Page 83 - Drumul_socialismului_1973_06

■HBBnaBBBMama
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5740 © DUMINICĂ 24 IUNIE 1973
ÎHBCTE2S7ţ^E®raa

Ca intelectual şi ca om, In a! doilea rînd, faptul
privind
Atelier Dimitrie Cantemir, prin tot că celebra lucrare Otoman
Istoria
Imperiului
ce ne-a lăsat moştenire, se
constituie într-un adevărat este concepută ca o istorie
simbol ramificat al popo­ a „creşterii“, da şi a... „des­
|3 rului nostru, adunînd în creşterii" Deci, Cantemir
Despre evazionismil) destinul personal şi în ope­ vede declinul imperiului
cu mai mult de un veac şi
sa
ra
datele noastre
toate
de
înainte
fundamentale. sa atît de jumătate acestuia. Pentru prăbu­
şirea
în­
Prin
opera
M44é/W- simplu şi direct spus — este înseamnă o treaptă superi­ vastă şi bogată, prin ma­ ceputul secolului al XVIII-
Evazionismul
artistic
—
oară, care presupune obli­
N\ o formă subtilă a laşităţii gatoriu conectarea la nişte rea sa pasiune pentru in­ lea o asemenea viziune era
—— ~——--- mn ?tt topgvia«KLft¿tgOTB .M^yMtfifciflBBBaMBWHMTOgEMtaMî&ywagratfMagjMaittuÆîJELUiaiiaBre^ s v. ,^aa^y 7wav^ civice. Cei care îl practică relaţii sociale. Cine nu e vestigaţia ştiinţifică, Dimi­ ceva nemaiîntîlnit. Impre­
r trie Cantemir se profilează sionanta putere de sinteză
sînt adepţii confortului spiri­ dispus să ţină seama de a domnitorului român a
tual. Căci nu poate fi decît asta riscă să suporte o con­ în contextul culturii româ­ reuşit să treacă de impre­
neşti ca un adevărat des­
HUNEDOREHE confortabil să scrii o sută de secinţă firească ; cititorul are chizător de drumuri, asc- sia pe care i-a lăsat-o im-
pagini despre nimic, Oricum,
şi el libertatea, la fel de sa­
mai confortabil d-ecit să scrii cră, de a refuza ceea ce
o singură pagină în care să nu-i spune nimic.
arăţi cu degetul (ce gest Una dintre cele mai exac C A N T E M I R
urît, nu-i aşa ?) ceea ce încă te definiţii ale eva^ionismu
e strîmb într-o societate care lui, de care am cunoştinţă
Remarcabilă personalitate „Du-te, rază strălucită,/ Du-te, Bălcescu, urmărind „aşezarea cit trecem la fapte mai repe­ are drept suprem ţel eradi­ îi aparţine lui Marin Preda
istorică, prin excepţionalele mică păsărea,/ Şi pe ţara personajului în cadrul lui a- de, cu atît mai bine“. carea a tot ceea ce e hidos „ocolirea problemelor real mănător cărturarilor Renaş­ periul şi capitala sa, unde
sale calităţi de teoretician, mea iubită/ Mîngîieţi-o-n lip­ devărat" pentru „a-i cuprin­ Pregătit prin drama Băl­ şi strîmb. Pe scriitorul evazi­ ale timpului şi societâţ' terii. Prin puterea minţii s-a format spiritualiceşte,
tactician şi strateg, Bălcescu sa mea !/ Iar tu, nour de de totalitatea momentelor cescu, apoi printr-un scena­ onist nu-l interesează că noastre contemporane ş sale. a cuprins noi proble­ şi, bazat pe gîndirea sa, a
a dominat nu numai epoca rodire,/ Fă să crească-n si­ de seamă" şi pentru recon­ riu cinematografic, romanul ceea ce pentru el e confor­ (...) evadarea cu ajutorul u me ştiinţifice depăşind cu omului de ştiinţă, a văzut
sa, ci şi veacul următor, cînd nul său,/ Cu verzi lauri de stituirea datelor istorice rea­ „Un om între oameni" re­ tabil, celorlalţi li se pare de­ nui torent de cuvinte şi ima mult obişnuitele preocupări acele elemente istorice slab
Idealul pentru care luptase mărire,/ Floarea sufletului le. constituie realitatea origina­ plorabil. El îşi are „principii­ gini intr-un univers al închi din acea vreme, limitate la vizibile care prevesteau de­
a devenit realitate. Au tre­ meu !“. Folosind ca procedeu mon­ ră, transformînd documentul le" lui şi ştie să fluture cit puirii, care nu reprezintă ni literatura cu caracter teo­ căderea acestui mare im­
cut 121 de ani de clnd moar­ Şi laurii de mărire au tajul cinematografic şi con­ în trăire pentru a-1 putea mai sus flamura pe care e mic din ceea ce frăminta logic sau istoriografie. periu. Chiar şi ridicarea sa
tea necruţătoare l-a secerat crescut cum nici nu ar fi trapunctul simbolic, Camil privi ca şi cum ar fi con­ înscris dreptul sacru al liber­ nici măcar conştiinţa scriito Citind şi recitind fapte- împotriva turcilor a fost
şi, departe de a fi dat uită­ bănuit eroul 1 Eugen Jebe- Petrescu realizează In aceas­ temporan cu ele. Personaje­ tăţii de creaţie. Şi deoarece rului evazionist, necum con le-i de glorie din prea urmarea acestor „descreş­
rii, Bălcescu trăieşte mai leanu îi va închina, în 1952, tă dramă ca şi în romanul le lui Camil Petrescu sînt confundă în mod penibil li­ ştiinţa contemporanilor săi" scurta sa domnie în scau­ teri" — fapt caracterizat
viu In inimile românilor. poemul „Bălcescu", Camil „Un om între oameni“, o istorice, autorul luindu-şi bertatea de a bate cîmpi! Dar cel care se complace nul Moldovei, sau meditînd mai tirziu de istorici apu­
Dacă istoria îl aminteşte doar libertatea de a le pre­ cu libertatea de a fl solidar în evazionism, nu va recu asupra impresionante-i salo seni drept „un curaj ex­
cu veneraţie pe acela care supune un conţinut sufletesc cu interesele poporului său, noaşte pentru nimic în Iu opere, trei lucruri surprind. cepţional îmbinat cu o ma­
spunea ¡ „să ne luminăm dar care să explice conduita şi evazionistul îşi manifestă la me că e un evazionist. FI Primul ar fi acela că, în­ re capacitate de a scruta
poporul, dacă vrem să fim gesturile lor. Figura luminoa­ colţ de stradă indignarea reşte. Cum spuneam, el ar văţatul căruia i-a mers ves­ viitorul“.
liberi", literatura l-a imor­ Bălcescu—erou literar să a romanului este iacobi­ cînd scrierile îi sînt refuzate „principii". Chestiunea e a tea în toată Europa, cunos­ Şi un al treilea fapt,
talizat In opere de certă va­ nul revoluţiei noastre bur- şadar mai complicată şi me cător a zece limbi, poet şi pentru care Dimitrie Can­
loare artistică. ghezo-democratice, Nicolae de cei în drept să !e publice. rită să revenim la ea pentru muzicolog, membru al A- temir pe drept cuvînt este
Fără a idealiza personajul, Bălcescu. El nu realizează adevărul că a preciza unele nuanţe. cademiei din Berlin, era denumit intelectual patriot,
fără a-i hiperboliza rolul In Urmărindu-i existenţa de e liber să scrie orice îi trece fiul unui oştean... analfa­ este acela că eruditul ro­
„mersul revoluţiei“, literatu­ Petrescu va scrie în 1948 sultă de tablouri antitetice, la vîrsta de doi ani, roman­ prin cap, dar că a publica RADU CIOBANU \ bet. Iată ce zice Ion Ne- mân a înţeles la un mo­
f
ra l-a creionat pe Bălcescu drama „Bălcescu", iar între întemniţat la Gorgani, Băl­ cierul îşi zugrăveşte eroul ca culce cronicarul în „Leto­ ment da că a venit vre­
drept un veritabil erou de 1953—1957 romanul istoric cescu respinge propunerea un om excepţional, drama sa piseţul Ţării Moldovei" : mea să părăsească biblio­
epopee, cu suflet ardent, do­ „Un om între oameni“ în­ surorii sale, Tiţa, de a cere reflectînd marea dramă a „Au socotit cu toţii pre teca pentru a lua sabia în
minat de un inegalabil spi­ chinat aceluiaşi om asupra domnitorului graţierea : poporului român. In tînărul Munca şi eroismul cu care întregul popor ^ Constantin Cantemir cluce­ mînă, pentru a-şi face da­
rit de sacrificiu, dovedin- căruia va reveni poetul Ion „Bălcescu (...Se priveşte secretar al guvernului vor­ rul, fiind om bătrîn ca de toria faţă de poporul său.
du-se in orice împrejurare Barbu în poezia „Bălcescu plin de silă, se ridică înfio­ besc „şase secole de istorie şeptezeci de ani şi om sim­ Prin această expresivă îm­
exponentul poporului. trăind". rat de ceea ce i se cere): românească", glasul poporu­ plu, mai de gios, că nici pletire a scrisului cu fapta,
Ion Chica îşi aminteşte cu Evocînd, In poemul „Băl­ Nici un despot nu mă va a- lui, glasul marelui adevăr al înfăptuieşte, politica partidului nostru - cartea nu ştia, socotind bo­ a operei sale ştiinţifice cu
nostalgie despre Nicu Băl­ cescu“, personalitatea aceluia vea în ocnă... Nu pot ruga epocii. Bălcescu este ferm, ierii că l-or purta cum le acţiunea politică, Dimitrie
cescu, încercînd, aşa cum re­ care a fost „sufletul Revolu­ nimic pe un despot...Ii urăsc pasionat, incapabil de com­ voia lor..." Cu foarte mulţi Cantemir constituie, din a-
zultă din confidenţa făcută ţiei de la 1848", Eugen Jebe- pe toţi". promis, vizionar, preconizând bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie ! ani după Cantemir, alţi fii cest punct de vedere, în
prietenului său Vasile Alec- leanu îi sesizează parcă pre­ Optimismul eroului rezidă acţiuni cutezătoare, viaţa sa ai patriei, plecaţi din pă­ orizontul vieţii social-poli-
sandri, schiţarea unei bio­ zenţa : „Zăresc un om... prin în atitudinea lui dîrză, în avind intensitatea şl purita­ Conferinţa Naţională a U- te şi inepuizabile surse de rinţi posesori doar a unei lice româneşti un exemplu
grafii a marelui revoluţionar, vremi... departe-i,/ Dar ini­ siguranţa morală neclintită, tea văpăii a cărei splendidă niunii Artiştilor Plastici, cu- inspiraţie. Sînt convins că profunde înţelepciuni popu­ fără precedent, un luminos
integrîndu-1 poporului pen­ ma-mi i-aude paşii..." Ca în- expresie a credinţei în po­ lumină îmbrăţişează largi vintarea tovarăşului Nicolae vă veţi strădui să puneţi în lare — Brîncuşi, Vlaicu ş.a. precursor al paşoptiştilor.
tru care s-a jertfit. tr-o simfonie unde tema mu­ por : „Revoluţia este în mers Ceauşescu, ţinută la Sala valoare acest bogat material — vor intra în pantheonul
Sfîrşitul aceluia care şi-a zicală revine dezvoltată, mo­ este pornită de la începutul spaţii. Deşi erou romantic, Dalles la încheierea lucrări­ faptic, acest puternic entu­ culturii universale. Prof. M. STOLNICU
iubit cu ardoare poporul, dulată, organizînd In jurul istoriei româneşti... este a Bălcescu e lucid, înţelege lor, au lăsat o profundă im­ ziasm de masă". __i
luptlnd pentru „libertate, e- ei întreaga melodie, imagi­ poporului... Dacă vom fi a- faptele; e mai realist decît presie în conştiinţa creato­ Plastica românească are o
galitate, fraternitate" a smuls nea lui Bălcescu revine, în restaţi, sînt convins că ne va adversarii săi politici, chipul rilor de frumos. tradiţie frumoasă, posibilităţi
lirei lui Alecsandri o caldă ipostaze diferite, de-a lungul scoate în citeva ceasuri po­ înaltul for al plasticienilor de dezvoltare nelimitate. In
elegie. Ce altă dovadă mai poemului. porul, de la închisoare..." său îngemănîndu-se - cu ima­ a avut menirea să clarifice această dezvoltare fără mar­
grăitoare a nemărginitei iu­ Drama „Bălcescu“, de Ca­ sau: „Nu se ştie care din­ ginea poporului care-1 forti­ o serie de probleme teoreti­ gini trebuie ca şi noi, artiş­
biri de ţară decît versurile mil Petrescu, reia din pers­ tre scîntei va aprinde ţara, fică. ce, să stabilească aportul a- tii hunedoreni, să ne înca­
patetice cu care se încheie pectiva materialismului dia­ dar ţara nu aşteaptă decît Prof. MARIA TOMA dus de către creatorii opere­ drăm şi în viitor. Pentru
poezia „Bălcescu murind" : lectic şi istoric, figura lui o scînteie ca să ia foc. Cu Deva lor plastice la opera de edifi­ această dezvoltare trebuie să
care a noii orînduiri, să su­ facem zilnic eforturi tot mai
blinieze încă o dată caracte­ mari. Pentru acest ţel co­
rul militant al artelor plas­ mun trebuie să milităm.
tice româneşti, conţinutul a- Multe gînduri s-ar mai ce­
dînc uman al acesteia, să re a fi exprimate în cuvin­
Premiile Asociaţiilor Iv MARTINO VIO stabilească locul şi rolul cri­ te, ca mai tirziu să primeas­
9 ticii în educaţia estetică a că forme concrete; idei ce
maselor şi să-şi aleagă noua s-au născut în atmosfera
FIŞA BIBLIOGRAFICA sa conducere. fierbinte a conferinţei. Ele
scriitorilor pe anii 1872 „Cercul de aur“ — poezii Problema creaţiei în cen­ ne întăresc în convingerea
trele mai mici ale ţării, di­ că şl In judeţul nostru se va
— E.P.L., 1966 ; „Ca să fii feritele aspecte ale acesteia porni mai hotărit spre rea­
Acordarea premiilor Aso- Asociaţia scriitorilor din stea" — poezii — E.P.L., subliniate în materialele con­ lizarea unei arte angajate,
ciaţiilor de scriitori din Braşov : Iv. Martinovicl, 1969 ; „Ochii şi ploile" — po­ ferinţei au stîrnit un viu născută din necesitatea ma­
Bucureşti,Braşov, _ Cluj, •pentru^ volumul de versuri ezii — Edlti Cartea Româ­ interes în rîndul majorităţii rii răspunderi cu care am
lalw-Tg'.". mtreş- şi" Timi.fda-"-' •fachir şl ploile" şi Ioana nească, 1972 ; „Pe sub arca­ participanţilor; fost investiţi, dezvoltată
ra, pe 1972, a constituit şi Postelnicu, pentru cartea da porţii negre" — roman — In judeţul Hunedoara s-au dintr-o moştenire originală
în acest an ocazia unei re­ „Toate au pornit de la pă­ Edlt. Albatros, 1972. făcut eforturi mari, pentru de o concentraţie artistică
trospective a rodniciei acti­ puşă". ca întreaga creaţie artistică rar întîlnită şi de o realitate
vităţi de creaţie literară, Asociaţia scriitorilor din TRADUCERI cultă, avînd ca temelie ca­ în care făuritorii bunurilor
un important prilej de con­ Cluj: Aurel Gurghianu, Rabindranath Tagore — racterul robust al artei materiale se întrec cu tim­
fruntare a valorilor scriito­ pentru scrierile „Tempera­ „Grădinarul“ — poeme — populare care ne este o ade­ pul. Această artă va fi o
riceşti contemporane. După tura cuvintelor" şi „Poartă E.L.U., 1961 ; C. Aitmatov — vărată sursă de inspiraţie, să creaţie comună a tuturor
ce au fost supuse dezbaterii cu săgeţi", Vasile Igna, „Primul învăţător" — proză se ridice la rangul bine me­ plasticienilor hunedoreni. pre­
juriilor cele mai bune lu­ pentru volumul „Fum şi E.L.U., 1964 ; Fr. de la Motte- ritat, ca rezultat al unei zentă pe suprafeţele monu­
crări ale anului care a tre­ ninsoare", Kenez Ferencz, Fouque — „Undine" — pro­ munci susţinute, timp de a- mentale ale edificiilor noi, în
cut, s-au acordat următoa­ pentru cartea „Nisip în va­ ză — B.P.T., 1968. proape două decenii, de cînd săli de expoziţii. în muzee,
rele premii: liză" şi Racz Gyozo, pentru croaţia plastică se desfăşoa­ In casele oamenilor.
volumul „Raţiunea şi fru­ ră organizat. Meritele celor
Asociaţia scriitorilor din IOSIF MATYAS
mosul". Ţ ă r m n a t a l două unităţi de creaţie ale
Bucureşti : Poezie : Ion Ho­ Asociaţia scriitorilor din Uniunii (Filiala Petroşani, artist plastic Deva
rea, pentru volumul „încă laşi: Ovidiu Genaru, pen­ Cenaclul Deva), contribuţia
nu", Mircea Ivănescu, pen­ tru volumul „Patimile după Desprins de tine şi foşnetul mării acestora la prestigiul creaţi­
tru volumul „Alte versuri“, Bacovia", şi Ioanid Roma- n-aş îndura zarea e de mătase. ei româneşti sînt cunoscute. Vasile Stăncoane — Poiana „Stau seara la fereastră şi te călăreţi/ cu trupuri de
nescu, pentru culegerea de Se păstrează în gîndul meu Răchiţelu. Compoziţia dv. ascult/ Cum cade încet a- lignit/ s-au oprit pe terasa
şi Gabriela Melinescu, pentru în plină zi
poezii „Favoare“. ca un puternic ecou cuvin­ „Dorul“, dovedeşte o mînui- murgul vineţiu şi ud/ Pe ra- zării/ Au descălecat/ şi caii
cartea „Jurămîntul de să­ Asociaţia scriitorilor din n-aş- afla cărarea . Aici e mama tele t o v a r ă ş u l u i Nicolae re uşoară a versului, stăpî- nepotcoviţi i-au legat/ de
răcie, castitate şi supune­ Tg. Mureş: Papp Ferenc, sunt fraţii şi tata Ceauşescu rostite la vernisa­ nirea secretelor rimei. Poezie cetenii vineţii de brad"/...
de notaţie, ea rămîne la ni­
re“. pentru „Paznicul beat", şi Apele aici aici străbunii jul expoziţiei „125 de ani de velul unor comparaţii de su­ POŞTA Totul e „vineţiu" şi pesi­
la Revoluţia din 1848 în Ro­
Proză : Mircea Micu, pen­ Szocs Kalman, pentru „Ju­ şi vatra mist în poezia dv. încercaţi
căriile mele". sunt altele mânia". prafaţă, fiind lipsită de ima­ să priviţi lumea fără să ţi­
tru romanul „Patima", Al. Asociaţia scriitorilor din şl gindurile, „Realizările, preocupările gini profunde, originale. Ta­ LITERARĂ neţi binoclul invers.
Ivan Ghilia, pentru cartea Timişoara: Mircea Şerbă- Poezia, de astăzi ale României so­ lentul nu vă este străin, aşa
de proză „Recviem pentru nescu, pentru volumul de Înaltele. cialiste, munca de făurire a că lucraţi în continuare, ci­ loan Cimpoca — Geoagiu ;
schiţe şi nuvele „Misteri­ tot aici s-a născut societăţii socialiste multilate­ tiţi şi... mai trimiteţi. P. Marian — Deva ; Breaz
vii", şi Maria Luiza Cris- muri de cireş ce-şi strlgă-n
oasa sirenă", Şi Al. Jebe- Fetele la noi sub zodia ral dezvoltate, eroismul cu Vasile Lică — Hunedoara ;
tescu, pentru romanul „Cas­ leanu, pentru volumul de care întregul popor înfăptu­ Albu Nicolae — Hunedoa­ zare/ Ruga lor de flori de Dumitru Băzăvan — Călan.
telul vrăjitoarelor". poezii „Transparenţe“. sunt mal frumoase fără sfîrşit şi început. ieşte politica partidului nos­ ra. Din nou, aceleaşi poezii. mai la templul soare" Deocamdată nu.
tru sînt, fără îndoială, boga­ Le-am învăţat pe de rost. ş.a.m.d. („Amurg“) sau „Şap­ Red.
te. Declarînd: „Nu caut probleme, dar —
F i I m meu. Şi aceste probleme sînt complexe. De
asta mi-e firea — ele se găsesc în drumul
aci vine ambiguitatea filmelor mele", Pre­
minger dă o definiţie foarte exactă a con­
ţie o bibliografie de-a dreptul impresionan­ „ Grăbiţi cepţiei sale estetice. Or de această concep­
tă, conjugată cu un ascuţit spirit critic, ca­
Editoriale re conferă analizelor garanţia obiectivităţii, Spectacole ţie — şi „Grăbiţi apusul soarelui“ este un
exemplu tipic în acest sens — este străină
fără să excludă însă interpretarea persona­ orice închistare în stilizare, fiindu-i proprie,
Adrian Marino : lă, ci dimpotrivă, implicînd-o. Scrupulozita- apusul soarelui“ în schimb, o mare stimă faţă de real, faţă
tea documentară nu este un scop în sine şi @ Azi, la Orăştie, şi mîine la Hunedoara de transcrierea fidelă a tuturor caracteristi­
Ansamblul artistic „Doina Banatului" din Ca­
deci dicţionarul nu este o simplă înşiruire ransebeş prezintă spectacolul „Pe plaiurile Ba­ cilor acestuia.
După investigarea unei arii tematice foar­
„Dicţionarde de date i fostul asistent al lui George Căli- natului“. eveniment cinematografic soarelui" este din te largi, cuprinzînd războiul, politica, istoria,
un
apusul
Filmul „Grăbiţi
numai
nu
nescu, deşi urmează un drum personal, nu
exclude desigur, critica „creatoare“, „impre­ pricina virtuţilor sale intrinseci, ci şi pen­ religia, patologia, Preminger se opreşte la
© „Crişana" — orchestra de muzică popu­ chestiunea rasismului. Ecranizând în 1967
sionantă“, dar o consideră eficientă numai lară a Filarmonicii de stat din Oradea — pre­ tru faptul că pe genericul său apare numele romanul lui K.B. Gilden, Otto Preminger
idei lite în măsura în care se manifestă în spiritul zintă la Haţeg (24 iunie), Dobra şi lila (25 iu­ lui Otto Preminger, unul din regizorii cei realizează o operă filmică valoroasă care —
mai însemnaţi ai Hollywood-ului. De nume­
teoretice.
pregătiri
solidei
A
al
adevărului,
deşi mizanscena este inobservabilă — poar­
nie) spectacolul folcloric „Sună buciumu-n Bi­
fi „impresionist“ nu înseamnă doar a avea hor". le lui Preminger se leagă un număr impu­ tă amprenta distinctă a stilului şi ritmului
„impresii", ci să ai impresii după ce ai o nător de succese. Iată citeva titluri definitiv caracteristic premingerian.
cultură solidă. Numai fiind perfect edificat ® Teatrul maghiar de stat din Tg. Mureş, intrate în istoria cinematografului: „Laura" Acţiunea peliculei „Grăbiţi apusul soare­
După publicarea a două solide lucrări de (1944), „Chihlimbar" (1947), „Doama în her­ lui“ se petrece la sfîrşitul celui de al doilea
asupra unei probleme o poţi depăşi. Altfel aflat In turneu prin judeţul nostru, oferă spec­
referinţă (Viaţa lui Alexandru Macedonski — observă Adrian Marino — se întîmplă mină“ (1948), „A 13-a scrisoare" (1951), război mondial, în statul Georgia al S.U.A.
şi Opera lui Alexandru Macedonski) Adrian tatorilor din Petroşani (25 iunie) şi Lupeni (26 „Carmen Jones" ţl954), „Saint Jeanne" Ţinutul este dominat de concepţii sociale
prea des ca din ignoranţă să „descoperim“
Marino, personalitate marcantă a criticii li­ lucruri cunoscute (de fapt) de zeci de ani ! iunie) piesa „Nu pot trăi fără muzică" de M. (1957), „Bonjour tristesse“ (proiectat la noi anacronice, relaţiile dintre oameni fiind
terare româneşti, s-a orientat, în lucrările Szigmund. pe micul ecran, 1957), Porgy and contaminate de virusul unui rasism exacer­
Plecînd de la aceste premise, „Dicţionarul Bess" (1959), „Anatomia unei cri­
ulterioare, spre probleme de teorie a criti­ de idei literare", lucrare fundamentală, ca­ me" (1959), „Exodus" (1961) şi „Car­ bat. Prima şi cea mai cumplită constatare
cii. „Introducere în critica literară" (Premiul pătă o mare utilitate culturală, adresîn- dinalul" (1963). Această listă selectivă de pc care o face Preminger, este faptul că
războiul a lăsat aici neatinsă ideea oribilă a
Uniunii Scriitorilor) şi „Modern, modernism, du-se prin forţa convingerii, în egală măsu­ titluri are menirea să ilustreze complexita­ delimitării umanităţii în rase inferioare şi
modernitate", prefigurează „o nouă critică", ră, publicului, cîţ şi specialiştilor- Pentru melomani tea profilului creator al lui Preminger, de­ superioare. In zadar a învins raţiunea într-o
critica ideilor literare, ce-şi va găsi adevă­ opotrivă familiar cu lumea comediei de sa­ treime din lume, în zadar a condamnat con­
rata consacrare în dicţionarul recent apă­ ADRIAN ISAC lon a lui Ferenc Molnâr şi cu opera jazz a ştiinţa mondială genocidul şi celelalte for­
rut. Ideea de la care pleacă dicţionarul de © Simfonia nr. 11 op. 116 „In memoriam" lui Gershwin, Dar ceea ce este mai semni­ me ale criminalităţii rasiste, persistă în con­
ficativ In personalitatea Iui Preminger este
idei literare (voi. I, literele A-G) şi, de fapt, — prezentată în prima audiţie cu prilejul con­ disponibilitatea deosebită a regizorului de a tinuare anomalia credinţei oarbe în dreptu­
întreaga acţiune critică a lui Adrian Mari­ * certului festiv consacrat semicentenarului problematiza subiectele cu care se întiineş- rile exclusive ale rasei albe „superioare".
★ ■Ar Drama micilor fermieri de culoare, ame­
no, este aceea potrivit căreia, pentru a-şi fun­ Partidului Comunist Român — şi Simfonia nr. ninţaţi să fie înghiţiţi de politica economică
damenta un statut propriu, critica literară Prozatorul George Maria Banu, originar 6 op. 82, sînt două lucrări simfonice de Mihai dc rechjn a unei companii de afaceri capi­
trebuie să pornească de la a clarifica pe de­ din Maramureş, cunoscut deocamdată de Andricu apărute recent pe un disc stereo. taliste, .are multiple semnificaţii. Dezvăluie,
plin termenii pe care-i foloseşte. Este, teore­ un cerc restrîns de cititori, a obţinut In în primul rind, nesocotirea flagrantă a drep­
tic, absurd să pretinzi că-ţi aduci contribu­ 1968 Premiul Naţional la concursul organi­ @ „Mîndră-i lumea cu feciori", „Tot am stat turilor umane, denunţă apoi cauzele vieţui­
ţia la dezbaterea critică a unor termeni, lu- zat de către Uniunea Scriitorilor, Uniunea şi m-am mirat", „La gură de ogăşel“ ş.a. sînt rii paradoxale a unei concepţii perimate. Şi
ind atitudine faţă de ei, fără să le eunoşti Tineretului Comunist şi Consiliul Central citeva dintre melodiile cuprinse pe discul im­ ce folos că Henry Warren plăteşte scump
pentru uneltirile sale, din moment ce cau­
toate sensurile. Şi totuşi, în foarte multe ca­ al Sindicatelor. El a publicat pînă acum primat recent de Tiberiu Ceia, acompaniat de zele tragediei nu sînt eradicate, proliferînd
zuri, aşa se întîmplă ; parcurgerea unor ca­ nuvele, schiţe şi povestiri în ziarul local alte nelegiun, în aceeaşi lume a capitalului
pitole din acest prim volum, ca antiliteratu­ băimărean, sporadic în revistele „Luceafă­ orchestra George Vancu. stăpînit do oameni lipsiţi de scrupule.
ră, avangarda, barocul, estetismul, experi­ rul“ şi „Tribuna". Totodată, alături de alţi @ Douăsprezece „Tangouri celebre româ­ Filmul lui Preminger are calităţile unei
mentul etc., ne demonstrează ce false accep­ scriitori băimăreni apare într-o culegere re­ fresce întinse, în care analiza atinge veri­
neşti" însumează discul recent apărut. In inter­
ţii a generat înţelegerea eronată a unor publicană de proză şi poezie intitulată tabile performanţe, comunicînd o poziţie
concepte fundamentale ale teoriei şi istoriei „Cîntece de om". pretarea orchestrei „Electrecord", dirijată de net condamnatop.re faţă de o problemă acu­
4
literaro şi cu cită seninătate se discuta de­ Pe data aceasta cu volumul de nuvele şi Alex. Imre — „Tangoul de demult", „Vrei să tă ce macină neînceta societatea americană.
Jane Fonda, Micbael Câine, John Philip
spre unele noţiuni al căror sens nu prea era povestiri „Muntele alb", George Maria Ba­ ne-ntîlnim sîmbătă seara", „Sub balcon eu
cunoscut nu îşi face adevăratul debut literar, un me­ ţi-am cîntat o serenadă" ş.a. Law, Lars Finchley $> alţii evoluează cu
un impresionant realism în acest fihp de a-
Adrian Marino foloseşte pentru explica­ rituos debut, prozatorul dovedind deosebit titudine declarată.
rea fiecăruia dintre termenii luaţi în discu- simţ artistic. Scenl din film AL. COVACI