Page 19 - Drumul_socialismului_1977_11
        P. 19
     SÎMBĂTA, 5 NOIEMBRIE 1977                                                                                                                                             Pdg. 3
  START  ÎN  i           Oamenii munci hunedoreni au primit cu vibrantă                             agestdă electorală a ageuâă electorală
  3  IARNA"  \
  ■OMP13TÎŢII ||
  'JALE                 emoţie şi deplină aprobare noul Imn de Stat al ţării,
                                                                                                 Înfflîîfri de looru intre cendkf&ti si aieaâfori
  iada                         noile norme de adresare între cetăţeni                             —.___.________________ .______________________________ 9_____ 9    %*■*»
                            Adeziune deplină a                             „TOVARAŞ" —                                                                                4
     le secreta ,                                                            GUVINT                lom face eartierirl frumos, viaţa mai prosperă '
   ai partidu- 1                                                                                 ff
   NICOLAE 1                       tineretului                          AL DEMNITĂŢII
  ,  competi-  4                                                                                  Umbrele  înserării  se  lă  turale,  comerciale  şi  admi-   Alegătorii  care  au  luat  cu
  iă  „Daciada"  i                                                           UMANE               saseră  de-a  bineiea  peste  o-   nistrativ-goşpodăreşti,  la  ca-  ,   vântul — Gheorghe Vira, Va
  olimpiadă  a  ]   Noul  Imn  de  Stat  al  Re  tre  tineri,  trebuie  să  fie                 raşul  sîderufgişfîlor  hunedo-   re-  hunedorenii  participă  cu   sale  Grigoraş,  Mihai  Aioa-
 nânesc •—, a 1'   publicii  Socialiste  România,   tovărăşeşti.                                 reni  cînd  frumoasa  sală  fes  mic,  cu  mare.  Aici,  în  inima   nei,  loan'  Eraclite,  Petru
 ;ă  şi  organi-  h   precum'  şi  Legea  privind   Aurelia  Ungur,  săteancă   Toţi  oamenii  muncii  de   tivă  de  la  poştă  se  umpluse   circumscripţiei-   electorale,   Diaconu,   Partenie   Tăutu,’
  sistem  uni-  |   normele  de  adresare  intre   din  Sulighete,  comuna  Şoi-   la  I.C.S.A.P.  Hunedoara  îşi   de  lume.  Un  măre  număr   s-a  construit  unul  din-  cele   Ştefan  Hrip,  Petru  Ciobanu
 erilor  sporii-  t    cetăţeni  continuă  să  se  a-   muş  :  Imnul  cel  nou  are un   afirmă  deplina  lor  adeziune   de  cetăţeni  din  centrul  ci  mar  frumoase  şi  mai  mo  —  au  apreciat  ceea  ce  s-a
             1
  i  majore,  ge-  1   fle  in  centrul  atenţiei  oa  text  care  reprezintă-  istoria   faţă  de  adoptarea  de  către   vic  al  municipiului  au  ve  derne  cartiere  ale  Hunedoa  construit  în  ultimii  ani  în
 nd  atragerea 4   menilor  muncii.  Intr-o pau  noastră, dar muzica   este  Marea Adunare Naţională a   nit  la  întîlnirea  cu  candida  rei   şi   ale   judeţului,   cu   Hunedoara,  în  centrul  lor
                                                                                                                                                                         1
 rgi  mase  de  ,   ză  a  Conferinţei  organiza  foarte cunoscută la   noi.  Legii  privind  normele  de   tul  de  deputat  Vioaie!  Ră-   blocuri  zvelte,  elegante,  cu   civic,  rod  al  politicii   înţe
  incii  la  prac-  )   ţiei  municipale  Deva  a   Cinteeul  l-am  învăţat  încă   adresare  dintre  cetăţenii   ceattu,   prim-vicepreşedin'te   cîte  8,  9  şi  Î0  etaje,  la  par  lepte,  clarvăzătoare  a  par
  natică a e-     U.T.C. am ceru.t părerea u-   pe băncile şcolii, şi ne place   R.S.R.          al  Comitetului  executiv  al   terele   cărora   funcţionează   tidului  nostru.  In  acelaşi
             V
  :ice  şi  spor-  •   nor participanţi :  deosebit de mult.           Cuvîntud „tovarăş" expri  Consiliului  popular  munici  spaţii  comerciale  cu  o  ma  timp,  ei  au  apreciat  că  mai
  întărirea  să-  ţ   Nicolae  Cionca,  macara-   Andrei Szabo, subiţi giner   mă  caldul  umanism  revo  pal   Hunedoara.   Vepiseiră   re  varietate  şi  bogăţie  de
                                                                                                                                                       sînt  probleme  de  rezolvat,'
  îgătirea fizi-  g-ist la S'.U.T. -Deva : Noul   la  întreprinderea  de  lianţi   luţionar  care  animă  com  mulţi  locuitori  din   cartier   mărfuri.   Aici   funcţionează   îndeosebi   privind  gospodări
                                                                                                                 1
                                                                                                                                                              1
     creşterea    Imn  al  ţării noastfe, apro  Chişcâdaga :        plexul  angrenaj  social  al   pentru  că  şi  problemele  so  P  şcbală'  g’enefală  unde  în  rea  şi  înfrumuseţarea  car
                     1
                        :
                                                                                                                                              1
  de muncă a 1    bat  chiar  în  anul  cînd  ani  Un  imn  trebuie  să  repre  relaţiilor inter umane în so  ciale  şi  edilitar-gospodăreşti   văţă  aproape  1  500  de   copii   tierului,  a  blocurilor  şî  zo
  enilor patri- '   versăm  împlinirea  a  30  de   zinte  un  popor,  o  ţară,  o   cietate.  Munca  în  ebrherţ   pe  care  le-au  rezolvat  îm  ai  siderurg-iştilor,  construc
  formarea o- 4   ani  de  la  proclamarea  Re  is-to-ri’e'.  Şi,  fără  îndoială,             preună  în  ultima  vreme  sînt   torilor,  minerilor,  ai  altor   nelor  verzi,  probleme  de  cor
                                                                     implică  solicitudine  iar  cu
                                                                                                                                  1
  al y societăţii i   publicii, este pe măsura îm  noul  Mm  de  Stat  al  patri  vântul „tovarăş" este un cu-   multe,  după  cum  multe  sînt   categorii   de  personal  mun  anerţ,  de  asigurare  a  apei  şi
  Desfăşurarea 1                           ei  noastre  le  cuprinde  pe   vint  dirag,  caro  subliniază   şi  obiectivele  pe  care  şi-au   citor  din  municipiu.  Hotelul   căldurii  în  apartamente,  fă-
  eceri de pi- »   plinirilor României socialis  toate.  în  plus,  muzica  ma  atît  relaţiile  de  egalitate   propus  să  le  înfăptuiască   „Rusca",  poşta  —  extinsă,   cîndu-se  responsabili  cu  toţii
                  te  contemporane.  Şi  in  a-
  relevat cit se J   cest context, cînd exţdoa,ta  relui  compozitor,  Gi.prian   cit şi; cele de muncă comu  împreună  în  viitor.  întâlni  înnoită  şi  modernizată  —,   deopotrivă  de  rezolvarea  lor.
                                                                                                                                                   1
  vingător *-a- I                          Porumbescu, este înălţătoa                          rea  s-a  constituit'  intr-un   alei  şi  spaţii  verzi,  frumoasa    Alegătorii  au  solicitat  can
  bilizaioa- a '   rea  şi  boieria  au  fost  de   re.              nă.  E  un  cuvînt  al  adevă  dialog  viu,  sincer,-  deschis   autostradă  şi  arenele  sporti  didatului   de   deputat,   pe
  Daciada ..i ,  j  mult  desfiinţate,  termenii   Cit  priveşte  legiferarea   ratei  demnităţi  umane,  o   între  candidatul  de  deputat   ve  din  preajmă  —  toate  dau   care-1  cunosc  bine,  să  fie
  vârstnici lu^ i   de  „domn"  sau  „doamnă"   normelor  de  adresare  între   expresie  a  democraţiei  so  şi  alegătorii  din  circum  cartierului,  oraşului  Hune  permanent  alături  de  ci,  să
                                                                     cialiste,  a  noilor  raporturi
                          1
  nulteior şi J   j  nu  aveau   ce  să  caute  în',   cetăţeni,  cred  că  era  in  dintre oameni.  scripţia  municipală  nr.  6   doara  o  notă  originală  de   le  sprijine  acţiunile,  incit
   concursuri  ţ  limbajul  nostru  cotidian'.   tr-adevăr  cazul  ca  in  re                  din  Hunedoara,  într-o  dez  modern,  robusteţe  şi   vi  să-şi  poată  face  —  aşa  cum
                                                                                                                                               1
  unităţile e-
                                                                                                                            goare.  Iar  în  viitorii  ani,
  şcoli şi fa \  Trăind'   efupă   principiile   laţiile  noastre  de  muncă,   COSTICĂ FOTACHE,   batere  de  lucru  asupra  a   centrul  civic  al  Hunedoarei-   s-au  exprimat  cei  mai  mulţi
                  normelor  eticii  şi  echităţii
                                           de  viaţă,  să  nu  miai  utili
                                                                                                                                                                          1
                                                                                                                                                       dintre  ei  —  cartierul   mai
                                                                                                ceea-  ce  mai  trebuie  făcut
  le.       \     socialiste  şi  relaţiile  de  a-   zăm  termeni  moşteniţi  din   director adjunct al   aici,  în  centrul  civic  al  mu  se  va  împlini  cu  noi  obiec  frumos, viaţa mai prosperăm
  imunicat ai     dresare dintre oameni, din  vremuri alpuse.         I.C.S.A.P. Hunedoara      nicipiului,  vnd'e  gravitează   tive  social-culturale,  comer
  aţionai pen-   .                                                                              multiple activităţi so'cial-cul-  ciale şi sportive.        DUMITRU GHEONEA
   Fizică şi
  * cunoştin- .•
  juminică, 6 4
                                                                                                                                   g
    vor înec                                                                                                           ~~i E-  E- M. Certej: Datorăm
  ga ţară în ,                                                            în acţiunea „TRfMESTRLl IV
  ţiei de iar- t
  tiţiei sporti- '                                                           LA NIVELUL ANULU11978"
   „Daciada".                                                                                                          -I rezultatele obţinute în
  toate loca-
  iui în vede-
  în noua e-
  adei“ au a-                                                          cea mat mare parte extinderii acordului global
  arizarea, în
  : şi organis-
   şi cele cii                                                         Colectivele   de   muncă-   măsurile  luate  de  partid   şi  depăşirea-  productivită  intense  a  pai'cului  auto  şi
  te în mişca-                                                        din   unităţile   apafţimnd   pentru   ridicarea   nivelului   ţii  planificate  în  condiţiile   lipsei unor piese   de
  a regula-                                                           E.M.  Certej  au-  acumulat,   lor de trai.          programului  de  lucru  '  de'   schimb (ne deservim   în
  petiţiilor de                                                       la   producţia   globală   şî   Real izăî‘ile   obţinute   se   6  ore,  disciplinează,  întă
                                                                                                      :
  irul „ediţiei                                                                                                                                       cea mai măre parte    eu
  b..za căro-                                                         mai-fă,  un  avans  faţă  de   datoresc  mobil'îzări'i  inten  reşte  răspunderea  colecti  parcul   auto   propriu).   A-
  îtabilite ca-                                                       plan  de  peste  40  zile.  Am   se  a  colectivelor  noastre,   vă  şi  personală  în  forma  poi-,  î-n  unele  unităţi  şi
  mpetiţionale                                                       in-trat  în  această  ultimă   aprovizionării   mai   cores  ţiile  de  muncă,  duce  la  o   Subunităţi   sîntem   rămaşi
  îzînd între- ţ                                                      parte  a  anului  cu  .  rezul  punzătoare   a   formaţiilor   creştere  însemnată  a  in  în  urmă  eu  mecanizai'ea
  :, schi, şah l                                                      tate  favorabile  -Ia  toţi  in-,   de   lucru,   desfăşurării   dicelui  de  utilizare  a  fon  şi la unele investiţii.   De
  iasă. De a- I                                                       dicatorii:   producţia   glo  muncii  de  partid  şi  a  ac  dului  de  tiim-p  de  lucru.   aceea,  cele  mai  importan
  fost între- l                                                                                 tivităţii  cadfelof în mijlo-  Faţă de anul trecut, pi'O-
                                                                                                      5
  măsuri pen- (                                                       bală  a  fost  depăşită  cu  i5                                                 te  probleme  pentru  anul  vii
  ea şi altor )    6ră  de  laborator  la  clasa  a  Xl-a  ^xploâtăTî  miniere  itirv   la  sută,  producţia  marfă                                   tor  şi  în  continuare  sînt  ex
  dte discipli- fi   cadrul  Grupului  şcolar  miniei?  DeVa’;  O  sală  în  cAr6  eî6tfiî   i  —  cu  14  la  sută,  producti  Un tezaur lâ îndernîna tttturor   tinderea  mecanizării  la  mi
  elor cuprio- ’   au  la  dispoziţie  zăcăminte  nrintere  —  la  scara  machetelor   vitatea  mumei  i  —  ett  17,2   £•:   .....  -   . ..., r    Ir ,  ,   :  na  Bocşa  şi  cariera  Pojoga,
                                                                                                                  M
  lent, unele V   —  şi  utilaje  pe  profil  care  le  facilitează  înţelegerea  discipli  la   sută,   economiile   Ta'   colectivelor de muncă    intensificarea  lUcrări-for  de
          1
  ncă de con- li   nelor şi pregătirea p^ofeiion'ală. Foto : VIRGIL ONOIU  ch'eltuielrle   de   producţie   1 ----------------:---------:■■■■«>       inVeSEiţii  la  Pojoga  şi  Gu-
  rice pricini- T                                                                                                                                     i'asada.  La  mina  Bocşă  se
                                                                     totalizează   1,4   milioane   EXPERIENŢA fruntaşilor
  lî).     ţj                                                                                                                                         fac  deja  pregătiri  pentru
                                                                     lei.   Consumurile   specifice                                                    ;
  I DIN    \                                                         planificate  au  fost  răduSe                                                    ti ecerea  şi  ‘Ta  exploatarea
                                                                                                                                                      la  zi,  în  carieră,  iar'  la
  ENTELE    L                                                        eu  1  mc  material  lemnos   cui  oameniloi;,  l-a  locurile'   duetivitatea   —   călCitl-ată   Pojoga   pentru   introduce
                                                                                                de  muncă.  Âu  intervenit
                                                                                                                           la  întregul  personal  —  a-
                                                                                       !
  LOR   DE   l                                                       şi  30  kg  exploziv  !â   1  000   şi   unele   dotări   tehnice,   crescut  cu  19,2  la  sută,  iar   rea  pCrfotării  găurilof  cu
  A                                                                  tone   minereu   extras,   cu   dar  influenţa  lor  nu  este   indicele   de   utilizare   a'   ajutoYUl forezelOr.
           \\                                                        67  tone  cbiribustibil  con  hotărâtoare.   Dimpotrivă,                          Colectivele   din   Cadrul
   »E MASĂ. x       Salsnu! k artă fotografică --                    venţional  la  1  milion  lei                         fondului  de  timp  la  95,5'
  organizează )                                                      producţie marfă şi    cu   aş   spune   că   realizările   la  sută  în  comparaţie  cu   E.M.  Certej,  mobiliza'-te  de
  >a individa- |                                                     249  000  kWh  în  total  la   bune  obţinute  se  datdresc   93,6  la  sută  în  1976,  ceea   orgânizaţi-ile   de   partid,
  ezervat  ca-  i                                                    energie electrică'.        îh  cea  mai  mare  parte  a-   ce   în   cazul   efectivului   depun   intense   strădanii,
  vîrstă  :  10-  )      un succes al genului!                                                  plicării  şi  extinderii  aedr-   nosti-u  este  echivalent  cu   în  întîmpinai'ea  Conferin
  şi  peste  19  l                                                     In acest trimestru   vom  dului  global,  care  cuprin  peste   20   muncitori   mai   ţei  Naţionale  a  partidului
  i  de  turneu                                                      atinge   sarcinile   prevăzute   de  86  la  sută  din  efecti  mulţi-  prezenţi  la  lucru.-   şi  a  alegerilor  de  deputaţi,
   unele  do-  |   Expoziţia   de   artă  foio-   Koch  loan  profesiunea  sa   pentru   primul   trimestru   vele  de  muncitori  mineri   Avem   în   activitatea   pentru   pregătirea   terhei-
  t seturi cîş- 1   qrafîcă  orgdrcizată  la  Hu  de  credinţă.  ,,Noi  dorim  ca   al  anului'  1978  la  producţia   de  la  Gertej  şi  Voi'ţa  şi  71   1  nică,  responsabilă  a  pro
  i,  cu  etape  >   nedoara   în   cadrul   celei   la  anul  Să  Sărbătorim  15   globală  şi  marfă,  produc  la  Sfttă  din  totalul  perso-   noastră  Şi  unele   greutăţi,   ducţiei  anului  viitor,  pen-
    comune, 4   de-a  Vl-a  ediţii  a  Festiva  ani  de  activitate  a  C'ihefoio-                                        unele  scăderi.  Dispersarea
  urne,  oraşe,  /   lului  cinefoto-chtbuliii  „Si-   clubului   HuheăOfean.   tiu   tivitatea   muncii,   precum   nulhTrii muncitor Ia nivel de   mare  a  unităţilor  şi  sub  '   tru   sporirea   contribuţiei
  eţeană  (la  i   derurgistul“   sifitefizează,   vrem,  nu  avem  *  voie  Să   şi indicatorii privind   re  exploatare,-  inclusiv  de  la   unităţilor  pe  zeci  de'  kilo  lor   la   Programul   supli
  :n  5  febr.  '   prin  cele  108  lucrări  expu  tfecăm  cit  vederea  tradiţia   ducerea clieittfielilor   de  carierele  Pojoga  Şi  Gurasa-   metri   provoacă-   greutăţi   mentar  de.  dezvoltare  a  e-
  ă,  pe  tară  V   se,  mutică  pusă  în  slujba   frumoasă  a  cinefoto-amato  producţie,  care  cer  preo  da  preluate  de  Ia  industria   în   transportul   minereului-   conomiei  naţionale  în  Cin
  re  17-19  fe-  ’   ;frumosului  a  51  de  autori.   rismului,  născut  în  vechi   cupări  şi  o  activitate  gos  locală.   Introducerea   şi   şi  al  celorlalte  produse  mi  cinalul 1976—1980.
  pentru  ca-  ]   Este,  de  fapt,  o  chintesenţă   centre  muncitoreşti,  ca  cele   podărească   mai   deosebite.
  mi ; la Tg. ţ  la  scara  valorilor  artistice   din  Valea  Jiului,  Hunedoa  Acesta  e'St'e  un  răspuns  al   generalizarea   în   subteran   nerale  utile,  precum  şi  în   inej. C-TIN MSCHITEAN
                                                                                                                           aprovizionarea  cu  materi
   1978, cat.  a  muncii  şi  pasiunii  mem  ra,  Călăii,  Reţiţa.  Cinefoto-                  a  acordului  global  a  asi
               brilor  clxiburilor  foto  din   clubul  de  aici  l-a  înfiinţat   muncitorilor mineri   da  gurat şi asigură realizarea  ale, din cauza uzui'ii mai  directorul E.M. Certej
            \ .  ţară,  prezente  la  întrecerea   inginerul  Manii,  căre  a  fost
  eceri  orga-  i
  ral,  băieţi  i   dc  la  Hunedoara,  care  s-a   reşiţean.  Fiul  său  —  Victor
  egoriile  10-  4   înscris,  cu  succes,  în  etapa   —  continuind  cu  succes  'tra
  rul  concur-  ,   de  masă  a  celei  de-a  11-a   diţia  tatălui,  a  cucerit  la  a-   Recolta anini 1978 se pregăteşte cu temeinicie
               ediţii  a  Festivalului  naţio
  de  fildeş",  ţ                         ceS't festival previiul 11.
  i,  cu  etape  1   nal   „Cîntarea   Romăitiei".   —  Ce  aşteptaţi  de  Id  a-
               ,>Noi  ne-am  străduit  să  or
  irile  (jude-  *   ganizăm  o  expoziţie  foto  câSte  festivaluri,  ale  cirte-   Centrul  de  greutate  al   tivei  agricole  din  Deva,  un  deplinească  planul  la  ară  şi  se  lucrează  cu  răspun
  Deva, între 4  grafică  de  talie  naţională,   foto-cluburilor  i  iniţiate  la   activităţii  organizaţiilor  de   de  mecanizatorii  din  secţia   turi  în  proporţie  de  peste   dere  la  arături  şi  in  cadrul
  1 ; pe ţară /                           Hunedoara  şi  care  au  ajuns   partid  de  la  sate  şi  al  co  condusă  de  Vasile  Călmă-   60  la  sută.  Exemplul  mo  cooperativei   agricole'   din
  între 17-19 ţ  ca  să  ne  dăm  seama  care   la cea de-a Vl-a ediţie ?  mandamentelor  locale  pen  ţui  lucrează  în  schimburi   bilizator  şi  însufleţitor  în   Turdaş.  înţelegând  răspun
   concursul  (   sînt  pretenţiile  de  azi  ale   —  Mult.  Vrem  ca  prin                                                                          derea  deosebită  ce  le  re
  gint“ şi De- >   acestui  gen  de  artă  şi  să   ele  să  demonstrăm  că,  pe   tru  agricultură  îl  deţine,   prelungite  la  arături.  Până   muncă  al  comuniştilor  Ion
  . 1978, res- 4   vedem  unde  ne  situăm  noi   lingă  munca  de  zi  cu  zi  îh   în  aedastă  perioadă,  preo  acum  ei  au  arat  peste  180   Murgoi,  Iosif  Popa,  Miroii   vine  faţă  de  soarta  recol
  Iria,  în  24-  i   hunedorenii  —  mărturiseşte   uzină  sau  în  aliă  parte,  6-   cuparea  peritrif  pregătirea   ha  şi  mai  au  dd  ogorît  în  Torhuţa  şi  Aurel  Arghitan   tei,  coniuiţiştii  Ion  Lăscoi
  pentru  ca-  1   maistrul   electrician   Koch   mul  are  nevoie  si  de  expri  unor  baze  trainice  recoltei   că  120  ha.  Concomitent  au   este  urmat  şî  de  către  cei  şi  Alexandru  Rusu,  împi-e-
  19  ani).  1   Ioatt,  unul  dintre  animatohi   marea  fHimosxtlui.  El  simte   anului  1978.  In  toate  uni  administrat   îngrăşăminte   lalţi  mecanizatori,  care  sînt   ună  eu  alţi  mecanizatori
                                          nCvdia  de,  a-şi  manifesta
  itreceri  in-  i   fotoamatorişmului   de   la   frumosul  fie  priit  pictură,   tăţile  agricole  cdope'ratiste   pe  mai  mult  de  50  de  ha.   hotărîţi  să  termine  în  de  din  secţiă  S.M.A.  care  de
               „Siderurgisiul".
  """ui  corn-  1                         fie  prin  fotografie,  sculptu  şî  de  stat  eforturile  sînt   Cu  forţele  existente,-  arătu  cada  a  doua  a  acestei  luni   serveşte  C.A.P.  Căstâu,  au
    î  de  ar-  l   Unde  să  situează  hunedo  ră  sau  orice  gen  de  ariă  —\   concentrate   la   eliberarea   rile  vor  fi  terminate  pe  în  arătiirilă  pe  întreaga  su  venit  să  sprijine  impulsio
     catego-  ’   renii  in  această  expoziţie  ?   şi  iii  timpul  lui  libet  dexii-        treaga  suprafaţă  pînă  la   prafaţă planificată.    narea  arăturilor  la  C.A.P.
  . Jr-ii ani  Calitativ  lucrările  lor  se  ih-   iie  efedior  ă.e  artă.  Progra  terenului,  la  efectuarea  a-   sfârşitul  săptămânii  viitoa-   Turdaş.  Ca  Urmare,  unita
  2  pîrtii  in-   cadtedză   in   rinăul   celor   mul  ţtdrtiduiui  iibstrii  pre  răturilor,   la   fertilizări.         In  întrecerea  penti-u  e-   tea  şi-a  amplificat  Simţi
  00  m.  (E-   de  tdlie  naţională.  Stati  ,  a-   vede  mai  mult  timp  liber   Sporurile   însemnate   de   re.  O  contribuţie  de  seamă   fectuarea  la  timp  şi  de  ca
  e ţară, la   lături  de  lucrările  lui  iuliu   pentrii  odmenii  miirtcii.  A-   prbducţie  la  porumb,  sfe  la   pregătirea   unor   baze   litate  a  arăturilor  adinei   tor  realizările  la  această
  în 11-12     Aihini,   M.   terdic   (Cluj),   cest  timp  nu  .  avem  voie   clă  de  zahăr,  cartofi  Sau   solide  recoltei  celui  de-al   de'  toamnă  merită  să  fie'   importantă lucrare;
               Schneider  Fr.  (Timişoara),   să-l  risipim,  ci  să-l  folosim                 treilea   an   al   actualului   evidenţiaţi   şi   comuniştii   O   contribuţie   mei'itorie
  ..'sceri  in-   Z.  Hardqoş,  Z.  Balihi,  G.   penirxi   împlinirea   hoăslră   leţume  —  care  în  ace'sf  an   cincinal  şi-o  aduc  comu  Aurel  Pitorodeseu,  Gheoi--   la   urgentarea   arăturilor
  ţi  şi  fete,   Torok  (Tg.  Mureş),  St.  VI-   spirituală,,  să  fie  creator,  a-   sînt  de  ordinul  Sutelor  de   niştii  Petru  Baltă,  Ion  Fa-   ghe  Giurgiu  şi’  Gheorghe   Şi-o  aduc,-  de  asemenea;  me
  ii  cros,  pc   lidar  (Oradea)  —  hiime  cu   dxicător  de  fritihos,  de  cul  tone  —  .înregistrate  de  o   zecaş,  Petru'  Gavrilă,  Ion    canizatorii  Ilie  Bredeştean,
  de   vîrstă   titluri  internaţionale  în  ar  tură.  Eu  cred  în  manifes  serie  de  cooperative  agri             Tat  care,-  hnpi-eună  cu  cei
  •19  ani  şi   ta  fotografică.  $i,  alături  de   tarea  artistică  a  odrHehilor   cole  cum  sînt  cele  din  De  Borodi  şi  alţi  mecanizatori   lalţi  mecanizatori  din  sec  Vasile   Popa,   Ion   Henţ,
  pe distanţe   ei,   fotografii   semnate   de   şi  avem  datoria  să  ajutăm-   va;  Rapolth  Mare,.  Strei,   ' din această secţie.  ţie  şi  cu  Sprijinul  primit   Canternir  Filip  (S.M.A.  Ba
  mcţie   de   Adrian  Enciu,  Căiţii  Coi-   ca   aceste   manifestări   să   Orăştie,  Pricaz,  Simeria  şi   Cuvinte  de  laudă  la  a-   din.  partea  mecanizatorilor   ia  de  Criş),  Luca  Hacian,
  drstă, intre   paci  din  Hunedoara,  cate   ciţtige  valorile  educative  pe   alte  unităţi,  se  datoresc  îh   dresa   mecahfzâforilSr   au   de  Ia  S.M.A.  Baia  de  Criş,   Vasile  Cîslâru,  Cornel  San
  în cadr u l   expun  pentru  prima  oară  !   care le reclamă societatea.  bună  rhăsu! ă  grijii  cu  care   şi  ţăi’âiiii  cooperatori  din   au  făcut  arături  pe  aproa  de  (S.M.A.  Hunedoa.'a),  La-
                                                                               ;
  pare  şi  în-   A  li  se  admite  lucrările  in  Festivalul  de  la  Hunedoa               Beriu.  Avînd  asigui-at  un   pe  70  la  sută  din  Suprafe  zăr   Tămăşoi,   GheraSim
  10 m, la e-   tr-o   asemenea   expoziţie   ra  a  fost  şi  va  coxitiiiua  in.   s-a   pregătit   rdcolta   îh         ţele  ce  urmează  să  fie  îii-   Sicoe,   Gheorghe   Cîrje
  zvoruil Mu-   presupune artă, calitate !  ediţiile  viitoare  să  râspxin-   toamna anului 1976.  larg  fi-oht  dfe  lucru,  prin
  febr. 1978). |  Ideea   continuităţii   unei   dă acesllii hobil crez.  Un  ritm  Susţinut  dd mun  eliberarea  cu  operativitate   sămînţate   îh   primăvara   (S.M.A.  Călan),  Viorel  Tă-
              ,  frumoase  tradiţii  in  arta  fo-                   că  se  întîlneşte  în  aceste   a  terenului  de  coceni,  me  viitoare la C.A.P. Orăştie.  măşlohî.  M-oise  Bojin.  Ion
              ' tografică înseamnă pentru            LUCIA LICIU     zile pe ogoarele coopera  canizatorii au reuşit să în  în aceste zile s-a lucrat  Brăilă (S.M.A. Cîrneşti).





