Page 83 - Drumul_socialismului_1974_04

gagaMBMaaagasHasa

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 999 ® VINERI 26 APRILIE 1974

(Urmare din pag. 1)
s m
ANUL JUBILIAR Aspectul în discuţie pri­
veşte deopotrivă climatul
lecţiei propriu-zise şi ra­ „AJUTIND STATUL NE A- ,
porturile dîn afara ei. La abatorul din Haţeg ganizează în aşa fel îneît In abator, 20 de tinere \ JUTĂM PE NOI" a Gheor- \
indiferent de activităţile lucrează aproape o sută de bună parte din el îl dedi­ salariate urmează la „Cer­ 1 ghe Faur, om trecut de 70 l
O lucrare dedicata sărbătorii pioniereşti prin care ele se materiali­ femei. „Greul" acestora îl că unei foarte bogate acti­ cul gospodinei" ; altele \ rec- ’ de ani, fost mulţi ani depu- /
zează. Dar dintre toate simte şi factorul poştal vităţi obşteşti. Din acest ventează cele 4 cercuri de J tat în Consiliul popular al 1
roadele educaţiei şcolare Gheorghe Calotă care, de punct de vedere obligaţiile educaţie socialistă, iar cină l comune-i Mia, ţine să fie în ^
alegerea drumului în viaţă două ori pe lună, intră pe sînt multiple, dar preşedin­ se organizează acţiuni de ? fiecare an primul dintre con- i
K m DE ACTIVITATE cîştigă, poate, cel mai mult, poartă cu cite 45-50 de re­ ta le face faţă. muncă voluntar-patriotică ţ pozitele şi taxele datorate i
j tribuabilii care îşi achită im- 1
numărul femeilor — dintre
viste „Femeia“ şi „Sătean-
de pe urma încrederii re­
ciproce prin care se leagă ca . care Cristina Oroianu nu i statului. Mie — spune dînsul l
lipseşte — e foarte mare.
/ — să-mi daţi chitanţa nr. 1.
,
Şi între prezenţa factoru­
P33EÎ1EASCÂ III JUDEŢUL HUNEDOARA elevii de profesorii lor. situat în imediata apropie­ cestea ?, am întrebat-o. 1 Şi de 7 ani la rînd el a 1
—
Cum reuşiţi toate a-
lui la. abator şi un panou
i primit chitanţa cu acest nu- ^
re a porţii există o strînsă — Nu-s singură. Primesc ? mâr. Işi onorează primul <
A ieşit de sub tipar, la gram, autorii cărţii realizea­ Corespunzător Directive­ legătură. Pe revistele „Fe­ un sprijin deosebit din par­ 1 obligaţiile către stat, este ’
Deva, lucrarea „25 de ani ză un tablou reprezentativ lor celui de-al IX-lea Con­ meia" şi „Sâteanca" sînt tea comitetului dc partid ^ un exemplu de cinste şi co- ţ
de activitate pionierească al mişcării pioniereşti hu­ gres al P.C.R., mişcarea consemnate cu creion chi­ şi a conducerii unităţii, iar l rectitudine pentru concetâţe. ^
în judeţul Hunedoara", e- nedorene în cei 25 de ani pionierească este aşezată 7 mic numele abonatelor ; la lingă mine — în munca / nii săi. „Statul ne aiută. \
ditată de Consiliul jude­ de activitate. Lucrarea de­ după 1906 pe baze noi, la panoul de onoare sugestiv obştească — am sprijinul ) Să ajutăm şi noi statul cu 1
ţean Hunedoara al Organi­ butează cu capitolul „Tra­ nivelul cerinţelor activităţii intitulat „Femeia zilelor unor tovarăşe cum sint: { ce putem. Ne aiutăm pe {
zaţiei pionierilor, în cinstea diţii progresiste ale mişcării educative în noua etapă noastre" se află expuse Elena Kovago, Zoriţa Popa, } noi", spune el. El a con- )
jubileului vieţii pioniereşti, de copii în judeţul Hune­ de dezvoltare social-econo- pregătim zece fotografii corespunză­ Maria Luchini, Violeta Al- r tractat un porc, o oaiie şi l
cît şi a importantelor eve­ doara", în care sînt rele­ mică a ţării. Urmînd in­ toare numelor : I\oana bulescu, Margareta Lazăr, \ 700 litri de lapte.
nimente din acest an — cea vate, pe baza documentelor dicaţiile tovarăşului Nicolae Buzgar, Dumitra Cîrlan. Olivia Petrcscu, M arida In comună sînt în prezent \
de-a XXX-a aniversare a da arhivă, tradiţiile de Ceauşescu cuprinse în cu- Ana Zepa, luliana horinez, Mîrmea, Florica Avrămcs- peste 400 de cetăţeni care \
Eliberării şi al Xl-lea Con­ luptă ale tineretului hune- vîntăiile la constituirea pe elevi Marcela Nistoroaie, Zoriţa cu şi multe altele. au achitat impozitele şi ta- I
gres al Partidului Comu­ dorean, educat de către Consiliului Naţional al Or­ Popa, Claudia Brădăţan, — Ce părere aveţi despre i xele datorate stat o lui pe
nist Român. Autorii mo­ partid în spiritul revoluţio­ ganizaţiei Pionierilor şi la Paraschiva Merian, Vasili- munca femeilor şi preşedin­ J 1974 din primele zilie ale ţ
nografiei — prof. Viorica nar care a caracterizat în­ cea de a Il-a Conferinţă ca Ştefan şi Aurica Ba- ta acestora ? Răspunsul la i anului, beneficiind conform »
Rişcuţia, preşedinta Consi­ treaga clasă muncitoare hu- Naţională a Organizaţiei cinschi. Zece nume ale tot întrebare ni la dat ing. ^ prevederilor legale, de boni- ?
liului judeţean al Organiza­ nedoreană. Deosebit de gră­ Pionierilor, întreaga activi­ prin ei atîtor femei — de cele mai Petru Aida. directorul aba­ ( ficaţii de 5 pînă la 7 ia sută. )
ţiei pionierilor, profesorii itoare sînt în acest sens do­ tate pionierească este în­ diferite profesii — fruntaşe torului :
Emilian Boldor, Vasile Bo­ cumentele privind activita­ dreptată spre sădirea în la locurile lor de muncă; — Ca salariată, tovarăşa \ RISIPA © Deşi se ştie că
ta, Eugen Burza, Ioan Ca- tea organizaţiei „Tineretul inimile tinerilor a respec­ U zece deoarece panoul e ne­ Cristina (>n<;«.. a este ex­ 1 trifoiul este o cultură care \
ba, Mariana Turcinschi, in­ Comunist" din Vulcan, care tului şi dragostei faţă de înşişi încăpător pentru mai multe, cepţională. .. preşedintă l nu se dă in stare verde în ţ
structori la Consiliul jude­ în 1929 avea 40 de mem­ muncă, spre sporirea con­ deşi in realitate ele exis­ Deseori între ea şi res­ a iMiB.wd .j* >eniel o ca- ' hrana animalelor si că acest t
ţean al Organizaţiei pionie­ bri între vîrsta de 11-15 tribuţiei purtătorilor crava­ tă. ponsabila bibliotecii orăşe­ riiCii'ri?., .iz l rezulta:ele ■ in , furaj nu se consrumă vara '
rilor — au reunit în pagi­ ani, toţi elevi la şcoala telor roşii cu tricolor la Şi legătura între pre­ neşti. Emilia Ch irită. se u rna manei educative des- ^ decît în cazuri cu totul ex- ţ
nile cărţii cele mai semni­ primară din localitate, cît creşterea frumuseţii şi bo­ zenţa factorului poştal şi a- discută telefonic şl se per­ jăşurate de membrele co- cepfionale, la cooperativa (j
ficative momente din via­ şi persecuţiile la care erau găţiei ţării. mintitul panou de onoare fectează amănuntele mt.'iei, ”i ultimii doi ani
ţa organizaţiei pioniereşti de supuşi elevii şi profesorii Monografia ne oferă o Cîţi dintre noi nu da­ se realizează prin persoana festărtior la care salariate­ n-a mai existat în dezbate­ ,' agricolă din Măirtinesti se i
\ practică pe scară larqă pă- 1
la înfiinţare pînă în pre­ care simpatizau cu ideile largă panoramă a activită­ torăm onoarea şi bucuri­ celei care poartă numele de le abatorului au V n<-1. re nici -o acar un singur l şunatul acestei cufturi. De ţ
zent, integrînd mişcarea comuniste. Sînt evocate a- ţilor pioniereşti, a iniţiati­ ile meseriei unui pro­ Cristina Oroianu, comunis­ biUtat.ea "ă partid ne. Me­ caz de sustrageri — sâvir- i pildă, în ziua de marţi, 23 1
pionierească în bogatele tra­ poi preocupările existente velor pionierilor hunedo- fesor sau diriginte din ta căreia de doi ani con­ dalionul Htera.r V'edae şit de femei — nici pe li­ 1 aprilie, am văzut păscînd 8 /
diţii ale mişcării muncito­ după Eliberare pentru aju­ reni, a succeselor obţinute perioada şcolii de care secutiv i s-a încredinţat P.SlcP''cn”' rpeitelvl de nna- nie de miliţie şi nici la co­ \ cai pe o tarla cu trifoi. în )
reşti hunedorene, in entu­ torarea copiilor şi organiza­ în confruntările cu pionierii ne-am legat sufleteşte? răspunderea de-a fi pre­ zle „Unim." ""ort -i-n misia de fudecată. Înain­ i văzul tuturor. Nimeni nu s-a ţ
ziasmul constructiv cu care rea lor într-o mişcare pio­ celorlalte Judeţe. Un capi­ Transformarea aptitudini­ şedinta comisiei de fon ei simţiri" : crom teren ..Unirea te vreme erau foarte mul­
întregul judeţ se conectea­ nierească. tol special, Întitulat „Tot lor în profesiune şi a. pe abator ţărilor rom tine" sînt doar te ! \ încumetat să-î spună înqriii- \
ză la procesul Istoric al Capitolele „începuturile înainte", cuprinde rezulta­ acesteia în adevărată vo­ Profesional, de aproape cîteva din rnad° le eo’atm- ...Aşadar, Cristina O o- i torului care-i păzea să le
făuririi societăţii socialiste şi avîntul pionieriei după tele obţinute de pionierii caţie depi'nde în mare un deceniu, lucrează ca o- rărtt dintre comisia de fe­ : anu. preşedinta comis’ei } găsească un alt loc de păs- ^
1 cut. Oare acest procedeu t
multilateral dezvoltate. proclamarea Republicii“ şi hunedoreni în anul 1973 sub măsură de competenţa, peratoare telefonistă şl mei de la abator si biblio­ de femei de la abatorul din ij nu se numeşte risipă ? '
Aşa cum se subliniază în „Sub conducerea nemijlo­ deviza „In fiecare zi din pasiunea şi sinceritatea nimeni n-are motiv să se teca. tar reuşita deplină in Haţeg se recomandă prin
cuvîntul introductiv, cartea cită a partidului" cuprind viaţa de pionier, cît mai îndrumării elevilor către plingă de conştiinciozitatea fiecare nti a sărbătorilor de înseşi, rezultatele activităţii ^ STRADA © Mai mulţi lo-
se vrea „un tprijin util ample relatări, evocări ale multe fapte demne de vii­ un domeniu sau altul de ei. In ce priveşte timp: Ia 8 Marti» şi i lun’e este. sole obşteşti. ţ catari de pe bulevadul Dr.
pentru activitatea educativă vieţii pioniereşti hunedore­ tori comunişti", cît şi obiec­ muncă. Legat de aceasta, său liber, Cristina Oroianu tot rezultatul preocupării l Petru Groza ne.au sesizat că
a celor ce muncesc cu ne, de la înfiinţarea prime­ tivele principale ale activi­ dezbaterile simpozionului — soţie şi mamă — şl-l or­ preşedintei PETRE FARCASIU J dimineaţa, începînd de la
pionierii", oferind cititori­ lor detaşamente de pionieri tăţii organizaţiei în anul au evidenţiat un adevăr 1 ora 5,00, liniştea lor este
lor „o lucrare despre di­ din Judeţul nostru pînă la 1974 — anul jubileului or­ de mare valoare prac­ ^ conturbată de zqomotu! ca- >
mensiunile istorice ale pio- preocupările actuale ale or­ ganizaţiei pioniereşti, al ce­ tică, acela că alegerea i re-1 fac autobuzele I.T. A, J
nleriei hunedorene, surprin- ganizaţiei pionierilor, aflată lei de-a XXX-a aniversări mmM 1 şi I.J.G.C.L, care nu au puse i
zînd tradiţiile de bogate sub conducerea şl îndruma­ a actului de la 23 August profesiunii este decisivă \ la punct tobele de esopa- ?
valenţe educative ale miş­ rea nemijlocită a partidului. 1944 şi al celui de-al XI- în procesul de formare a i ment. Detonatiile, zqcvmotul >
cării de copii premergătoare Cititorul parcurge cu e- lea Congres al P.C.R. oricărei individualităţi. Diverse in lor maţii cerute redacţiei I asurzitof al maşinilor deran- i
anului 1949 şi ale Organi­ moţie această etapă densă Sub genericul „File din Pentru că elevii trebuie ) jează odihna locatarilor din i
zaţiei pionierilor, îndrumată din istoria vieţii pionie­ biografia unui sfert de veac" să-şi aleagă nu orice me­ Teodor Ciontuţ — Călan. Romului Muşa — Baia dc 3 la sută se acordă celor care
şi condusă de partid". Lu­ reşti. Pe baza articolelor a- sînt reunite, în capitolul serie pe care o pot face, Persoana încadrată în mun­ Criş. Prin org..neie de pensii au o vechime neîntreruptă in ^ numeroasele blocuri do pe /
T această arteră principală a )
crarea îşi mai propune părute în presă şi docu­ final al cărţii, amintiri e- ci profesiunea la care pot că cu un salariu tarifar lunar nu >e .i atribuie hileie pentru aceeaşi unitate intre 1 şi 5
scopul de a oferi date „de­ mentelor de arhivă este re­ moţionante din viaţa unor renunţa cel mai greu. A- între 1 501 şi 2 0C0 lei, cu sanatorii .• f.B.C. Mangalia. ani dacă lucrează în subteran oraşului, lată de ce noi |
spre structura organizaţiei constituit drumul parcurs foşti pionieri şi comandanţi domiciliu stabil în mediul ur­ Acestea pot fi obţiruc prin şi 2 la suta Ia o vechime ne­ tragem un semnal pentru ^
şi despre domeniile ei de spre perfecţionarea stilului de detaşamente şi unităţi, ceasta se poate obţine ban, beneficiază de alocaţie unităţile sanitare de specia­ întreruptă în aceeaşi unitate s .
conducerile celor două uni- ,
activitate, de a fixa coor­ şi metodelor de muncă ale cît şi declaraţii ale unor numai aplicînd cerinţa de stat pentru doi copii în litate. între 1 şi 5 ani, dacă lucrea­ tăţi care au în dotare auto-
donatele muncii pline de celei mal tinere organizaţii pionieri şi comandanţi de fundamentală a pedagogi­ stimă de 270 lei lunar (130 + Rozalia Cordoş — Călan. ză la suprafaţă. ţ buze, dar şi pentrn aqentii
abnegaţie a pionierilor în revoluţionare, prin insera­ astăzi, ce trăiesc zilele fe­ ei noastre: să-i învăţăm 140 Ici). In cazul relatat, s-a procedat Dumitru Panatie — Pctros. l de circulaţie de la Miliţia >
anul jubiliar 1914". rea celor mai semnificative ricite ale Jubileului pio­ şi să-i educăm pe elevi Gh. Hubalî — Silvaşu de legal. . Din momentul în care vi s-au i munlclpulul Deva, care tre- ţ
Consecvenţi acestui pro­ fapte şi acţiuni pioniereşti. nieresc. T. ISTRATE prin ei înşişi. Sus. Luaţi legătura cu ser­ Treja lanc — Stănija. Da­ compensat în bani drepturile i buie să pună „stop" acestor ^
viciul personal al unităţii un­ că dovediţi cu acte oficiale de concediu de odihnă cu o_ 1 nereauli. ţ
de sînteţi angajat. o vechime efectivă în muncă cazia încetării raporturilor do © Consiliul J
de cel puţin 5 ani şi aveţi muncă cu unitatea, nu mai J LOCUINŢA
vîrsta de 57 ani, puteţi soli­ puteţi pretinde ca după re­ I popular municipal Deva a )
venirea în cadrul aceleiaşi u-
cita ajutor social Oficiului dc
.. Acţiuni permanente, asigurări sociale şi pensii De­ nităţi să vi se acorde şi în \ făcut eforturi pentru a crea |
^ asociaţiilor de locatari şpatiu i
natură concediul dc odihnă
va.
ivlaria Dragomir — Valea respectiv. î pentru birouri. După toate ,
de la i
1 astea, iată că cuiva
Ioan Coveşan — Mintia.
conjugate spre un ţel Dîljii. Luaţi legătura cu Ofi­ Durata concediului de odihnă \ asociaţia C.T. 9 nu i-a con. ^
ciul de asigurări sociale si
^ venit să se mute din Goldu ţ
se stabileşte în raport cu ve­
pensii Deva.
chimea în muncă. In scrisoa­ 1 în Bariţlu şl asociaţia ocupă, i
Moise Magda —• Stănccşti- re nu arătaţi ce vechime în I cu destinaţia de birou, o 1
comun-mai lina Ohaba. Prezentaţi Oficiului muncă aveţi. Dacă aveţi o ve­ 1 uscătorle de la blocul 9 de ţ
de asigurări sociale şi pensii
Deva procesul verbal de cla­ chime în muncă de pînă Ia ^ care locatarii au mare ne. (j
5 ani, durata concediului anu­
^ voie.
ţ
servire a consumatorilor sare sau foia de observaţie al dc odihnă este de 15 zile i TRANSPORTUL © — No, \
clinică emisă de către comi­
lucrătoare. In ceea ce priveş­
sia medico-militară centrală.
te calculul indemnizaţiei pen­ \ oare de ce nu pleacă, că-i (j
D. I. — Teliuc. Angajaţii tru concediu, el se face pe ba­
Convorbiră cu tovarăşul POMPILIU TRIFAN care au o vechime în muncă za salariului mediu zilnic pe i vremea ? — se întreba o i
T mătuşă în autobuzul Simeria 1
directorul I.C.S.A.P. Hunedoara pînă la 5 ani au dreptul la ultimele 12 luni.
un concediu anual de odihnă Ioan Vieru — Hunedoara. ^ —. Orăştie, în ziua de 24
ilătit cu durată de 15 zile
— Ştim ci reţeaua de ali­ ceaun” ; la „Gambrinus" — fucrătoare. La aceste zile se Potrivit legii, în cazul în ca­ t aprilie a. c. la ora 10 (au.
mentaţie publică a Hunedoa­ mult căutata „Tochitură mol- re, după ce angajatul a efec­ J tobuzul trebuia să fie ple-
rei se întinde pe o arie lar­ dovcnească"şi „Antricotul hu mai pot adăuga, dacă este ca­ tuat concediu! dc odihnă, con­ i cat de vreo 7 minute). Am
gă, că este chemată să ser­ nedorean" ; „Frigărui haid'u zul, drepturile de concediu su­ tractul său dc munca a înce­ ţ privit şi noi prin qeamul
vească zilnic mii dc consu­ ceşti" se pregătesc la cramă . plimentar, în cazul în care vă tat la cererea acestuia, cl va l autobuzului. Şoferul Gheor- \
matori. Ce întreprindeţi pen­ „Tocăniţă ca la mama acasă' desfăşuraţi activitatea în locuri fi obligat să restituie unităţii ■ ghe Iar nu-şi terminase încă ^
de muncă cu condiţii deose­
tru ca 'nivelul acestei serviri — la „Retezatul" — Călan şi partea din indemnizaţia de ... discuţia cu impiegatul de i
să cunoască creşteri constan­ altele. bite prevăzute în H.C.M. nr. concediu corespunzătoare pe­ , serviciu. O fi $i asta ceva /
1149/1968. In ceea ce priveşte
te ? — O întrebare pe o temă sporul pentru vechimea neîn­ rioadei nelucrate din anul \ dar respectarea programului 1
— Intr-adevăr, avem 102 despre care se discută rnult treruptă în aceeaşi unitate, se pentru care i s-a acordat acel nimic ? ţ
unităţi, înşirate de la Batiz dar roadele nu se văd în­ concediu.
pînă la Lunca Cernii de totdeauna l ce preocupări acordă în procent de 3 la s
Sus. Ele au diverse profiluri, există pentru ridicarea nive­ sută acelora care au o vechi­ IOAN VASIL1E ţ SANCŢIUNI © Salariatele ,
me neîntreruptă în aceeaşi u-
în funcţie dc cerinţele şi so­ lului de conştiinţă al lucră­ nitate între 5 şi 10 ani. Pen­ VASILE AVRAM 1 depozitului de butelii din \
licitările zilnice ale consuma­ torilor din alimentaţia publi­ tru angajaţii unităţilor din de la Direcţia judeţeană l Brad, Valeria Stehan, Melexi. ţ
torilor : bufete, bodegi, bra­ că, comportarea lor amabilă, pentru probleme de muncă / na Androne si Mariana Eno- i
serii, birturi, bufete, exprese, cinstită faţă de cei pe care-i industria minieră, sporul de şi ocrotiri sociale 1 iu, care se ocupă cu primi-
lacto-vcgetariene, cramă, gos­ servesc ? l rea comenzilor de butelii de 1
podina, cofetării, patiserii, — Vreau să subliniez cu în legătură cu reluarea cursurilor l aragaz, si distribuitorul Ni- \
centre de răcoritoare, cantine- toată tăria că la noi se ac­ ■ colae Marcu au fost sanefio. t
restaurant, bufete dc incintă, ţionează cu fermitate şl în universitare după vacanţă I naţi cu avertisment pentru i
microcantine, restaurante. Con­ această direcţie. Organizaţia Medicul Ioan Cuniac, de la Spitalul din Hunedoara, consultă şl tratează cu multă grilă Ministerul Educaţiei şi Invă ţămîntului anunţă că reluarea mai multe abateri avute si '
ştienţi de îndatoririle pe de partid, cele de sindicat şi pe micuţii Iul pacienţi.
)
In fotografie : Lucrlnd cn un aparat Rdntgen „TUR-700" pentru fixarea diagnosticului.
necores-
pentru
atitudine
care le avem faţă de clien­ tineret au în atenţie perma­ Foto ! N. STOICAN cursurilor universitare după vacanţă se va face luni, 6 mai / punzătoare fată de soliei- i
a. c.
tela noastră ne străduim să nentă ridicarea gradului de
îmbunătăţim în permanenţă conştiinţă politică fi profesio­ ' tanti. i
activitatea, clienţii să fie mai nală a salariaţilor, întrona­
bine primiţi şi serviţi în fie­ rea unii discipline responsa­ REFLECTOR q Păşunea de \
care unitate. Ne obligă la a- bile în muncă, a unui com­ lingă satul Chimindia, a i
ccasta prestigiul dobîndit, mai portament civilizat, apărarea CAP. Banpotoc, este zilnic T
cu scamă dacă ne gîndim că cu sfinţenie a averii obşteşti J asaltată de orătăniile cetă- \
anul trecut am fost clasaţi ce o avem în grijă. Pagubele Alimentaţia raţională - condiţie a sănătăţii \ ţenilor din această localita. I
pe un loc de frunte pe ţară, aduse avuţiei naţionale s-au ^ te. Situaţia este privită însă ?
în cadrul întrecerii socialiste, redus considerabil, fiind, aş i cu seninătate, deşi factorii )
desfăşurată între întreprin­ putea spune, neînsemnate, be­ ' de răspundere din conduce- \
derile de alimentaţie publică, neficiile realizate peste plan, Statisticile mondiale arata vitoare la compoziţia chimi­ rol de a furniza energia, ne­ zente în zarzavaturi şi fruc­ cantităţii de grăsimi de origi­
iar anul acesta cantina-restau- în primul trimestru sînt de ca în ţările cu nivel de via­ că şi rolul regimului de ali­ cesară organismului (rol e-i te. ne animală si a colesterolului \ t Qre rea unităţii invocă sus şi (
lipsa de păşune pentru i
rant „Siderurgistul" a fost peste 400 000 lei, numărul re- ţă ridicat, bolile care ocupă mentaţie, care se cere a fi nergetic) — prin arderea lor Acceptarea unei alimenta­ din alimentaţie; limitarea consu­ l animalele proprietate ob- >
premiată, tot la nivel do clamaţiilor consumatorilor a locul îritîi în clasamentul ge­ concordant cu interesele u- se degajă un mare număr de ţii neraţionalc are unele re­ mului de glucide, în special 1 Sţească. Nu poate face oare \
ţară. scăzut mult. De fapt, aş vrea neral al morbidităţii şi mor­ nui organism bolnav. Mai cu calorii. Grăsimile comestibile percusiuni deosebit de gra­ sub formă uşor asimilabilă, ţ nimeni ordine în privinţa qos- l
— Aţi vrea să vă opriţi să precizez că lucrători ca i talităţii sînt cele ale aparatu­ scamă că timpul rezervat u- îşi au originea în mediul a- ve asupra organismului. Foar­ dulciuri, zahăr, ciocolată etc. ţ podăririi păşunii în cauză ?
şi la cîteva acţiuni de mo­ Miron Guleş, Lucreţia Bog­ lui cardio-vascular — inimă nei consultaţii medicale, deo­ nimal şi vegetal. In prima te multe experimente şi cer­ Singura formă ştiinţifică,
dernizare a reţelei ? dan, Emilia Popel, Ana Si- şi vase. Esenţa acestor boli sebit de scurt, în condiţiile categorie intră: untul, untu­ cetări au dovedit rolul ali­ inofensivă pentru organism, ) PROCESE © Alexandru Ră- l
— Numai în ultima vreme nescu şi alţii, care au doved't o constituie relaţia între in­ aglomeraţiilor permanente, nu ra, iar în cea de a doua u- mentaţiei, în special al con­ ţ ţoi, Oscar Faur si Constantin /
am modernizat cofetăria şi dezinteres în muncă, au fost divid şi mediul înconjurător, permite totdeauna răgaz pen­ leiurile de măsline, floarea sumului mare de grăsimi ani­ de a reveni la greutatea idea­ i Botezatu au atacat şi je- )
lă este regimul hipocaloric,
cafe-barul din Călan, am in- schimbaţi, înlocuiţi cu oa­ prin aceasta înţelegîndu-se tru lămuriri şi instruiri am. soarelui, porumb, in. male, în producerea celei mai diversificat, regim care tre­ 1 fuit pe G. T. de la mina l
timizat, prin schimbare de meni corespunzători. tot ce vine în legătură cu ple privind modul de ali­ Avînd în vedere rolul con­ ucigătoare boli a secolului buie menţinut permanent, per­ ţ Dilja. Pentru tilhărie, au fost ' i
, cimu Limurie, au tost
mobilier, cofetăriile „Ileana” — ...In acelaşi timp, desi­ omul, indiferent de natura mentaţie. firmat pe care îl au grăsimi­ nostru : arteroscleroza. Consu­ condamnaţi, în cadrul unui '
si „Garofiţa", din Hunedoara, gur că aveţi şi lucrători care sa : biologică, fizică, socială. mul crescut de grăsimi duce severent, gradat în funcţie ( proces public, primul — l
„Victoria", "din Călan. Tot merită laude pentru munca Alimentaţia, munca, odihnh, la creşterea concentraţiei de dc starea biologică. încercările I iniţiatorul — la 6 ani 1
aici putem adăuga lucrările ce o desfăşoară. relaţiile sociale, mijloacele de substanţe, grase din sînge (co­ de a slabi în salturi, prin închisoare, iar ceilalţi doi — ]
de modernizare şi intimizarc — Fără îndoială. Vă rog informare culturală, viaţa de Marea varietate de alimen­ le animale în producerea ar- lesterol şi altele) care în „posturi negre", prin medi­ ) complicii, la cite 4 ani. \
efectuate la restaurantele să-i notaţi pe Eduard Ştefă- familie alcătuiesc mediul am­ te întîlnite în viaţa de toate terosclerozei, se recomandă exces se depun pe pereţii camente sînt sortite dc la în­ ţ © Matei Luca din Uricani a j
„Corvinul", „Gambrinus”, „In­ n'escu, Susana Fulca, Viorica biant în care trăim. Pentru zilele, prezentate într-o şi folosirea cu precădere a gră­ vasculari, ducînd la îngroşa- ceput eşecului şi, în acelaşi i fost condamnat la un an i
tim", „Retezatul" — Călan, Fechete, Maria Hirgiliu, Vio­ ca viaţa noastră să se des­ mai mare varietate de prepa­ similor vegetale. rea şi apoi la astuparea com­ timp, sînt dăunătoare orga­ 1 închisoare pentru abandon J
„Ciuperca" şi altele. rica Pitican, Avram Puiuleţ, făşoare în limitele unor pa­ rate, pentru diferite gusturi, Glucidele sau zaharurilc, pletă a vaselor. nismului. ^ familial : si-a părăsit: sofia '
— Dar pe linia extinderii "Zukcrberger Andrei şi mulţi rametri de confort fizic şi se rezumă, în fapt, din punct asemănător lipidelor, au un In concepţia generală, „re­ Dorinţa de a mînca Ia I şi pe cei 4 copii, lăsindu-i \
reţelei, ce ar fi de consemnat? alţii. Faptul că primul tri­ moral, care ar defini starea de vedere chimic, la cîteva rol energetic, însă cantitatea gimul" este etichetat ca ceva unii indivizi, de obicei graşi, l < *' " i
— In microraionul 6 al mestru al anului l-am înche­ de sănătate, trebuie păstrate, categorii de substanţe cunos­ de energie este mai mică, dar deosebit de sever, care de o- este brutală, chinuitoare. Nc- 1 de multă vreme fără nici un
Hunedoarei a fost deschis iat cu o depăşire Ia volumul cu acest mediu, relaţii armo­ cute sub numele de principii eliberată într-un timp mai bicei, nu se respectă decit satisfacerea acestei dorinţe se ^ sprijin. \
restaurantul „Păltiniş” şi co­ desfacere în sumă de peste nioase şi echilibrate. alimentare. Acestea sînt : rapid. Cantitatea de glucide foarte puţin timp. In accep­ poate totuşi impune, e drept,
fetăria „Amandina", Ia par­ 1 200 000 lei, din care la pro­ Bolile cardio-vasculare şi proteinele, lipidele isi gluci­ consumată în plus se depune ţiunea clasică, corectă, prin cu eforturi, dar şi cu preţul ) ULTIMA ORA ® Odată !
terul cantinci-restaurant „Si- ducţia proprie mai bine de mai ales cele cu ponderea dele. La aceste 3 principii se sub formă dc grăsime, şi în regim se înţelege un com­ J cu venirea primăverii, micuţii \
derurgistul" s-au pus la dis­ 100 000 lei, demonstrează că cea mai mare în rîndul popu­ mai adaugă apa, vitaminele acest fel consumul necontro­ plex de măsuri — dc ordin altor satisfacţii. Impulsul a- ţ cetăţeni ai Orăştiei — a 1
fcctiv,
plăcut,
de
produs
C
poziţia consumatorilor 4 uni­ şi lucrătorii întreprinderi' laţiei (arteroscleroza şi hiper­ şi sărurile minerale. lat de produse făinoase, dul­ alimentar, mişcare, respiraţie aliment trebuie canalizat spre < toţi copiii — îsi cer dreptul ţ
tăţi noi — patiserie, gospo­ noastre, în frunte cu comu­ tensiunea arterială) sînt ex­ Proteinele sînt substanţe ciuri, prăjituri, duce la în- în aer liber, viaţa spirituală ) Io joacă. Dar în frumosul t
dina, cafea şi rotiserie. niştii, sînt hotărîţi să mun­ presia „stricării" echilibrului chimice organice cu cea mai grăşare, . mai ales la persoa­ ordonată etc. In acest fel, alte canale ca : plimbări, ) parc din oraş unde este a- ?
— Ce loc ocupă pe listele cească cu răspundere şi ab­ din relaţia omului cu mediul complexă structură dintre nele sedentare. regimul este o concepţie pusă jocuri în societate, vizionări
zilnice de meniu „specialita­ negaţie pentru a cinsti cum înconjurător. toate substanţele nutritive, Pentru a fi raţională, o în serviciul „artei de a trăi". de spectacole , alte activităţi. ^ menajat un loc de Joacă, ’
tea casei”, care ştim că are se cuvine cele două mari e- Legătura strînsă dintre bo­ constituind baza vieţii. Surse­ alimentaţie trebuie să cuprin­ Aşadar, alimentaţia în bo­ Niciodată nu trebuie sa t aceştia qăsesc numai băl. \
o bună tradiţie la Hunedoara? venimente politice din acest lile inimii, în general, şi le cele mai importante de dă, echilibrat, toate principi­ lile de inimă, şi îndeosebi în uităm că nu trăim ca sa / toace de apă, hinte rupte, l
— Voi aminti doar cîteva, an, din viaţa ţării, a XXX-a alimentaţie, legătură deosebit proteine sînt alimentele de ile alimentare,’ în concordan­ arteroscleroza confirmată, ur­ 1 balansoare „sinistrate". ,
lăsînd la latitudinea consu­ aniversare a Eliberării patriei de importantă pentru evolu­ origine animală: carnea, lap­ ţă cu greutatea ideală, efor­ măreşte : combaterea obezită­ mîncăm, ci mîncăm ca sa REPORTER
matorilor a-şi alege dună şi cel de-al Xl-lca Congres ţia bolii şi vieţii persoanelor tele, brînzeturile, ouăle, mai tul fizic şi starea de sănătate ţii, deci reducerea greutăţii trăim.
gusturile şi preferinţele lor. a! partidului nostru ! care suferă de inimă, obligă puţin cele din regimul ve­ La aceste principii alimentare corporale, chiar cînd este
Astfel, la „Corvinul" se poa­ la tratarea, măcar în linii getal — fasolea, soia. de bază se adaugă vitamine­ vorba numai de simple de­ Dr. EMIL GOIA \ ■
te consuma „Muşchi de vită Convorbire realizată de generale, a cîtorva date pri­ Lipidele sau grăsimile an le şi sărurile minerale, pre-. păşiri ponderale; reducerea medic specialist cardiolog
i L Corvinul" Şi „Pui GH. I. NEGREA
(_____________