Page 93 - Drumul_socialismului_1974_04
        P. 93
     ol LECTURA
                                                                                                            Prolefari din toate firile, unlfi-va!
                                                                                                                                                                             PRIMIRI LA TOVARĂŞUL
                                                                                                                                                                                   NICOLAE GEAUŞESCU
                                                                                                                                                                    Primul ministru al Finlandei
                                                                                                                                                                 Luni  la  amiază,  preşedintele   Premierul  finlandez  şi-a  ex  popoare se înscriu ca o valoroa
                                                                                                                                                               Republicii  Socialiste  România,   primat   deosebita   satisfacţie   să  contribuţie  la  accentuarea
                                                                                                                                                               tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  a   pentru  bunele  rezultate  ale  vi  cursului  spre  destindere,  coope
                                                                                                                                                               primit  pe  primul  ministru  al   zitei  întreprinse  în  România,   rare  şi  securitate  în  Europa  şi
                                                                                                                                                               Finlandei,  Kalcvi  Sorsa,  care   care  i-a  oferit  prilejul  de  a  cu  în lume.
                                                                                                                                                               face  o  vizită  oficială  în  ţara   noaşte  importante  realizări  ale   Abordîndu-se  unele  aspecte
                                                                                                                                                               noastră.                      dezvoltării  economice  şi  sociale   ale  vieţii  politice  internaţiona
                                                                                                                                                                 La  primire  au  luat  parte  to  ale  poporului  român,  de  a  avea   le  actuale,  a  fost  relevat  inte
                                                                                                                                                                varăşii  Emil  Bodnaraş,  vice  convorbiri  fructuoase  pentru  e-   resul  celor  două  tari  în  pro
                                                                                                                                                                preşedinte  al  Consiliului  de   voluţia  raporturilor  fino-româ-   movarea  climatului  de  pace  şi'
                                                                                                                                                               Stat,  Manea  Mănescu,  prim-   ne.                         înţelegere  internaţională  şi,  ia
                                                                                                                                                                ministru  al  guvernului,  Ion  Pă  La  rîndul  său,  preşedintele   context,  s-a  subliniat  dorinţa
                                                                                                                                                               tau,  viceprim-ministru  şi  mi  Nicolae  Ceauşescu  a  relevat  că   comună  de  a  continua  şi  ia
                                                                                                                                                                nistru  al  comerţului  exterior  şi   această  vizită  constituie  o  ex  viitor  conlucrarea  româno-fin-
                                                                                                                                                                cooperării  economice  interna  presie  a  bunelor  relaţii  româ-   landeză  pe  acest  teren.  A  fost
          ANUL XXVI Nr. 6 002                                          MARJI 30 APRILIE 1974                                       4 PAGINI - 30 BANI           ţionale,  Ştefan  Andrei,  secretar   no-finlandcze.   Şeful   statului   subliniată  necesitatea  intensifi
                                                                                                                                                                                                                            cării  eforturilor  în  vederea  a-
                                                                                                                                                                                              român  a  evocat  apoi  vizita  pe
                                                                                                                                                                al  C.C,  al  P.C.R.,  George  Ma-
                                                                                                                                                                covescu,   ministrul   afacerilor   care  a  efectuat-o  în  Finlan  sigurării  reuşitei  depline  a  Con
                                                                                                                                                                externe,  Ghcorghe  Petrescu.  vi  da,  convorbirile  purtate  cu  a-   ferinţei  general-europcne,  care
          r                                                                                                                                                     cepreşedinte  al  Consiliului  Cen  cest  prilej,  şi  a  exprimat  satis  să  ducă  la  statornicirea  pe  con
                                                                                                                                                                tral  al  U.G.S.R.,  Constantin   facţia  pentru  relaţiile  bune,  de   tinentul  european  şi  în  întrea
                                                                                                                                                                Vlad,  ambasadorul  României  Ia   prietenie  existente  între  po  ga  lume  a  unor  relaţii  noi,  de
                                                                                                                                                                                                                            încredere  şi  securitate,  contri
               ÎN                       fNTlMPINAREAZILEI DE 1 MAI                                                                                              Helsinki.                      In  timpul  convorbirii,  de   buind  la  progresul  economic  şi
                                                                                                                                                                                              poarele român şi finlandez.
                                                                                                                                                                 Primul  ministru  finlandez  a
                                                                                                                                                                                                                            social al tuturor popoarelor.
                                                                                                                                                                fost  însoţit  de  Pentti  Martin
                                                                                                                                                                                              inţa  comună  de  a  identifica  şi
                                                                                                                                                                Suomela,  ambasadorul  Finlan  ambele  părţi  s-a  manifestat  vo-   Preşedintele Nicolae Ceauşescu
                                                                                                                                                                dei  la  Bucureşti,  Bjorn  Wester-   pune  în  valoare  noi  posibili  a  reţinut,  apoi,  pe  oaspeţi  la
           roKSWXwooymvii
                                                                                                    ivi t 11 r rmm mrrrrr tfm rm t ■                            lund,  director  general  al  Com  tăţi  menite  să  contribuie  la   dejun.
                                                                                                                                  Locuitorii  satelor  —  mobili                             amplificarea  colaborării  şi  coo  In  timpul  dejunului,  preşedin
                                                                                                                                zaţi  de  organele  locale  de   paniei  „Nokia",  Taneli  Kckko-   perării  pe  plan  economic,  cul  tele  Nicolae  Ceauşescu  şi  pri
                                                                                                                                                                r.en,  ambasador  in  Ministerul
                         Industria judeţului a îndeplinit                                                                       partid  şi  de  stat  —  sint  angajaţi   Afaceri|or  Externe,  Pekka  Oi-   tural  şi  tehnico-ştiinţific,  la  în  mul  ministru  al  Finlandei,  Ka-
                                                                                                                                într-o  întrecere  susţinută  pen
                                                                                                                                                                                                                            levi  Sorsa,  au  rostit  scurte  to
                                                                                                                                                                                              tărirea  prieteniei  dintre  Repu
                                                                                                                                                                vio,  vicepreşedinte  al  Confede
                                                                                                                                tru  mai  buna  gospodărire  si  în
                                                                                                                                frumuseţare  a  localităţilor  în   raţiei  sindicatelor  muncitoreşti   blica  Socialistă  România  şi   asturi.
                                                                                                                                                                                                                              Primirea şi dejunul s-au desfă
                                                                                                                                                                                              Republica Finlanda.
                                                                                                                                                                din  Finlanda,  şi  Kauko  Uusi-
                                                                                                                                care  trăiesc  şi  muncesc.  fată
                                                                                                                                                                                                S-a  apreciat  că  bunele  ra
                                      pianul primelor 4 luni                                                                    cîteva  realizări  care  demonstrea  talo,  director  general  al  Com  porturi dintre cele două ţări şi  şurat  într-o  atmosferă  cordia
                                                                                                                                                                                                                            lă, prietenească.
                                                                                                                                                                paniei „Metex".
                                                                                                                                ză  faptic  că  oamenii  muncii  de
                                                                                                                                la  sate  depun  eforturi  pentru
                 Oamenii  muncii  din  industria  hune-   situeoză  siderurgiştii  hunedoreni.  Ei   de  3  milioane  lei.  Colectivele  din  ca  a  intîmpina  cu  noi  succese  ziua
                doreanâ  cinstesc  ziua  internaţională   estimează  ca  in  bilanţul  primelor  4   drul  I.F.E.T.  Deva  raportează  la  zi   de 1 Mai şi a 30-a aniversare  Toastul preşedintelui             Toastul premierului
                a  muncitorilor  de  pretutindeni  -  1   luni  să  înscrie  depăşiri  de  peste  42   peste  plan  5  050  mc  buşteni,  915  mc
                Mai  —  cu  realizări  de  prestigiu  In   milioane  iei  la  producţia  marfă  şi  83   cherestea,  190  mc  lemn  pentru  celu
                marea  întrecere  ce  o  desfăşoară  în   milioane  lei  ia  marfă  vîndută  şi  înca  loză  şi  alte  produse.  In  industria  ma                 NICOLAE CEAUŞESCU                                KALEVI SORSA
                Intîmpinarea  celei  de-a  XXX-a  aniver  sată,  12  milioane  lei  livrări  suplimen  terialelor  de  construcţii  se  înregistrea
                sări  a  Eliberării  patriei  de  sub  jugul   tare  la  export,  economii  şi  beneficii   ză,  de  asemenea,  plusuri  apreciabile.
                fascist  şi  Congresului  al  Xl-lea  al   peste  plan  în  valoare  de  8  şi,  respec  La  „Marmura"  Simeria,  acestea  sînt                    Doresc  să  exprim  satisfacţia  mea,  a  condu  Aş  vrea  să-mi  exprim  deosebita  bucurie  pen
                P.C.R.                               tiv,  60  milioane  lei.  Numai  în  cursul   de  6  050  mp  dale  şi  1  330  placaj  finit                 cerii  statului  român  şi  a  partidului  nostru   tru  succesul  vizitei  pe  care  am  întreprins-o  5*
                 Urmare  a  eforturilor  şi  preocupări  lunii  aprilie,  prin  folosirea  mai  depli  din  marmură,  iar  la  I.M.C.  Deva  de                  pentru  relaţiile  bune,  prieteneşti,  dintre  Româ  România,  ca  şi  pentru  onoarea  care  mi  s-a  fă
                lor  susţinute  in  întrecere,  rezultatele   nă  a  capacităţilor  de  producţie,  side  180  mc  prefabricate  din  beton.  Ală  mmm. pentru   nia  şi  Finlanda.  Aceste  relaţii  au  exercitat  o   cut  astăzi  de  a  fi  primit  de  dumneavoastră,
                primului  trimestru  ou  fast  amplifi  rurgiştii  au  dat  in  plus  100  tone  cocs,   turi  de  marile  întreprinderi,  fabricile              influenţă  pozitivă  atît  asupra  dezvoltării  cola  domnule preşedinte.
               cate  in  luna  aprilie  in  toate  întreprin  5  000  tone  aglomerat,  2  000  tone  fon  industriei  locale  contribuie  substan  ÎNFRUMUSEŢAREA                                            Sper  că  şi  domnul  prim-ministru  Manea  Mă-
               derile  şi  la  toţi  indicatorii  planului.   tă,  7  400  tone  oţel  şi  5  100  tone  lami  ţial  la  bilanţul  fructuos  pe  judeţ.           borării  bilaterale  cît  şi  asupra  contribuţiei  pe   ncscu  este  de  acord  ca  să  subliniez,  în  numele
                Pe  această  bază,  colectivele  din  in  nate.  In  Valea  Jiului,  minerii  de  la   Aceste  colective  raportează  de  1  Mai                  care  popoarele  noastre  au  adus-o  şi  o  aduc  la   amîoclurora,  că  discuţiile  noastre  s-au  desfă
                dustria  judeţului  raportează  in  cin  Vulcan,  Uricani,  Aninoasa,  Petrila,  Lo-   3  620  mc  prefabricate,  83  000  cără                  securitatea  europeană,  la  politica  de  pace  şi   şurat  în  mod  fructuos,  vor  constitui  un  nou
               stea  zilei  de  1  Mai  îndeplinirea  cu  2   nea,  Dilja,  Lupeni  şi  Paroşeni  inten  mizi  şi  blocuri  ceramice,  mobilă  în  va  LOCALITĂŢILOR  destindere in întreaga lume.           punct  de  plecare  pentru  dezvoltarea  colabo
               zile  mai  devreme  a  planului  primelor   sifică  ritmurile  extracţiei  de  cărbune,   loare  de  630  000  lei  şi  alte  produse                 Salatînd  vizita  domnului  prim-ministru  şi  a   rării  şi  relaţiilor  dintre  ţările  şi  popoarele
               4  luni  ale  acestui  on  jubiliar.  Consti  furnizrnd  suplimentar  economiei  na  peste prevederi.                                             celorlalţi  prieteni  finlandezi  care-1  însoţesc  în   noastre.
               tuie  un  succes  de  prestigiu  că  avan  ţionale  peste  42  000  tone  cărbune   Prezentind  la  1  Mai  roadele  activi                                                                     Aş  vrea,  f-n  acelaşi  timp,  domnule  preşedin
               sul  de  două  zile  se  referă  nu  numai   net,  destinat  producţiei  de  cocs  şi  e-   tăţii  lor  entuziaste,  colectivele  indus  a Eliberării patriei şi Congre  România,  aş  dori  să  exprim  speranţa  şi  dorinţa   te,  să  spun  că  colaborarea  dintre  ţările  noastre
               la  producţia  globală  industrială,  ci  şi   nergeticii.                 triale  hunedorene,  în  frunte  cu  comu  sul a Xl-lea al partidului.  noastră  ca  această  vizită  să  constituie  un  mo  va  aduce  o  contribuţie  la  dezvoltarea  relaţii
               la  alţi  Indicatori  esenţiali  -  producti  Numeroase  alte  colective  se  pre  niştii,  sînt  hotărite  să  ridice  la  noi                   ment  nou  în  dezvoltarea  relaţiilor  viitoare  din  lor  cu  celelalte  state,  cu  ţările  în  curs  de
               vitatea  muncii,  export,  producţie  fi  zintă  cu  bilanţuri  rodnice  la  sărbă  cote  întrecerea  socialistă,  pentru  a   IMPORTANTE LUCRĂRI   tre popoarele român si finlandez.         dezvoltare,  la  rezolvarea  problemelor  actuale
               zică.                                 toarea  muncii.  La  I.V.  Călan,  prin  de  intîmpina  măreţele  evenimente  ale  a-   DE INTERES OBŞTESC     In  lume  sînt  asemenea  schimbări  care  impun   care  confruntă  omenirea.  După  părerea  mea,
                                                                                                                                                                                                               şi  din  acest  punct  de  vedere  vizita  pe  care
                 Succesul  dobindit  In  industria  jude  păşirea  planului  sortimental  cu  930   nului  cu  realizări  deosebite  în  înde                    întărirea  colaborării  între  popoare,  între  ţările   am făcut-o este fructuoasă.
               ţului  este  rodul  muncii  entuziaste  şi   tone  fontă,  125  tone  utilaj  de  turna                           Avem  pentru  acest  an  un      mici  si  mijlocii,  o  participare  activă  a  fie
                                                                                          plinirea   planului   şi   angajamentelor   program  mai  bogat  de  lucrări                                           Acum  trei  ani,  cînd  am  fost  in  România,
               responsabile   a   tuturor   colectivelor.   re  şi  175  tone  semicocs,  s-a  acumulat   din  cel  de-al  patrulea  an  al  cincina              cărei  naţiuni  la  soluţionarea  problemelor  ce   am  putut  să  văd  ceea  ce  aţi  realizat  în  ţara
               Dintre acestea, la foc de frunte se   o producţie industrială suplimentară  lului.                                care  au  drept  scop  să  contri  preocupă  întreaga  omenire.  Avînd  convingerea   dumneavoastră,  iar  acum  să  constat  transfor
                                                                                                                                 buie  la  ridicarea  gradului  cdi-
                                                                                                                                 litar-gospodăresc  şi  estetic  al   că  dezvoltarea  vieţii  internaţionale  merge  în  mările care j-au petrecut în acest timp.
                iimnrmrmi                                                                                                                                                                                        Totodată,  cu  acest  prilej,  aş  vrea  să-mi  ex
                                                                                                                                 comunei,  al  tuturor  satelor  com  tr-o  direcţie  care  corespunde  forţelor  progre
                                                                                                                                 ponente  —  sublinia  tovarăşul   siste,  intereselor  păcii  şi  colaborării  popoarelor,   prim  convingerea  că  veţi  reuşi  în  realizarea
                                                                                                                                 Virgil  Crăciun,  vicepreşedinte                                              sarcinilor  pe  care  vi  le-aţi  trasat,  de  îndepli
                  Spre adîncuri cu sonda                              IPiifl                                                     al  Consiliului  popular  Burjuc  —   exprimăm  dor  inţa  de  a  colabora  strîns  pen  nire  a  planului  cincinal  în  timpul  stabilit.  In
                                                                                                                                 într-o  convorbire  pe  care  am   tru  dezvoltarea  tot.  mai  accentuată  a  aces  timpul  călătoriei  mele  am  putut  să  constat
                                                                                                                                                                                                               efervescenţa  politică  care  animă  pe  oameni  în
                         Sa viteze sporite                                                                                       avut-o  recent,  iar  cetăţenii  răs  tei politici noi pe plan internaţional.  îndeplinirea  acestui  plan  cincinal  înainte  de
                                                                                                                                 pund  întotdeauna  cu  multă  în
                                                                                                                                                                     Aş  dori  să  urez  poporului  prieten  finlandez
               Despre  hărnicia  ţi  munca   trup  şi  suflet  pentru  reali                                                    sufleţire  la  chemările  noastre.   succese  pe  calea  dezvoltării  sale  economico-so-   termenul  propus.  Şi  aceasta  ne  bucură,  ca  şi
                                                                                                                                                                                                               rezultatele obţinute.
             rodnică  a  sondorilor  şi  mi  zarea  exemplară  a  sarcini                                                      Aceasta  o  demonstrează  şi  Tap-   ciale  Independente,  multă  prosperitate  şi  bună  Aş  dori  să  ridic  paharul  în  cinstea  dumnea
             nerilor  din  Poiana  Ru-scăi,   lor  de  plan.  Iniţiativa,  pro                                                  r  al  că  din  anagajamentul  anu-   stare  I  Crez  o  bună  colaborare,  în  continuare,   voastră,  domnule  preşedinte.  Totodată,  să  a-
             care  lucrează  în  cadrul  Sec  punerile  muncitorilor  au  stat                                                  sî  care  prevede  realizarea  de                                             dicstz  urări  de  succes  poporului  român  care
             ţiei  de  prospecţiuni  şi  ex  la  baza  acestor  realizări,                                                      lucrări  prin  .munca  patriotică   intre  popoarele  şi  guvernele  României  şi  Fin  se  pregăteşte  să  intîmpine  cea  •  de-a  30-a  ani
             plorări  geologice  Teliuc,  am   fiecare  maistru,   conducător                                                    în  valoare  de  400  000  lei,  s-a   landei  !  In  sănătatea  domnului  prim-ministru,   versare  a  Eliberării  patriei  sale.  $i,  de  asemenea,
             aflat  noi  fapte  demne  de   de  formaţie  a  ştiut  să-şi  or                                                   reuşit  să  se  facă  pînă  acum  lu  in  sănătatea  celorlalţi  prieteni  finlandezi  !  Pen  să  ridic  paharul  pentru  dezvoltarea  continuă  ^
             toată  lauda.  Realizarea  în   ganizeze  mai  bine  lucrul.                                                        crări  în  valoare  de  307  700  lei.   tru o colaborare trainică, pentru pace !  relaţiilor dintre popoarele şi ţările noastre!
                                                                                                                                 Intre  cele  mai  importante  lu
             devans  a  planului  pe  pri  Putem  spune  că  există  o
             mele  4  luni  ale  anului  a  per  dăruire deplină în muncă.                                                      crări  de  inreres  obştesc  realiza
             mis   tuturor   formaţiunilor   —  Toate  echipele  noastre                                                         te  in  cadrul  comunei,  vicepre             Tovarăşul Iure Biliei
                                                                                                                                 şedintele  consiliului  popular  a-
             de  lucru  să  execute  supli  au  realizări  bune  in  între
             mentar  faţă  de  prevederile   cere  —  ne  spunea  tovarăşul                                                      rniniea  :  reparaţiile  şi  întreţine
             de  plan  S00  ml  lucrări  de   Rosetti.  Putem  evidenţia  pe                                                     rile  făcute  pe  27,5  km  de  dru  Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti.  goslavia  în  activitatea  de  edi
             fora}  fi  86  ml  lucrări  mi  fiecare  om  in  parte,  deoa                                                     muri  comunale  ;  construirea  a   secretar  general  al  Partidului   Cu  acest  prilej,  tovarăşul  Iu  ficare  a  societăţii  socialiste.  Cu
             niere.  Astfel,  in  cinstea  zilei   rece  toţi  au  pus  umărul  la                                               2  km  de  drum  şi  a  2  podeţe   Comunist  Român,  a  primit,   re  Biliei  a  transmis  tovarăşu  deosebită  satisfacţie,  au  fost
                                                                                                                                 etc.
             de  1  Mai  sondorii  din  Po  îndeplinirea planului.                                                                                              luni  după-amiază,  pe  tovarăşul   lui  Nicolae  Ceauşescu  un  cor  relevate  bunele  raporturi,  co
             iana  Ruscăi  reuşesc  să-şi   Ne  oprim  însă  asupra  ct-                                                          La  aceste  realizări  obţinute   Iure  Biliei,  membru  al  Birou  dial  salut  prietenesc  din  par  laborarea  frăţească  dintre  Româ
             onoreze   exemplar   angaja  torva  :  Petre  Rădulescu,  son                                                     de  locuitorii  comunei  şi-au  a-   lui  Executiv  al  Prezidiului  U-   tea  tovarăşului  Iosip  Broz  Tito.   nia  şi  Iugoslavia,  dintre  P.C.R.
             mentul anual asumat.        dor  şef,  care  numai  într-o                                                          dus  contribuţia  deputaţii  Au-   niunii  Comuniştilor  din  Iugo  preşedintele  Uniunii  Comuniş  şi  PJ.C.I.,  dorinţa  de  a  acţio
                                                                                                                                 gustin  Igreţ,  din  Tătărăşti,  Au
              —  Cum  s-au  înregistrat  a-   singură  lună  a  reuşit  să   Secţia  hoblna.1  a  întreprinderii  de  fibre  artificiale  „Vtscoza"   rora  Marius,  din  Burjuc,  Par-   slavia,  care,  la  invitaţia  C.C.   tilor din Iugoslavia.  na  în  continuare  pentru  extin
             ceste  succese  ?  —  I-cm  în  realizeze  la  sonda  sa  140  m   dtn  Lupeni  s-a  numărat  întotdeauna  printre  cele  mal  harnice   tenie  Negru,  din  Petreşti,  Vaier   al  P.C.R.,  face  o  vizită  în   Mulţumind,   t o v a r ă ş u l  derea  şi  diversificarea  conlucră
                                         granlc. Un record in mate-    secţii ale întreprinderii.                                                                ţara noastră.                                               rii  tovărăşeşti  dintre  cele  două
             trebat  pe  inginerul  Eugeniu                              Acum,  in  întrecerea  desfăşu  rată  în  cinstea  zilei  de  1  Mal,   Neag,  din  Brădăţel,  Viorel  Ar            Nicolae  Ceauşescu  a  rugat  pe   ţări şi partide.
             Anton, şeful secţiei.                                     „recolta"  de  bobine  de  cea  mal  bună  calitate  care  pleacă  din   delean,  Iacob  Dionisie,  Viorica   La  întrevedere  au  participat   oaspete  să  transmită  preşedin
                                                      C. DUMITRU       această secţie spre beneficiari e ţi mai bogată.                                          tovarăşii  .Ştefan  Andrei,  secre  telui  Iosip  Broz  Tito  un  căl  A  avut  loc,  totodată.  U*
               — Toate colectivele de                                                                                            Poenar  si  Nicolae  Toderan,  din   tar  al  C.C.  al  P.C.R.,  şi  Du                    schimb  de  păreri  privind  pro
             muncă s-au mobilizat cu (Continuare In pag. a 3-a)                                             Foto : v. ONOitr     Glodghileşti,  Ana  Furdui,  din   mitru  Turcuş,  adjunct  de  şef   duros  salut  de  prietenie  şi   bleme  ale  vieţii  politice  inter
                                                                                                                                                                                               cele  mai  bune  urări  de  sănă
                                                                                                                                 Tisa j.a.                                                                                   naţionale  actuale,  precum  şi
                                                                                                                                                                de secţie la C.C. al P.C.R.    tate.
                                                                                                                                                                                                                             unele  aspecte  ale  mişcării  co
                                                                                                                                                                  Oaspetele  a  fost  însoţit  de   In  timpul  întrevederii  a  a-   muniste  şi  muncitoreşti  inter
                                                                                                                                                                 S.  Grahek,  adjunct  al  şefului   vut  loc  o  informare  reciprocă   naţionale.
                                                                                                                                                                 Secţiei  relaţii  si  legături  ex  în  legătură  cu  preocupările   întrevederea   s-a   desfăşurat
                                                                                                                                                                 terne  a  U.C.I.,  precum  şi  de   Partidului  Comunist  Român  şi   într-o  atmosferă  de  caldă  prie
                                                                                                                                                                 Petar Dodic, ambasadorul
                                                                                                                                                                                               Uniunii Comuniştilor din Iu
                                                                                                                                                                                                                             tenie şi cordialitate.
                                                    veac                 Campania agricolă de primăvară                                                           A
                                                                                                                                                    Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
             Sărbătorirea  unui  sfert  de   oraşul  Vulcan  a  luat  fiinţa   Duminică, zi de munco rodnică pe ogoarele judeţului
           veac  de  la  crearea  primelor   una  dintre  primele  organiza
           detaşamente  de  pionieri  în   ţii  de  copii  din  ţară,  ale  că
           Republica  Socialistă  România   rei  tradiţii  şi  luminoase  pilde                                                                                    cu tovarăşii Doiores Ibarruri
           are  loc  în  condiţiile  puterni  sînt  vii  în  inimile  pionierilor   Lucrătorii  de  pe  ogoare  —  ţărani  cooperatori,  mecani  spunea  inginerul  şef  al  unită
           cului  avînt  şi  elan  construc  de azi.                    zatori  şi  muncitori  din  I.A.S.  —  au  fost  şi  duminică  pre  ţii.  Terenul  se  lucrează  gră-
           tiv  cu  caie  oamenii  muncii   llăspunzînd  hotăririi  parti  zenţi  Ia  datorie,  muncind  intens  la  pregătirea  terenului  şi  in-   dinăreşte.   Pentru   aceasta,
           hunedoreni,  alături  de  între  dului,  primele  detaşamente  de   săminţarea  porumbului.  Eforturile  depuse  s-au  concretizat  in   înainte  de  semănat,  în  aceeaşi   şi Santiago Carrillo
           gul  nostru  popor,  cinstesc  şi   pionieri  sînt  constituite  în  ju  însăminţarea  a  peste  800  ha  pu  porumb,  din  care  124  in   zi,  discuim  terenul  de  două
           întîmpină  istoricele  evenimen  deţ  la  22  mai  1949,  concomi  consiliul  intcrcooperatist  Haţeg,  fn  această  zi,  cooperatorii  din   ori.  Cea  de-a  doua  discuire
           te  ale  anului  1974  —  a  30-a   tent  la  Deva,  Petroşani  şi  Hu  Livadea  au  terminat  semănatul  porumbului  pe  întreaga  supra  se  face  în  agregat  cu  grapa   Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   cipalelor  preocupări  ale  celor   ghe  Cioară,  Emil  Drăgănesco,
           aniversare  a  Eliberării  patriei,   nedoara  —  acţiunea  de  consti  faţă  de  125  ha.  Au  mai  încheiat  această  lucrare  C.A.P.  din  Bîr-   pentru  a  nivela  mai  bine  te  secretar  general  al  Partidului   două  partide  frăţeşti,  la  un   janos  Fazekas,  Manea  Mâner,-
                                                                                                                                 renul.  Semănatul  îl  execută
           al Xl-lea Congres al P.C.R.  tuire  a  noilor  detaşamente    cea  Mică,  Bejan  şi  Banpotoc,  din  cadrul  consiliului  intercoo-   cel  mai  bun  mecanizator.   Comunist  Român,  s-a  întîlnit   schimb  de  opinii'  privind  une  cu, Paul Niculescu-Mizil, Gheor-
             In  acest  context  jubiliar,  a-   continuînd  cu  o  deosebită   peratist Deva, C.A.P. Călan şi Mintia.           Concomitent  cu  această  lucra  cu  tovarăşii  Doiores  Ibarruri,   le  probleme  ale  vieţii  politice   ghe  Pană,  Dumitru  Popescu,
           niversarca  Organizaţiei  pionie  amploare  în  cursul  anului                                                       re,  administrăm  pe  rînd  şi   preşedintele  Partidului  Comu  internaţionale,  ale  mişcării  co  I.conte  Răutu,  Gheorghe  Stoi
           rilor  reprezintă  un  remarca  şcolar 1949/1950.              încă  din  primele  ore  ale  zi  şi  Rovrin  Vulturaru  lucrau   îngrăşăminte  chimice.  In  ve  nist  din  Spania,  şi  Santiago   muniste şi muncitoreşti.  ca,  Ilie  Verdeţ,  Ştefan  Voi-
                                         La  aniversarea  unui  an  de   lei,  ţăranii  cooperatori  şi  me  la  semănat  la  C.A.P.  Cristur   derea  unei  siguranţe  depline,   Carrillo,  secretar  general  al   In  spiritul  legăturilor  tradi  tec,  Constantin  Băbălău,  Cor
           bil  eveniment  şi  un  excelent   la  crearea  primelor  detaşa                                                                                    partidului.                    ţionale  existente  între  cele  două   nel   Burtică,   Miron   ’Con-
           prilej  de  reafirmare  a  imen                              canizatorii  din  unităţile  con  şi  respectiv  Popeşti,  Ion  Pan-   s-au  făcut  adaptări  la  discuri  La  întrevedere  au  participat
                                       mente  de  pionieri,  existau  în   siliului  invercooperatist  Deva   tea  la  Şoiniuş,  iar  Ioan  Pes-   le  semănătorii  pentru  a  rea            partide,  s-a  exprimat  deplinul  a-   stantinescu,  Mihai  Dalca.  Mi-
           selor  posibilităţi  educative  pe   judeţ  31  unităţi  cu  137  de  erau  prezenţi  la  executarea   caru  la  Banpotoc.  Preşedinte  liza  semănatul  in  cuiburi,  cu   tovarăşii  Emil  Bodnaraş,  Elena   cord   pentru   dezvoltarea   in   hai  Gere,  Ion  Păţan,  Ştefan  An
           care  le  oferă  activitatea  pio  taşamente,  cuprinzînd  5  524   lucrărilor  agricole  de  sezon.   le  consiliului  intercooperatist,   cîte  două  boabe  la  cuib.  Den  Ceauşescu,   Manea   Mănescu.   continuare  a  relaţiilor  frăţeşti   drei,  Ghizela  Vass,  membru-  al
           nierească.                  pionieri.                         La  brigada  din  Mintia  a   Aurel  Chirilă,  ne  declara  că   sitatea   stabilită este de  Ghcorghe  Pană,  membri  ai   de  prietenie  şi  solidaritate  din  C.C. al P.C.R.
             Preluînd  şi  îmbogăţind  tra  Anii  care  au  urmat  consti  C.A.P.  Veţel  erau  la  semănat   dacă  timpul  se  menţine  fru  40  000  plante  la  hectar.  A-   Comitetului  Executiv  al  C.C.   tre  Partidul  Comunist  Român   De  asemenea,  au  luat  part*
           diţiile  progresiste  ale  mişcării   tuirii  relevă  lupta  şi  munca   mecanizatorul   Ştefan   Deac,   mos,  însămînţatul  porumbu  vem  de  însămînţat  146  hecta  *1  P.C.R.,  Ştefan  Andrei,  secre  şi  Partidul  Comunist  din  Spa  tovarăşii  Ignacio  Gallcgo,  Ra
                                                                                                                                                                                               nia,  în  interesul  ambelor  po
                                                                                                                                                                 tar  al  C.C.  al  P.C.R.,  Ghizela
           de  copii  din  judeţ,  dînd  ex  continuă  a  pionieriei  hunedo  Ion  Dască,  brigadier  de  cîmp,   lui  se  încheie  în  toate  unită  re  cu  porumb.  Considerînd   Vass,  membru  al  C.C.  al   poare,  al  cauzei  unităţii  tu  mon Mendezona, Irene Falcon.
                                                                                                                                                                                                                               In  timpul  dejunului,  tovară
           presie  devotamentului  [neţăr  rene,  tradiţia  luminoasă  pe   Petru  Puiuţ,  Grigore  Negară   ţile pînă la 2 mai.  că  zilnic  semănăm  cîte  20  de   P.C.R.                  turor  partidelor  comuniste  şi   şul  Nicolae  Ceauşescu  şi  tova
           murit  pentru  cauza  Organiza  care  o  constituie  pentru  ge  şi  Andrei  Mihuţ,  cooperatori.   Dimineaţa zilei de 28   *-  hectare,  în  şapte  zile  finali  Au   participat,   din   partea   muncitoreşti,  al  triumfului  pă  răşa  Doiores  Ibarruri  au  toastat
                                       neraţia sfertului de veac.        Ei  au  încheiat  însămînţarea   prilie  a.  c.  i-a  găsit  cu  ţoale
           ţiei,  cei  aproape  40  000  de                              unei  suprafeţe  de  20  ha.  Ne                        zăm  lucrarea.  Perioada  poate   spaniolă,  tovarăşii  Ignacio  Gal-   cii,  democraţiei  şi  socialismului   pentru  întărirea  prieteniei  şi
           purtători  ai  cravatelor  roşii   Organizaţia  judeţeană  a  pio  oprim apoi la C.A.P. Lcşnic.  forţele  în  cîmp  pe  mecaniza  fi  însă  mult  scurtată  dacă   lego  şi  Ramon  Mendezona,   în lume.       solidarităţii  dintre  Partidul  Co
                                       nierilor  a  cunoscut,  în  toţi                              torii   şi   cooperatorii   din                             membri  ai  Comitetului  Execu
           cu  tricolor,  sub  directa  con                               —  Cu  ce  facem  azi  —  spu  Sarmizegetusa.  In  tarlaua  nu  primim  şi  cealaltă  semănătoa                   După  convorbire,  Comitetul   munist  Român  şi  Partidul  Co
           ducere  a  organelor  şi  or  aceşti  ani,  un  drum  'mereu   nea  inginerul  şef,  în  prezenţa   mită  de  localnici  „Coturi",  am   re,  care  se  află  la  C.A.P  Ciula   tiv  al  Partidului  Comunist  din   Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.  a   munist din Spania.
           ganizaţiilor   de   partid,   cu   ascendent,  consolidîndu-se  po  căruia  se  însămînţa  —  ajun  întîlnit  o  activitate  febrilă,   Mare.  Oricum,  sint  create   Spania,  şi  Irene  Falcon,  membru   oferit  un  dejun  în  cinstea  to  Intîlnirea  şi  dejunul  s-au  des
           sprijinul comanda nţilor-tnstruc-   litic  şi  organizatoric,  aducîa-   gem  la  50  ha  şi  dacă  vremea   specifică  zilelor  „de  vîrf“  de   premise favorabile ca recoltei  al C.C. al partidului.  varăşilor  Doiores  Ibarurri  şi   făşurat  într-o  atmosferă  de  cal
                                                                                                                                                                  In  cursul  convorbirii  care  a
           tori,  aduc  prin  fapte  dem  du-şi  o  contribuţie  însemnată   e bună, luni terminăm.  campanie. Condiţiile pentru se                            avut  loc  cu  acest  prilej,  s-a   Santiago Carrillo.  tovarăşii   dă  prietenie,  deplină  înţelegere
                                                                                                                                                                                                       .participat
                                                                                                                                                                                                 Au
           ne,   prin   strădanii   mereu   la  traducerea  în  viaţă  a  pro  Mecanizatorii Vasile Trincă  mănat sînt cele mai bune ■— ne  (Continuare In pag. s 3-a)  procedat  la  o  informare  reci  Nicolae  Ceauşescu,  Emil  Bod  reciprocă  şi  cordialitate  ce  ca
                                                                                                                                                                                                                              racterizează  relaţiile  dintre  ce
           sporite  la  învăţătură  şi  disci  gramului  educativ  al  partidu                                                                                procă asupra activităţii şi prin  naraş, Elena Ceauşescu, Gheor-
                                       lui.                                                                                                                                                                                  le două partide.         x
           plină,  prinos  de  mulţumire^  şi
           recunoştinţă  partidului  —  în  Remarcabile  tuccese  s-au
                                       obţinut  în  toate  domeniile  ac
           ţeleptul  călăuzitor  al  naţiunii   tivităţii pioniereşti, îndeosebi
           noastre spre comunism.                                        IN CINSTEA                BAZA TURISTICA            toare  care  va  permite  îra-               chil,  sacourl.  taioare  şt  o   nerilor  şl.  In  special,  a   180  de  gravide  au  audiat
                                                                                                                                                                          mare  gamă  de  sortimente
                                                                                                                                                                                                                    Editura
                                                                                                                                                                                                     celor
                                                                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                             butellerea  a  1  508  sticle  pe
                                                                                                                                                                                                          editate
             In  istoria  trecută  şi  prezen  Prof. VIORICA RIŞCUJIA   FRUNTAŞILOR               PENTRU TINERET            oră.  La  această  fabrică  se               de  Incălţâmintp  —  toate   politică.                o  reuşită  expunere  făcută
                                                                                                                                                                                                                                de  medicul  Gheorghe  Hu-
                                                                                                                                                                          destinate sezonului
                                                                                                                                                                                            de
           tă  a  meleagurilor  hunedorene,   preşedinte al Consiliului   La  Casa  de  cultură  din   i  Cu   sprijinul   Consiliului   vor  mal  produce  la  fie  DE LA  primăvară şi vară.   Arti  DRUM NOU              zău,  pe  tema  igienei  gra
                                                                                                                             care  24  de  ore  23  000  pa
                                                                                                                                                                                                                                videi.  In  final,  s-au  vi
           un  loc  de  cinste  îl  ocupă  or  judeţean Hunedoara al    oraşul  Brad  a  avut  loc   popular   al   municipiului   troane   pentru   sifoane   şi        colele   respective   pot   fi                        zionat  filmele  ..Pe  cel  aş
                                                                                                   Hunedoara,  In  zona  de  a-
           ganizaţiile  de  copii.  încă  din   Organizaţiei pionierilor  recent  festivitatea  de  lu                      se  vor  umple  alte  7  OOit                găsite   pentru   cumpărare   LA TIRNAVA              teptat".   „îngrijirea   sugjt-
                                                                        minare   a   insignelor   de   grement   a   barajului   de   sifoane.  Maistrul  Iile  An-       in  magazine  de  speciali                           rului"  şi  „O  zi  din  viaţa
           1928,  în  perioada  cruntei  te                            fruntaş  în  Întrecerea  so  la  Clnciş,  peste  100  tineri   ghel  de  la  şantierul  nr.  l   tate  ale  cooperativei  zo  Locuitorii  satului  Ttrna-   unui   sugar".   (Ion   Vlad.
                                                                                                  au  început  lucrările  la  o
                                                                                                                                                                          nale  de  consum  din  ora
           rori burghezo-moşicrcsti, în  {Continuare in pag. a ll-a)    cialistă  pe  anul  197.1.  Pes  bază  turistică  pentru  tine  al  l.C.S.  Hunedoara,  co     şul Haţeg.                 va.   sprijiniţi   de   către   corespondent).
                                                                        te  150  de  mineri  de  la
                                                                                                                             ordonatorul
                                                                                                                                       lucrărilor,
                                                                                                                                                ne
                                                                        I.M.  Barza  au  primit  in  ret,  care  cuprinde  puncte   asigură   că   noua   fabrică   o zi                            Consiliul   popular   comu
                                                                                                                                                                                                     nal  BrănLşca,  au  început
                                                                        signe  şl  diplome  de  frun  de  cazare,  locuri  distrac  va  Intra  in  funcţiune  la        EXPOZIŢIE                  construcţia  unul  nou  drum      VREMEA Ţ
                                                                        taş  In  Întrecere.  Cu  a-   tive  şt  baze  sportive.  Ba  termenul stabilit.                                             In  lungime  de  4  km  pînă
                                                                        ceastă   ocazie,   tovarăşul   za   turistică   va   apar                                          Astăzi  la  or*  11,88.  In   la  satul  vecin  Tirnăviţa.   Pentru 24 ore
                                                                        Nicolae   Pantea,   secreta  ţine   Comitetului   munici                                        incinta   minei   Aninoasa   Partea  carosabilă  a  dru
                                PAGINA A ll-A                           rul  comitetului  de  partid   pal  al  U.T.C.  (Ion  Vlad,  co  PENTRU SEZONUL                  se  deschide  o  expoziţie  a   mului  are  o  deschidere  de
                                                                        de   la   Barza,   a   trans  respondent).         ESTIVAL                                       cărţii social-politice,   or  4  m.  Pînă  acum,  datorită   Vreme  instabilă,  cu  ce
                                                                        mis   felicitări   fruntaşilor                                                                    ganizată   de   Centrul   de   hărniciei  cil  care  se  mun  rul  mal  mult  noros.  Vor
                                                                        şl   le-a   urat   succese   în                       Cooperativa   zonali   de                                              ceşte,  s-a  reuşit  ca  dru  cădea  ploi  locale  şi  aver
             Pionier  ta  —  prima  şcoală  de                          activitatea   artişti   amatori   FABRICA            consum  din  Haţeg  *  orga                 librării  din  Deva  şi  comi  mul  să  fie  terminat  pe  o   se  de  ploaie  însoţite  de
                                                                                           Un
                                                                                  viitoare.
                                                                                                                                                                          tetul  de  partid  al  minei.
                                                                              de
                                                                        grup
                                                                                                                                                                                                                                                 Vtn-
                                                                                                                                                                                                                                lescărcărl
                                                                                                                                                                                                                                         electrice.
                                                                        din  cadrul  Casei  de  cul  DE RĂCORITOARE        nizat  la  hanul  „Bucura“  o                 Expoziţia, închinată   ce  lungime de 2 km.          tul  va  sufla  moderat,  cn
                                                                                                                            reuşită   paradă   a   model.                 lor  două  mari  evenimente
              educaţie comunistă a aurului                              tură   Brad   şl   duhului   din  Hunedoara  a  începnt   mero*  public,  s-au  prezen           din  acest  an  şl  zilei  de   PE TEME MEDICALE     nord.   Temperatura   va   din
                                                                                                                                                                                                                                intensificări
                                                                                                        Bulevardul
                                                                                                                                                                                                                                           locale
                                                                                                                   Tratau
                                                                                                    Pe
                                                                                                                            Astfel,  în  faţa  unul  nu-
                                                                        muncitoresc  Gurabarza  au
                                                                                                                                                                                                                                                   fi
                                                                        prezentat  în  cinstea  frun  construcţia  unul  nou  obi  tat  aproape  5»  noi  mode         1   Mai,   are   rolul   de                           cuprinsă  între  S  şi  U  gra
                                                                        taşilor   un   frumos   pro  ectiv.   Este  vorba  de  o   le  de  costume  pentru  băr         popularizare  a  cărţii  so-   In  aula  Spitalului  unifi  de  —  noaptea,  iar  ziua  In
                       mereu tinăr al patriei                           gram artistic,            nouă fabrică de răcori   baţi gt femei, pardeels, ro-                  ctal-polltlce în rîndul mi  cat din Hunedoara, peste  tre 16 şl 2t grade.
                                                                     C.





