciplină   consiliul   popular   Curtea   de   la   seefia   —  Este  harnic  şi  priceput,   Criş ?
      prăşit.  Ca  urmare,  la  C.A.P.   comunal   trebuie   să   aplice   i  U.M.T.C.F.  din  Baia  de  Criş   bun  coleg  şi  tovarăş,  este   —   Din  anul  1956,  deci
      Beriu,  Căstău,  Sibişel  şi  O-   rrfSsuri  de  sancţionare  potri  i   cunoaşte   forfota   caracte-   un  şofer  pasionat,  conştiin  de  22  de  ani.  Dar  nu  a-   Rozul U
       răştioara  de  Jos  prima  pra-   vit  prevederilor  legale,  pen  I   ristică  începutului  zilei  de   cios  şi  devotat  colectivului   cesta   este   esenţialul,   ci   iunie, 13
      şilă  mecanică  şi  manuală  la   tru  ca  astfel  să  fie  evitată   ţ  muncă.  Cele  46  de  maşini,   din care face pante.  faptul  că  in  toţi  aceşti  ani    Extr. ]
      cultura  porumbului  s-a  apli  diminuarea  sau  compromite  i  aşezate  intr-o  ordine  desă-   L-am   intilnit   pe   Eitimie   n-am  avut  nici  un  eveni   32 ;
      cat  pe  toate  suprafeţele  sta  rea recoltei.      .'   vîrşită,   sint   pregătite   să   Talpaş lingă autotrenul 21-  ment rutier neplăcut şi nici
                                                                                                                                                                          Extr. «
      bilite.  Mecanizatorii  au  efec  Restanţe   inadmisibile   la   )   pornească   in   obişnuitele                                                                 22, 44.
      tuat  şi  cea  de-a  doua  pra-   întreţinerea  culturilor  se  în-   i  curse.  Revizorul  tehnic  îşi
      şiiă  mecanică  pe  mai  mult   tîlnesc  ia  C.A.P.  Simeria.  La   I   face  datoria,  verificind  cu   Omni de lingă tine                                         Fond
      de  70  la  sută  din  terenul   ieşirea  din  oraş  spre  cîmp,   5 atenţie starea maşinilor.                                                                     1 085 708
                                                                                                                                                                         la categ
      cultivat  cu  porumb.  Avînd  a-   (pe   strada   Andrei   Mureşa-   Şeful   de   coloană   Sabin          • ■
      sigurat  front  larg  de  lucru,   nu),  poate  fi  văzută  o  tarla   i  Meiuţ  dă  indicaţiile  nece-
       ne  preocupăm  să  urgentăm   cultivată  cu  sfeclă,  dar  inun  1  sare.  Cind  i-am  cerut  să
      şi  praşila  manuală,  astfel  în  dată  de  buruieni.  Şi  tot  aici   1  numească  pe  cel  mai  bun   Munca—sinonimă eu pasiunea                                H'tf
      cît  această  lucrare  să  fie  în  există  o  suprafaţă  apreciabi  ş  şoler  al  coloanei  a  rostit
      cheiată  pînă  la  declanşarea   lă  cultivată  cu  griu,  dar  care   |  imediat,  iară  să  stea  pe
      secerişului.  în  ceea  ce  pri  realmente  nu  se  mai  poate   «  gînduri,  numele  lui  Eliimie         n-am  fost  sancţionat  de  că                         Timpii
      veşte  cartofii,  lucrările  de  în                  I Talpaş.                   HD-580,  gata  să  plece  în                                                     ziua  d  o
      treţinere  mecanică  sînt  efec  distinge  din  rapiţă.  Conduce  |   — Conducător auto cu  cursă.        tre organele de control.   —  Nu m-am gindit           fruni'oof
                                                                                                                                                                         mult.
                                                                                                                    —  Colegii  dumneavoastră
      tuate   pe   toate   suprafeţele.   rea  C.A.P.  consideră  oare  că   l  o  bună  pregătire  profesio-   — Cum aţi reuşit   să      aşa ceva, dar lăcind un       nor^htea
      La  C.A.P.  Căstău,  unde  une  în  asemenea  condiţii  se  pot   J  nală,  fruntaş  în  întrecerea   ciştigaţi  simpatia  şi  încre  spuneau  că  sinteţi  un  şo  calcul estimativ, consider   verile  a
      le  tarlale  sînt  îmburuienate   obţine  recolte  sporite  la  hec  ţ   socialistă,   depăşeşte   lună   derea  întregului  colectiv  de   ler  pasionat,  un  om  îndră  că am depăşit milionul.,.  desuărc
      cu  rapiţă,  cooperatorii  sînt   tar  ?  De  asemenea,  întîrzieri   i  de  lună  sarcinile  de  plan,   muncă ?  gostit de profesia aleasă.  —  Ce îşi doreşte „milio  va  sufl
                                                                                                                                                                         eu inte.
      mobilizaţi   la   plivit.   Prima   inadmisibile   ia   efectuarea   J face însemnate economii  —  In primul rînd punind  —   Nici  nu  se  poate  alt  narul“ de la viitor ?  din  sec
      stropire   pentru   combaterea   praşilelor  pe  unele  suprafe  materiale şi de carburanţi,   întotdeauna   interesele   co  fel.   Pentru   mine   munca  e   —   Aş   vrea   ca   viitorul   Tem pi
      gindacului  din  Colorado  s-a   ţe  se  întîlnesc  şi  la  C.A.P.  ( este unul dintre cei mai   lectivului mal presus   de  sinonimă   cu   pasiunea.   Ori  să-m!   ofere   posibilitatea   să   fiă,  noa
                                                                                                                                                                         grade,  :
      terminat  pînă  în  ziua  de  21   din  comunele  Orăştioara  de   i vechi lucrători ai intreprin-   cele   personale.   Am   ţinui   şi   ce   muncă   cere   dăruire,   sărbătoresc   ieşirea   fa   pen  20  grad
      iunie  a.c.  la  C.A.P.  Beriu  şi   Sus,  Dobra,  Lăpugiu  de  Jos,   J derii, cinstit şi corect.  fin   la   colectiv   cum   ţin   fa   curaj,   devotament   şi   une  sie   din   acest   minunat   co  Pentn
      Căstău.  La  efectuarea  praşi-   Săiaşu  de  Sus  şi  altele,  unde   I   Părerea   aceasta   nu   e   propria   persoană.   Am   cău  ori   sacrificiu.   Aceste   lucruri   lectiv   şi   să   pot   declara   că   me  friti
      lelor  mecanice  s-ou  eviden  comandamentele  locale  pen  ţ  doar  a  primului  interiocu-   tat   să   muncesc   conştiincios   am  căutat   să-i   învăţ   şi   pe   am   parcurs   trei   milioane   de   eu  cerr
                                                                                                                                                                         vor  ser
      ţiat  tractoriştii  losif  Popa  şi   tru  agricultură  au  datoria  să   i  tor.  Despre  comunistul  Ef-   şl   să   afut   pe   fiecare   coleg   cel mal tineri colegi.  kilometri   fără   evenimente   ploaie.
      Nicoiae Demian.            acţioneze  energic  în  scopul   7  timie  Talpaş  au  spus  nu-   de   muncă.   In   flecare   dintre   —   V-aţi   întrebat   vreoda  rutiere.  La m
        O  atenţie  aparte  este  a-   înlăturării  răminerilor  în  ur  ţ  mal  vorbe  bune  şi  secreta-   ei   văd   un   prieten   adevă  tă   ciţl   kilometri   aţi   parcurs   moaşă.
                                                                                                                                                                         Izolat :
      eordată   întreţinerii   culturilor   mă,  soarta  recoitei  fiind  de  i   rul   organizaţiei   de   bază,   rat.   Colectivul   de   muncă   în   cei   22   de   an!   de   acti  LIVfU LUCACJU   ,  verse d
      de  legume.  La  C.A.P.  Beriu,   cisiv  influenţată  de  operati  ^  ii uii-u Luiu/uj,   este a doua familie a mea.  vitate ?             ziarist colaborator   i
                                                            ’ Horia Lăzăruţ, şi membriitiidtiufu  eroic; u uvuu hjiiuuu u <uc'u«
      varza de vară ji ardeiul,  vitatea şi calitatea praşilelor.





