Page 16 - Drumul_socialismului_1976_04
        P. 16
     p ag. 6                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6110 ® MARŢ!, 13 APRILIE 1976
                                                                                                                                          scriitorul
                                                                                                                                                                   prilejul
                                                                                                                                                  George
                 Lăcaşul de cultură - tribună a efeaţfef                    FAZA JUDEŢEANĂ A FESTIVALULUI                                 lansării   romanului   Tincu   cu   apusuri
                                                                                                                                                           „Lungile
                                                                               NATIONAL AL FORMAŢIILOR
                                                                                ARTISTICE DE AMATORI                                      de soare".
                                                                                                                                            La  Casa  de  cultură,  criticul  dc
              comunale, a ridicării nivelului de cunoaştere                Casa  de  cultură  din  Geoagiu-Băi                            artă  Dan  Grigorescu  a  vorbit  unui
                                                                         a  găzduit,  duminică,  faza  judeţeană                          public   numeros   despre   curente   in
                                                                         a  „Festivalului  naţional  al  forma  Păclişa,   cele   din   Toteşti,   Dcnsus,   arta  plastică  şi  literatură,  modali
                                                                                                          Sîntămăria-Orlca,  la  Vaţa  şi  Tomeşti
                                                                         ţiilor artistice de amatori".  au   evoluat   —  cele  din  localitate.  Piese  ca  „Na  tăţi de creaţie, însoţind expunerea  iluslrînd   t
                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                          cu
                                                                                                                                                          diafiime
                                                                                                                                              proiecţii
                                                                                  speclacol-şnur,
                                                                          Intr-un
                    Adecvare continuă ia                                 formaţia   corală,   montajul   Iiterar-   vetiştii",   „Pragul   conştiinţei  in  publi  lucrări  din  expoziţia  anuală  a  ar
                                                                                                                                          tiştilor  plastici  din  Deva.  întilnirea,
                                                                                                              „Deşteptarea",
                                                                                                                          „Seara
                                                                                                          ce",
                                                                         muzical  „Pămînt  al  bucuriei",  echi
                                                                                                                                     faţa
                                                                         pa  de  teatru  (cu  fragment  din  pie  cerului"  s-au  bucurat  de  un  bineme  organizată  de  Casa  judeţeană  a  cor
                                                                         sa  „Jocul  cu  focul"),  taraful,  solişti   ritat succes.      pului  didactic  şi  Casa  de  cultură
                   solicitările vieţii satului                           şi  echipa  de  dansuri  a  căminului   Oraşul  Deva  a  găzduit,  duminică,   audienţă.
                                                                                                                                          din  Deva,  s-a  bucurat  de  o  caldă
                                                                                                                 TRECERE IN REVISTA
                                                                         cultural  din  Geoagiu,  brigada  artis
                                                                         tică  de  agitaţie  „Da,  brigada  e  de
                                                                         vină"  din  Pricaz,  formaţiile  de  că  trecerea   în   revistă   a   programelor   MEDALION
          A  trecut  o  lună  de  la  adu  zion  la  Gînţaga  şi  la  cabinetul  de   luşari  din  Komos  şi  Orăştioara  de   brigăzilor   artistice   de   agitaţie   din
        narea   activului   comitetului   co  ştiinţe  sociale  din  Bretea  Română.   Sus,  cea  de  dansuri  maghiare  din   municipiu  Ia  care  au  participat  for  „CIPRIAN PORUMBE5CU"
                                                                                                          maţiile  de  gen  de  la  E.M.  Deva,
        munal   de   partid   din   comuna   („Programul  P.C.R.  de  făurire  a  so  Jeledinţi, grupul vocal din Ludeşti.  Chişcădaga,  P.T.T.R.,  I.M.C.  Bîrcea,   .  La  Deva  a  avut  ioc  un  medalion
        Bretea  Română,  care  a  analizat   cietăţii  socialiste  multilateral  dez  Faza  judeţeană  a  Festivalului  na  T.C.H.,  I.R.E.D.,  Casa  de  cultură  şi   literar-artistic   „Ciprian   Porumbcs-
                                                                                                                                                                    jude
                                                                                                                                               organizat
                                                                                                                                          cu",
                                                                                                                                                       de
                                                                                                                                                           Biblioteca
        modul  cum  se  transpun  în  prac  voltate  şi  înaintare  a  României  spre   ţional  al  formaţiilor  artistice  de  a-   LC.S.A.P.  Prin  text,  tematică  şi  in  ţeană   in   colaborare   cu   liceul   dc
                                                                         matori  s-a  bucurat  de  o  caldă  pri
        tică  sarcinile  izvorite  din  Pro  comunism  —  carta  ridicării  patriei   mire  şi  în  zona  pădurenilor.  Ea  s-a   terpretare   s-au   evidenţiat   brigăzile   muzică  şi  arte  plastice.  Personali
        gramul  ideologic  al  partidului.  La   noastre  pe  noi  culmi  de  civiliza  desfăşurat  la  Ghelar  unde  s-au  in-   artistice  de  la  I.M.C.  Bîrcea,  Casa   tatea  marelui  compozitor  a  fost  e-
        întrebarea  „Cum  se  transpun  în   ţie  şi  bunăstare"),  la  Băţălar  a  avut   tilnit  formaţiile  locale  cu  cele  din   de  cultură  Deva,  Chişcădaga,  P.T.T.R.   vocată  de  prof.  Valeria  Oprişu,  iar
        practică  planul  de  măsuri  şi  pro  loc  o  masă  rotundă  cu  tema  „Pro  Hunedoara,  Teliuc  şi  Toplifa.  Reve  Bine  ar  fi  fost  dacă  organizatorii  ar   un  grup  de  elevi  ai  liceului,  con
                                                                                                                                          dus  de  prof.  Lucia  Florcscu,  a  in
        punerile  adoptate  în  adunare  ?“,   filul  moral-politic  al  omului  socie  laţia  spectacolului  a  fost  dansul  pă-   fi  asigurat  prezenţa  unui  mai  maro   terpretat   fragmente   din   opereta
                                                                                                         număr de spectatori.
        ne   răspund   tovarăşii   Partenie   tăţii  noastre  socialiste"  ;  la  Măceu,   dtirenesc  din  Topliţa,  care,  prin  vi     „Crai  nou".  Medalionul  s-a  desfăşu
                                                                         goare,  tinereţe,  măiestrie  artistică  a
        Breteanu,  secretarul  '  comitetului   Covragi,  Gînţaga  şi  Băţălar,  membri   întrecut aşteptările..  „SERILE CULTURII        rat   pe   fundalul   înălţător   al   „Bala-   ’i   -
        comunal  de  partid,  Simion  Ceacu,   ai  colectivului  nostru  de  lectori                             CINEMATOGRAFICE"         dei“.  (ELENA  COSTEA  —  biblioteca
        directorul   căminului   cultura]   şi   au susţinut expuneri etc.  „LUNA TEATRULUI POLITIC DE     In  cadrul  „Serilor  culturii  cinema  ră).
        Aurora Szabo, bibliotecară.       Aurora  Szabo  :  Ne-am  propus  ca     AMATORI"....           tografice",  Casa  de  cultură  din  De  BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE
          Partenie  Breteanu:  Fiecare  mem  în  fiecare  săptămînă  să  organizăm   ...a  adus  duminică,  pe  scene,  noi   va  a  găzduit  o  reuşită  manifestare   Satele  Nucşoara  şi  Coroieşti,  din   tT  X,
        bru   al   comitetului   comunal   de   cîte  o  acţiune  mai  de  amploare.   formaţii  dramatice.  La  Blăjeni  s-au   organizată  pe  marginea  filmului  „To-   comuna  Sălaşu  de  Sus  au  găzduit^  Jj
                                                                                                         ra,  tora,  tora",  realizare  de  prestigiu
        partid  care  este  repartizat  să  răs  Pînă  acum  am  realizat  la  Bretea   întîlnit  formaţiile  din  localitate  cu   a  unor  momente  istorice  din  perioa  duminică,  întîlniri  aie  localnicilor  cu
                                                                         cele  din  Mihăileni,  la  Luncoiu  de
        pundă  de  o  organizaţie  de  bază   Română  un  concurs  „Cine  ştie,  răs  Jos  cele  din  Vălişoara  şi  Sălişte,  la   da celui de-al II-lea război mondial.  membri  ai  brigăzilor  ştiinţifice  ju
        informează  săptămînal  despre  mo  punde"  cu  tema  „Pagini  din  isto  Gurabarza  —  cele  din  Brad,  Dum  ÎNTÎLNIRI       deţene.   Intilnirile   s-au   transformat
        dul  cum  se  aplică  măsurile  stabi  ria  P.C.R."  şi  o  seară  de  poezie   brava  şi  Zdrapţi,  la  Pui  —  cele  din   La  librăria  „M.  Emiuescu"  din  De  în  dialoguri  între  medici,  jurişti,  pro
                                                                                                                                          fesori  şi  localnici  privind  adevăru
        lite  privind  îmbunătăţirea  activi  patriotică şi revoluţionară.  Ohaba de sub Piatră şi Băieşti, la  va iubitorii cărţii s-au intilnit cu  rile ştiinţifice.
        tăţii  ideologice  şi  cultural-educati-   Despre   activităţile   polilico-edu-
        ve.  Personal,  controlez  buna  des  cative  ce  se  desfăşoară  în  comună
        făşurare  a  acestor  importante  ac  ne-au vorbit şi alţi cetăţeni :
        tivităţi  şi  participă  direct  la  ma  Alexandru  Măgureanu  :  Am  par                                           Poşta elevilor
        nifestări.  Aş  dori  să  mai  sub  ticipat  la  o  expunere  în  cabinetul
        liniez  ceva.  In  ultimele  săptămîni,   de  ştiinţe  sociale  pe  teme  de  po
        Ia  noi  în  comună  contractările   litică  externă  a  partidului  şi  sta                                      e  I.  Giurgiu  —  Bulzeştii  de  Sus.  Şi  pentru  noul
        s-au   desfăşurat   foarte   bine.   Se   tului  nostru,  şi  la  un  spectacol  fol                            an  de  învăţămînt  superior,  candidaţilor  la  specia
        împlineşte  astfel  tot  mai  mult  de  cloric.  Remarc  faptul  că  brigada                                     lităţile  agronomie,  horticultură  şi  zootehnie  li  se
        zideratul  aşezării  muncii  cultural-   artistică  de  agitaţie  este  mai  bine                                 cere  permis  de  conducere  a  tractorului  sau  ade
        educative  în  slujba  îndeplinirii  sar  legată  de  activităţile  concrete  ale                                verinţă  de  absolvire  a  cursului  de  conducere  a
        cinilor economice.              comunei.                                                                          tractorului.  Obiectele  la  concursul  de  admitere  la
         Simion  Ceacu  :  A  început  con  Petru  Pădureanu  :  In  ultimele                                            specialitatea  agricultură  sînt  :  agrofitotehnie  (oral
        fecţionarea   de   panouri   conţi-   două  săptămîni  am  asistat  Ia  o  ac                                    şi  scris.  O  menţiune.  Proba  orală  precede  proba
        nînd  planul  economic  al  comu  ţiune  a  brigăzii  ştiinţifice  şi  la  un                                    scrisă.  Sînt  admişi*  la  proba  de  scriere  candidaţii
        nei,   pentru   fiecare   sat   ;   am   spectacol  de  muzică  populară.  Cred                                   care  au  obţinut  la  proba  orală  note  de  trecere),
        trecut  la  o  acţiune  sistematică  de   c-ar  trebui  organizate  mai  multe                                    botanică sau biologie generală (scris).
        popularizare  a  legilor  ;  comisia  de   acţiuni  pentru  popularizarea  legi                                   o  Kozica  Cristea  —  Hunedoara.  La  Petroşani
        răspîndire  a  cunoştinţelor  cultural-   lor...                                                                 funcţionează  liceu  economic,  nu  comercial.  Liceul
        ştiinţifice  din  cadrul  consiliului  co  După  cum  se  vede,  la  Bretea  Ro                                nu are secţiile care vă Interesează.
        munal  al  Frontului  Unităţii  Socia  mână,  datorită  preocupărilor  comi                                      • Florica Preutesi — Deva. Există Liceul mili- •
        liste  şi-a  intensificat  '  activitatea  :   tetului  comunal  de  partid,  ale  acti                          tar de marină „Al. I. Cuza“, Constanţa. Informaţii
        într-o  săptămînă  brigada  ştiinţifi  vului  cultural,  activitatea  politico-                                  suplimentare puteţi primi la Centrul militar jude
        că  realizează  o  deplasare,  în  săp-   ideolpgică  şi  cultural-educativă  cu                                 ţean Hunedoara, cu sediul în oraşul Deva.
        tămîna  următoare  organizăm  seri   noaşte  o  continuă  ascensiune.  în                                         ®  G.  Smaranda  —  Hunedoara.  Şcoli  postlicealc
        de  experienţe  ştiinţifice.  în  cadrul   tocmit  judicios,  transpus  cu  con                                 în  specialitatea  geologie  minieră  funcţionează  la
        manifestărilor  închinate  aniversării   secvenţă  în  practică,  planul  de  mă                                 Baia  Mare  (pe  lingă  institutul  de  subingineri)  şi
        a  55  de  ani  de  la  crearea  partidu  suri  răspunde  tot  mai  bine  cerin                                 la  Bucureşti  —  Şcoala  postliceală  de  geologie,  car
        lui  şi  de  pregătire  a  Congresului   ţelor cetăţenilor.       ‘ 4-        '                                   tografie,  strada  Justiţiei,  nr.  55,  sector  6.  Contract
        educaţiei  politice  şi  al  culturii  so                                    - {                                 puteţi  încheia  cu  întreprinderile  miniere  din  apro
        cialiste a fost organizat un simpo                C. DROZD       y&LOsîl. .«tWi'j.                              pierea  localităţii  dv.  (bineînţeles,  în  măsura  în
                                                                         Magnolia — crăiasa din Parcul dendrologic Simeria.  care acestea au nevoie de tehnicieni geologi).
                                                                                               Foto : VIRGIL ONOIU
          Agendă studenţească
                                                                                                                                             Centenarul
         •  La  I.M.  Petroşani  s-a  desfăşu  o  „Porţile  deschise  ale  I.M.P."
       rat  faza  pe  institut  a  concursului   —  aşa  este  intitulată  acţiunea  de                                                      Crucii Roşii
       „Traian  Lalescu"  la  care  au  parti  orientare  şcolară  şi  profesională                              ALBUMBE
       cipat  studenţi  din  anii  I  şi  II  de   organizată  în  comun  de  Consiliul
        la  facultăţile  mine  şi  utilaj  teh  U.A.S.C.  din  institut  şi  absolvenţii                                                  Apropierea  aniversării  Centena
        nologic.  Cei  mai  buni  din  cei  buni,   de  liceu  din  municipiul  Petroşani.   «  Prima  săptămînă  a  vacanţei  de  primăvară  a  înscris  în  albumul   rului  Crucii  Roşii  Române  ampli
        cîştigătorii  întrecerii,  vor  repre  Recent,   „porţile..."   s-au   deschis   recreaţiei  şcolare  momente  ce  poartă  emblema  actului  educativ,  multe
       zenta  institutul  petroşănean  la  fa  pentru  absolvenţii  Liceului  real-u-   dintre  ele  fiind  autentice  manifestări  consacrate  apropiatului  jubileu   fică  manifestările  închinate  aces
                                                                                                                                         tui  eveniment.  Concursul  „Sanita
       za  finală  a  concursului  „Traian  La  manist  din  Petrila.  A  fost  un  fe  al  partidului.  Mai  cu  seamă  etapa  a  Il-a  a  „Ştafetei  cravatelor  roşii   rii  pricepuţi"  se  înscrie  ca  o  reu
                                                                          cu  tricolor"  (între  unităţi)  a  fost,  în  multe  localităţi,  adevărate  sărbă
       lescu" ce va avea loc la Timişoara.  ricit  şi  fructuos  dialog  între  foş  tori  ale  cîntecului,  versului  şi  jocului,  inaugurate  ’  de  ample  şi  .entu  şită  în  suita  acestor  acţiuni,  urmă
         8  Anul  IV  mine  de  la  I.M.  Pe  tii  absolvenţi  ai  liceului  în  cauză                                                  rind  îmbunătăţirea  activităţii  edu
        troşani  a  lansat  chemarea  la  între  (azi  studenţi)  şi  viitorii  absolvenţi,   ziaste  parăzi  „Trec  detaşamentele".  La  Geoagiu,  pionierii  s-au  în
       cere  în  faza  a  Il-a  a  acţiunii  „Fie  întîlnirea  a  prilejuit  şi  o  vizită  în   tîlnit  în  cadrul  manifestării  cu  colegii  lor  de  la  Balşa  şi  Homorod,  la   cative  pentru  ridicarea  nivelului
                                                                                                                                         de  cultură  sanitară,  dar  şi  antre
       care  asociaţie  a  studenţilor  comu  laboratoarele,  cabinetele  şi  ateliere  Gurasada  —  localnicii  au  avut  oaspeţi  pe  cei  de  la  Bur’juc,  la  Şoimuş   narea  elevilor  la  apărarea  propriei
       nişti  —  colectiv  de  educare  prin   le  Institutului  de  mine  din  Petro  —  purtătorii  cravatelor  roşii  cu  tricolor  au  dat  programe  comune  cu   sănătăţi.  Faza  municipală  a  aces
       muncă  şi.  pentru  muncă".  în  acest   şani.                     cei  de  la  Certej  şi  Hărău,  ia  Veţel  —  cu  cei  din  Brănişca  şi  Muncelu   tui  concurs,  desfăşurată  la  Deva
       cadru  au  avut  loc  întîlniri  ale   q  Astăzi,  ansamblurile  folclorice   Mic, iar la Călan cu cei din Băcia şi Boşorod.      timp  de  trei  zile,  a  fost,  totodată,
        studenţilor  anilor  IV  de  la  ambele   „Parîngul"  (de  la  I.M.  Petroşani)   ©  „Azi  pionier,  mîine  utccist"  a  fost  intitulată  întîlnirea  pionie  o  amplă  lecţie  teoretică  şi  prac
       facultăţi  ale  institutului,  iar  colegii   şi  „Rusca"  (de  la  I.S.  Hunedoara)   rilor  şi  uteciştilor  din  clasele  a  Vil-a  şi  a  VlII-a  cu  secretariatul   tică  de  prevenire  a  accidentelor  şi
       lor  din  anul  I  au  organizat  o  dez  au  pornit  spre  Suceava,  unde  se   Comitetului  municipal  Petroşani  al  U.1\C„  întîlnire  care,  desfăşu
       batere  pe  tema  :  „Sesiunea  de  e-   desfăşoară  faza  finală  a  celei  de-a   rată  la  casa  de  cultură  a  sindicatelor,  a  fost  nu  numai  o  lecţie  despre   îmbolnăvirilor,  de  însuşire  corectă
       otamene  să  ne  găsească  temeinic   X-a  ediţii  a  Festivalului  naţional   ce  înseamnă  a  fi  tînăr  revoluţionar,  ci  şi  un  îndemn  la  o  conduită   a  noţiunilor  de  acordare  a  primu
       pregătiţi".                      al  artei  studenţeşti.  Ansamblul  din   demnă de acest titlu.                                  lui  ajutor,  şi  de  dezvoltare  a  sen
         a  120  de  studenţi  au  străbătut   Petroşani  prezintă  în  concurs  obi  •  întreaga  săptămînă  care  a  trecut  s-a  desfăşurat,  pentru  elevii   timentelor  de  prietenie  şi  întraju
       traseele  turistice  incluse  în  pro  ceiul  „Sărbătoare  minerească",  iar   din  Zam,  sub  genericul  „Mulţumim,  prin  fapte,  partidului  părinte".   torare  umană.  Organizată  de  comi
       gramul  acţiunii  „Să  ne  cunoaştem   cel  din  Hunedoara  „Cununa  griu  Manifestările  lor  de  recunoştinţă  s-au  concretizat  prin  plantarea  a   sia  municipală  de  Cruce  roşie,  co
       patria  socialistă".  Au  fost  vizitate   lui".  Le  urăm  să  poarte  cu  cinste   200  pomi  fructiferi,  acţiuni  de  înfrumuseţare  a  şcolii,  a  împrejurimilor   mitetul  municipal  al  U.T.C.,  con
       obiectivele  industriale,  istorice  şi   culorile  folclorului  nostru  huriedo-   ei,  a  zonelor  verzi,  prin  hărnicia  cu  care  au  cîştigat  admiraţia  locui  siliul  municipal  al  Organizaţiei  pio
       culturale  de  la  Porţile  de  Fier,   rean !   Agendă realizată de  torilor  comunei.  Pe  aceeaşi  idee  se  înscrie  şi  acţiunea  organizată  de   nierilor,  organele  sanitare,  miliţia
       Timişoara,  Arad,  Reşiţa,  Oradea,           ŞTEFAN COSTEA        Casa  pionierilor  din  Deva.  Ea  s-a  desfăşurat  în  decorul  alpin  de  la   municipiului,  —  faza  de  la  Deva  a
        Sibiu şi Braşov.                                 student          cabana  Baleia  şi  a  avut  ca  titlu  „Muncă  ne  onorează".  împletită  cu   atras  la  desfăşurarea  ei  aproape
                                                                          jocuri  şi  voie  bună,  cu  drumeţii  şi  cîntece,  munca  desfăşurată  de
                                                                          copii a avut rezultate deosebite.                              •1000  de  participanţi  din  rîndul  ele
                                                                             ©  Concursul  gen  „cine  ştie,  cîştigă"  pe  tema  „Tineretul  hunedo-
                       E de necrezuţi                                    ,rean  luptă  împotriva  incendiilor",  organizat  de  Comitetul  judeţean   vilor,  părinţilor,  cadrelor  didacti
                                                                                                                                         ce  şi  sanitare.  Dovedind  o  bună
                                                                          al  U.T.C.  cu  sprijinul  tehnic  al  Grupului  judeţean  de  pompieri,  a  cu  pregătire  teoretică  şi  practică,  în
         Intr-unui  din  articolele  ce  se  gă  La  ce  ajută,  care  este  eficienţa  lor,   noscut,  în  cele  trei  etape,  o  largă  participare.  Majoritatea  elevilor  din   trecerea  echipajelor  a  fost  foarte
        seau  in  aceste  zile  publicate  la  ga  este  uşor  de  înţeles.  Dar  nu  numai   ultimii  ani  ai  liceelor  de  specialitate  şi  ai  şcolilor  profesionale  au   strînsă.  în  final  au  fost  ocupate
        zeta  de  perete  —  organul  de  presă   atît.  La  Turdaş  a  fost  greu  de  găsit                                            următoarele  locuri  :  Ia  ciclul  pri
        al   Comitetului   comunal   de   partid   şi  responsabilul  colectivului  de  re  participat  la  cele  101  concursuri  din  fazele  pe  clase,  şcoli  şi  judeţ.
        Turdaş  —  se  adresa  chemarea  de   dacţie  al  găzetei  de  perete.  S-a  zis   Finala,  desfăşurată  în  această  vacanţă,  a  adus  pe  primele  locuri  Li  mar  :  I  —  şcoala  generală  nr.  4,
        a  se  termina  urgent  reparaţiile  la   că  responsabil  este  tovarăşul  Maier   ceul  industrial  de  mecanică  Petroşani  (I),  Grupul  şcolar  minier  De  II  —  şcoala  generală  nr.  5,  III  —
        tractoare   şi  maşinile   agricole,  cre-   Aurel.  La  rîndul  lui,  tovarăşul  Ma  va (II), Grupul şcolar siderurgic Hunedoara (III).  liceul  pedagogic  ;  la  ciclul  gimna
        îndu-se  astfel  condiţii  pentru  buna   ier  a  spus  că  intr-adevăr  el  a  fost,   o  Excursiile  „Pe  urmele  dorobanţilor  români",  organizate  în  ţară   zial  :  I  —  liceul  pedagogic,  II  —
        desfăşurare  a  campaniei  agricole  dc   dar în urmă cu un an, doi.  şi  în  R.P.  Bulgaria,  au  strîns  pe  itinerarele  istorice  mii  de  pionieri  şi   şcoala  generală  nr.  ,‘J,  III  —  şcoa
        primăvară.  Intr-un  altul  erau  înse  E   desigur   de   necrezut,   dar   cu
        rate  măsuri  care  să  determine  în  toate  acestea  aşa  au  stat  lucrurile   şcolari  din  judeţ,  care  au  inaugurat,  cu  acest  prilej,  suita  unor  ma  la  generală  nr.  1  ;  la  licee  :  I  —  li
        cheierea  acţiunii  de  contractări  pi-   în comuna Turdaş.      nifestări  cu  profund  caracter  patriotic,  dedicate  centenarului  indepen  ceul  „Decebal",  II  —  liceul  peda
        nă  la  5  martie  197G.  Este  desigur  de   In  legătură  cu  activitatea  gazetei   denţei de stat a Romăniej.                gogic,  III  —  liceul  de  muzică  şi
        necrezut  ca  acum,  în  aceste  zile,  să   de   perete,   cu   desfăşurarea   muncii                                           arte  plastice,  menţiune  —  liceul
        întilneşti  la  o  gazetă  de  perete  arti  politice   din   această   comună,   vom                                           industrial de construcţii.
        cole scrise în urmă cu citeva luni.  reveni.
             SUBREDACŢIA VOLUNTARĂ   DIN  vizitarea   principalelor   obiective   tu                    de   la   corespondenţii   voluntari   :   tori   al   Cooperativei   meşteşugăreşti
                                                                                                                                          „Haţegana",
                                                                                                                                                    din
                                                                                                                                                         Haţeg,
                                                                                                                                                               au
                                                                                                                                                                   făcut,
                                                                                                         IONEL  HODOROG,  primarul  oraşu
                                        ristice  de  pe  traseu,  o  Despre  im                         lui,   ALEXANDRU   TUZA,   TRAIAN   timp  de  3  zile,  o  frumoasă  şi  in
                  CĂLAN TRANSMITE :     portanţa  Zilei  mondiale  a  sănătăţii,                         HORVATH,  DOINA  PĂCURAR,  VA-   structivă  excursie  cu  autocarul,  pri
                                        la  policlinica  spitalului  a  avut  loc  o                     SILE BALONI).                    lej  cu  care  au  vizitat  o  serie  de  o-
                                        conferinţă.   Auditoriul   —   circa   70                                                         raşe   şi   monumente   istorice   din
         ca  S-a  terminat  construcţia  cana  persoane  :  mediei,  cadre  medii  şi                             LUCRĂRI LA DIG         Transilvania  şi  Moldova.  (N.  SBU-
        lului,  în  lungime  de  1  000  m,  de   auxiliare.  ©  Colectivul  de  muncă  al                 ©  Digul  din  lila  a  fost  supraînăl-   CHEA, Haţeg).
        scurgere  a  apelor  de  pe  23  ha  din   C.T.E.  1  —  întreprinderea  „Victoria"              ţat  şi  consolidat  pe  o  lungime  de  9
        terenurile  arabile  ale  C.A.P.  Nădăş-   —   a   efectuat   reparaţia   grupului   ca  de  ipsos  s-au  plantat  950  arbori   km.  A  fost  refăcut  şi  digul  de  apă  „OLIMPIADA STRUNGARILOR"
        tia  de  Jos,  Strei  şi  I.A.S.  Călan  —   AP-3,   aducînd   însemnate   economii   ornamentali,  iar  la  cocserie  150)  sînt   rare  a  terenurilor  agricole,  pe  7  km,
        ferma  8.  Au  participat  la  această   întreprinderii.  S-au  evidenţiat  maiş  acţiuni  la  ordinea  zilei.  ©  La  cele   ferind  de  inundaţii  2  000  ha  şi  case  Din   iniţiativa   comitetului   U.T.C.
        lucrare  140  de  cetăţeni,  a  Formaţie   trii  Bertus  Emerie,  Cornel  Cosmes-   opt  cooperative  agricole  de  produc  le  cetăţenilor  din  lila  şi  Brîznic.  Am   pe  întreprindere,  la  U.U.M.R.  Criş-
        cu  tradiţie,  cu  numeroase  înregis  cu  şi  lăcătuşii  de  întreţinere  Romu-   ţie  de  pe  raza  oraşului  s-au  ame  luat   măsuri,   pe   baza   programului   cior  a  avut  Ioc  „Olimpiada  strunga
        trări  la  radio,  corul  mixt  al  meta-   lus   Tăroi   şi   Gheorghe   Tămăşoiu.   najat  şi  insămînţat  peste  1  000  mp   comunal   de   îmbunătăţiri   funciare   rilor".  Acţiunea  a  avut  un  larg  ră
        lurgiştilor  şi-a  reluat  activitatea.  Cu   a  1  000  şi  1  000  —  cifrele  reprezintă   solarii.  Un  solar  a  fost  amenajat  şi   şi  am  trecut  la  executarea  lucrărilor   sunet,  s-a  bucurat  de  o  bună  parti-:
        un  repertoriu  ales,  corul  va  reapa  numărul  pomilor  fructiferi  '  plantaţi   în  curtea  consiliului  popular  orăşe  de  curăţare  şi  desfundare  a  celor  30   cipare  din  partea  tinerilor  strungari,'
        re  în  cadrul  programului  artistic  ce   la  gospodăriile  populaţiei  şi,  respec  nesc.   ©   „Minutul   şi   valoarea   lui   km  canale  de  scurgere  pe  terenurile   majoritatea   dovedind   temeinice   cu
        va  inaugura  noua  casă  de  cultură:                           economică"  —  a  fost  tema  expune  cu  exces  de  umiditate,  a  lucrărilor   noştinţe   teoretice   şi   practice.   Iată
        Tot  în  acelaşi  scop,  s-a  înfiinţat  an  tiv,   la   cooperativele   agricole   de   rii   prezentate,   recent,   angajaţilor   de  combatere  a  eroziunii  solului  pe   numele   cîştlgătorllor,   în   ordinea
        samblul  de  muzică  uşoară  ai  tinere  producţie  din  Valea  Sîngiorgiului  şi   întreprinderii   „Victoria",   în   scopul   100  ha,  precum  şi  pentru  curăţarea   locurilor   ocupate   :   Harcsacs   Ioan,
        tului,  cu  solişti  vocali  şi  lnstrufnen-   Batiz.  e  Luna  aprilie  este  pentru   înţelegerii  depline  a  folosirii  timpu  şi  îngrijirea  a  peste  1100  ha  păşuni   Zaharla  Talaj,  Ioan  Meltiş.  întrece
        tişti.  a  Elevii  clasei  de  proiectanţi   toţi  tinerii  luna  gospodăririi  şi  în  lui  de  muncă.  ©  73  t  fier  vechi,  500   şl  fineţe.  (T.  VASIU,  primarul  co  rea  a  demonstrat  încă  o  dată  fru
        a  şcolii  tehnice  au  avut  bucuria  de   frumuseţării   oraşului   ;   Amenajarea   Itg  hîrtie,  2  000  sticle  şi  borcane  au   munei Ilia).  museţea  şi  mai  cu  seamă  utilitatea
        a  particina  la  excursia  organizată  pe   zonelor  verzi,  completări  cu  flori  şi   colectat  uteeiştii  de  la  întreprinde  IN EXCURSIE  acestui   gen   de   acţiuni.   (VIOREL
        Itinerarul Călan — Ciuj-Napoca, cu  arbori ornamentali (numai La fabri  rea „Victoria". (Informaţii primite  © Un grup de peste 10 de lucră  POENAR, Crlşdor).





