Page 56 - Drumul_socialismului_1972_12

> yj.MWifJIiWWWril!r,BCTBVlWWBW
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 581 © MARŢI 19 DECEMBRIE 1972
EBIWBItlgAtiaur. W¿jn¡raa»^iHy<yre^^H¡r ^
gSnggBBBBBBfflaBBBagBBBIMggBBgBBBia
OAMENII MüjjÇII HUBEDORERI

PREGĂTIREA PROPAGANDIŞTILOR

lITlMPIIĂ ANIVERSAREA REPUBLICII
SĂ SE MATERIALIZEZE

Cincinalul înainte de I
v/htsg
Şl DEZBATERI VII
11947-1972 !
Timp de trei zile, la Ca­ tate s-a ajuns deja cu dezba­ batere în care ati venit cu cut-o aici, şi am încercat să
binetul judeţean de partid, terile la tema a treia, unde „partea practică“ despre ca­ dovedesc acest lucru şi la
propagandiştii din mediul ru­ se poartă discuţii mature, la re ne vorbiţi. cursul de educaţie moral-ce-
ral s-au bucurat de o instrui­ obiect. Mersul bun al aces­ — Da, eu conduc cursul tătenească pe care îl conduc
re metodică, bogată in con­ tui curs, ca dealtfel şi cel de studiere a documentelor în brigada a doua. Doresc Odată cu primele descăr­ ţla amintită s-a realizat cea
ţinut şi exemplificări practi­ al cadrelor didactice — unde Conferinţei Naţionale a par­ să subliniez prestigiul, se­ cări din schimburile zilelor mai înaltă producţie de fon­ „Mai. iote spre comorile
ce. E pentru a doua oară, de şi frecventa şi dezbaterile tidului, la organizaţia de ba­ riozitatea pe care le-a cîşti- trecute, la furnalele din tă cunoscută pînă în prezent.
la deschiderea noului an de sînt meritorii — cred eu că ză a Consiliului popular co­ gat acest curs de la prima Combinatul siderurgic Hune­ Această afirmaţie este sus­
învăţămînt, cînd propagandiş­ se datoresc seriozităţii şi munal d'n Bucureşci. La pri­ temă, prin prezenţa la dez­ doara s-a elaborat cea de a ţinută de un fapt deosebit:
tii din mediul rural au pri­ responsabilităţii cu care se ma temă, în care am dezbă­ baterile lui a tovarăşului Ti- 42-a mie tonă de fontă peste în fiecare lună s-au produs din adincuif - deviza întregului
lejul să se pregătească la ocupă de ele propagandiştii tut problemele eticii şi e- tus Marinoiu, secretarul co­ prevederile de plan de la în­ în medie peste sarcinile de
nivel de judeţ pentru a be­ respectivi. Mă refer la tova­ chitătii socialiste, normele mitetului de partid din co­ ceputul anului. Această pro­ plan 2 000 tone de fontă în­
neficia de cele mai bune in­ răşii Avram Murg, primarul acestora, am prezentat şi o mună. ducţie sporită, care este de deosebi prin creşterea indi­
strumente de organizare şi comunei, propagandist la informare în care am venit două ori mai mare decît an­ cilor de utilizare şi folosirea
conducere a dezbaterilor la Discuţiile, la care au par­ gajamentul luat în cinstea mai eficientă a timpului de colectiv al I.P.E.G. leva
cursurile învătămîntului de ticipat activ şi Ioan Stanca, aniversării unui sfert de lucru.
partid. locţiitorul secretarului co­ veac de la proclamarea Re­ Este demn de remarcat şl
mitetului de partid din co­
tru instruirea propagandişti­ Snvăţămîntui de partid muna Băita, şi Titus Părău, publicii, constituie o confir­ faptul că de la începutul a- (Urmare din pag. 1) mai prejos. In fiecare secţie,
Se materializează această
preocupare mal atentă pen­
nului, indicii de utilizare a
mare deplină a preocupărl-
locţiitorul secretarului comi­
membrii brigăzilor, în mare
lor, această grijă fată de an­ tetului de partid din comu­ să fructifice fiecare şansă ivi­ majoritate comunişti, au ştiut
corarea temelor ce se supun na Şoimuş, şi care au ridi­ tă pe parcursul prospectării să-şi organizeze în aşa fel
dezbaterii în cerinţele nou­ cat probleme majore ce vi­ indici înalţi de utilizare şi explorării. munca încît să poată raporta
lui din viata politică şi eco­ zează buna desfăşurare a Din relatările tovarăşului îndeplinirea exemplară a pla­
cursurilor
învătămîntul
în
nomică ? Răspunsul am cău­ cursul de studiere a docu­ cu exemple concrete de la Sever Suciu, inginer şef cu nului şi a angajamentelor în
tat să-l aflăm într-o discuţie mentelor Conferinţei Naţio­ noi din organizaţie. Dezbate­ de partid — au relevat ro­ forajul, am desprins cîteva cinstea aniversării Republicii.
cu propagandişti şl locţiitori nale, şi la tovarăşul Tranda­ rile au fost mult mai antre­ lul important al pregătirii ia furnalele Hunedoarei date demne de consemnat. Au existat desigur şi greutăţi
ai secretarilor comitetelor fir Rahotă, directorul şcolii, nante cînd s-a discutat la propagandiştilor ca şi roade­ Astfel, la lucrările de foraj e- în ceea ce priveşte aprovizio­
comunale de partid din Baru, propagandist la învăţămîntul concret. Mai mult, împotriva le acestei pregătiri. xecutate în acest an, viteza narea cu materiale şi piese de
Şoimuş, Bucureşci, Bretea ideologic al cadrelor didacti­ acelora care au avut abateri Aceste roade, însă, nu se © 42 000 tone de fontă peste plan şi 8 milioa­ medie lunară a fost depăşită schimb, în diferite cazuri
Română şi Băita. ce. de la conduită s-n creat pe culeg în toate organizaţiile ne lei economii prin reducerea consumului de cocs cu 8 la sută, fapt ce a condus condiţiile naturale influentînd
— Pe raza comunei — Am vrea să cunoaştem loc opinie. Cei în cauză de bază din aşezările rura­ la reducerea timpului de să­ în mod negativ asupra bunu­
noastre s-au deschis şi felul în care vă ajută pregă­ erau de fată — tovarăşii le, deşi peste tot propagan­ pare pe verticală şi raporta­ lui mers al lucrărilor. Dar de
activează 7 cursuri de tirea pe care o faceţi la Ca­ Teodor Ghilean şi Aron Ni- diştii au beneficiat de in­ lor furnaliştilor hunedoreni furnalelor au fost depăşiţi rea în ziua de 7 decembrie a fiecare dată, forţa colectivu­
învăţămînt de partid — binetul judeţean de partid. cula, care au absentat nemo­ struire şi pregătire în acest pentru folosirea agregatelor cu peste 40 de kg de fontă îndeplinirii planului la foraj lui, puterea de mobilizare au
ne spune propagandistul Tă- — Eu am foarte putină ex­ tivat de la serviciu. Dezbate­ scop. Există încă organizaţii cu o eficientă superioară pre­ pe mc volum util şi zi ca­ pe anul în curs. Acest lucru învins. După cum ne spunea
nase Medaru, locţiitor al se­ perienţă, pentru că sînt pro­ rile au ajuns acolo încît do bază unde cursurile în­ vederilor de plan. lendaristică. Prin aceasta va permite ca pînă în ziua de tovarăşul Vasile Vasilescu .şe­
-
cretarului comitetului de pagandistă numai din acest cei doi s-au simtit îndem­ vătămîntului de partid nu In acest sens se cuvine s-au realizat de pe acum in­ 31 decembrie să fie realizaţi ful serviciului planificare,’ dv
f
partid din comuna Baru. Lo­ an de învăţămînt, dar pot naţi să se angajeze la o con­ s-au deschis. Au fost înţele­ menţionat faptul că întrea­ dicii planificaţi pentru anul în plus alţi 1 800 ml lucrări la începutul anului au tos
cul prim îl ocupă cursurile să afirm — mărturiseşte to­ duită profesională ireproşa­ se greutăţile întîmpinate, la ga producţie de fontă pro­ 1973. De asemenea, prin a- spre adîncurile pămîntului. realizaţi peste 17 000 ml gale­
de studiere a documentelor varăşa Cornelia Borza, de bilă. sale, din pricina condiţiilor dusă peste plan în acest an, plicarea tehnologiilor mo­ A crescut, de asemenea, pro­ rii, vitezele de avansare spo­
Conferinţei Naţionale a par­ la Bucureşci — că pregăti­ — Şi eu răspund, doar din meteorologice, care au mo­ la Combinatul hunedorean, derne, dozarea ciclică a şar­ centajul de recuperaj al co­ rind cu 3 la sută. Pînă în ziua
tidului din iulie 1972. Ase­ rea de aici, atît cea din această toamnă, de învătă- bilizat toate forţele în cîrnp s-a realizat numai pe baza jelor, creşterea temperaturii roanelor cu diamante, fiecare de 22 decembrie — aprecia
menea cursuri au loc la fa­ toamnă cît şi aceasta, m-a mîntul de partid din brigada la strîngerea recoltei. Dar, creşterii productivităţii mun­ aerului insuflat în furnale şi brigadă obtinînd realizări deose­ tovarăşul Vasilescu — planul
brica de produse refractare, ajutat foarte mult. Vedeţi a doua a cooperativei agri­ sîntem în 19 decembrie! Ce cii şi a indicilor de utiliza­ alte măsuri tehnice consu­ anual va fi realizat integral şi
cooperativa agricolă de pro­ nouă ne lipsea acea parte cole de producţie de la Bre­ mai aşteptăm? întrebarea o re a agregatelor. mul specific de cocs a fost bite. Dacă în anul trecut cu la aceste lucrări, urmînd să
ducţie şi la şcoala generală. teoretică care ne-am însuşit-o tea Strei — intervine propa­ adresăm secretarilor organi­ O altă caracteristică esen­ redus cu 9 kg pe fiecare to­ 0 singură coroană se obţineau fie săpaţi suplimentar alţi 400
25,2 ml, în acest an, numai
La consiliul popular, la aici, pentru că partea prac­ zaţiilor de bază de la sate, ţială a succesului despre ca­ nă de fontă produsă. în ultimele două luni, media ml. Brigăzile conduse de Ioan
cursul de studiere a proble­ tică o aducem noi. gandista Magdalena Kopeti. de la care aşteptăm răspuns re vă informăm, este şi a- Toate aceste fapte de mun­ este de 43,5 ml. In continua­ Sâlăjan, Lucian Ciura, Petru
melor făuririi societăţii so­ — Vreţi să concretizaţi ? M-a ajutat şi mă ajută mult faptic. ceea că producţia realizată că sînt rodul eforturilor co­ re, se preconizează ca peste Crişan şi Ioan Leonte au în­
cialiste multilateral dezvol- Adică ne-ar interesa o dez- pregătirea pe care am fă­ LUCIA L1CIU s-a obţinut cu cheltuieli ma­ lective, la care au partici­ scris de curînd în palmaresul
teriale de producţie mai pat toţi furnaliştii secţiei, e- 30 Ia sută din totalul lucrări­ bogat al realizărilor din acest
mici, realizîndu-se economii videnţiindu-se totuşi în în­ lor forate să fie realizate cu an un ultim succes: realiza­
în valoare de aproape 8 mi­ trecerea pentru îndeplinirea diamante, insistîndu-se în mod rea cu aproape 15 zile înainte
lioane de lei. şi depăşirea angajamentelor special asupra creşterii recu- de termen a planului anual.
Iii magazinele comerţului hunedorean tilizare şi cea mai înaltă luate în cinstea aniversării perajului de carote. adîncuri" — o deviză care a
„Mai iute spre comorile din
Cei mai înalţi indici de u-
Cit de eficientă este aceas­
a 25 de ani de la proclama­
producţie, — mal mult de rea Republicii, încărcătorii şi tă metodă de foraj cu dia­ prins rădăcini adinei în cadrul
22 000 de tone de fontă pe­ topitorii din schimbul condus mante o demonstrează însuşi colectivelor de muncă de la
Aprovizionare din abundenţă ste plan — s-au realizat la de Ion Artean, topitorii din faptul că echipele conduse de I.P.E.G. Deva. Fiecare metru
Pavel Roşu, Aurel Făt şl Pe­
de galerie sau foraj reprezin­
echipele conduse de Ion Do-
furnalele din secţia I. Tova­
răşul Arcadie Schwartz, se­
cretarul comitetului de par­ bre, Simo Francisc şi încăr­ tru Mihelea au realizat îna­ tă încă un pas spre adîncu­
rile încă necunoscute. între­
inte de termen 3 sonde la
cătorii din echipele conduse
tid pe secţie, menţiona fap­ de Vasile Adespi şi Ion Cor- 1 200 m adîncime, atingînd cu gul colectiv a înţeles că făcîn-
Preocupările permanente ale şl luna cadourilor, coordona­ măsline, 25 000 cutii de cafea tul că în această perioadă a nescu. unele coroane peste 100 ml lu­ du-1 mai repede, pot da eco­
organelor judeţene de part'd torii judeţeni ai activităţii co­ solubilă, 50 tone de arahide, anului la furnalele din sec- MARIN NEACŞU crări forate. nomiei naţionale mai devreme
şi de stat, ale lucrătorilor din merţului cu ridicata şi cu a- 28 000 sticle cu băuturi spir­ Nici minerii nu s-au lăsat valoroase bogăţii.
comerţul cu ridicata şi cu a- mănuntul asigură că depozite­ toase fine de import şi 5,4 mi­
mănuntul, ale forurilor judeţe­ le sînt încărcate cu mărfuri lioane ţigări din import, pre­
ne de dirijare a activităţii co­ alimentare în cantităţi care să cum şi alte mărfuri. Mare par­
merciale pentru o mai bună satisfacă optim cerinţele. Este te dintre acestea se află deja
aprovizionare a populaţiei cu vorba între altele de făină, în depozitele comerţului cu ri­ iS.Tf
bunuri de consum se fac tot pîine, lapte, ulei, carne şi pre­ dicata, altele sosesc acum şi Mişcarea continuă spre
mai mult simţite de la an la parate de carne. Pentru unele vor continua să sosească. Comunista Eva Cu.rechianu
haine
an, ba chiar de la un sezon dintre ele, care trebuie să fie Pentru ca în aceste zile cînd lucrează in a soeţia de „Vidra“
de
Fabricii
velur
la altul. Nu poate contesta ni­ mereu proaspete, există toate magazinele cunosc o mare a- Orăşiie. Ea realizează lunar (Urmare din pag. 1) — Orăştia a dat ţării cei ca" de azi, saltul e mare. El din energie în acţiune. In­
meni abundenţa de mărfuri din condiţiile de a fi livrate ritmic fluentă de cumpărători să a- depăşirea sarcinilor de plan mai buni blănari. Noi am a fost făcut cu eforturi bă­ terlocutorii din acest repor­
magazinele judeţului. Directo­ şi după necesitate. sigure o servire optimă, lucră­ cu 15 la sută. Foto : V. ONOIU continuat şi perfecţionat neşti din partea statului, taj, conştiinţe in evoluţie,
rul Direcţiei comerciale In afara acestora, mari can­ torilor din unităţi li se fac coloranţi pentru piele. Aici, meşteşugul tradiţional şi Dar investiţia bănească a văd in această mişcare ine­
judeţene relata că solici- tităţi de mărfuri alimentare programe speciale. De aseme­ arta lemnului cioplit cunos­ dragostea faţă de el a spo­ fost dublată de oameni cu o ditul oraşului lor.
tînd zilele trecute într-un de sezon sosesc din import. In nea, controlul, îndrumarea şi cută de mulţi din lucrătorii rit foarte mult. investiţie de gindire care Spiritul civic al locuitorilor
magazin din Călan încălţămin­ luna aceasta au sosit şi vor coordonarea activităţii de co­ uzinei de azi s-a convertit Cind vorbesc despre im­ îmbracă de la o zi la alta Orăştiei e apreciat astfel de
te de iarnă i s-au prezentat mai sosi portocale pînă la merţ cu amănuntul vor fi asi­ ÂgSfaf©ri§ — în arta modelării masei portanţa meseriei lor, în forme noi. Matriţerii noştri vicepreşedintele Consiliului
nu mai puţin de 10 modele de completarea cantităţii de 400 gurate în tot timpul cît maga­ plastice. „Grefa“ — mese­ ochii unor oameni se aprind provin din lăcătuşi de banc. popular orăşenesc, Iustin
cizme pentru copii, femei şi tone, cu 110 tone mai multe zinele stau deschise la dispo­ presersfă activă ria de operator chimist — ciudatele lumini ale pasiu­ Saltul de la o meserie bru­ Popa:
bărbaţi, la preţuri accesibile deoît în perioada similară a ziţia cumpărătorilor. s-a realizat cu succes pe nii. In ochii meşterului blă­ tă la una de mare fineţe — La cetăţenii Orăştiei
oricărui cumpărător. Este o anului trecut. Din familia citri­ Am arătat aici doar o parte La I.M. Hunedoara, activi­ trupul tradiţiei, fără a cu­ nar ardeau, atunci cind s-a produs cu o altă inves- am apreciat înalta dragoste
realitate diversitatea de măr­ celor, vor mai fi aprovizionate din cantităţile de mărfuri din­ tatea de productivă are un spri­ noaşte fenomenul respinge­ pentru dezvoltarea oraşului
colectivele
jin
in
nădejde
furi atît industriale cît şi ali­ magazinele, inclusiv cele din tre cele mai solicitate de popu­ de agitatori, care acţionează rii. lor. Cei mai mulţi nu aş­
mentare. orăşelele copiilor, cu 1.95 tone laţie. In afara acestora mai cu competenţă şi responsabili­ Despre continuări şi evo­ OAMENI Şl AŞEZĂRI (N ANII REPUBLICII teaptă o ocazie anume să-şi
Pentru luna aceasta, în care lămîi şi 15 tone grappe fruit. sînt, desigur, şi altele la fel tate la fiecare loc de muncă. luţii a vorbit mult sculpto­ spună părerea. Ne caută pe
Selecţionaţi
celor
rindul
din
consumurile la anumite măr­ Vor mai fi apoi desfăcute, tot de mult solicitate. Lucrătorii mai buni comunişti, cu o rul pentru că, spunea el, noi la comitetul executiv
furi sporesc, care e declarată provenind din import, 20 tone din comerţ ne-au dat asigurări, înaltă pregătire politică şi „oamenii din Orăştie sînt te­ vorbea despre aceste lucruri, tiţie, de interes sporit din sau caută să ne întîlnească
profesională, cu un profil mo­
certitudini că şi din acestea ral corespunzător, agitatorii ribil de însetaţi de progres, astfel de lumini. partea fiecărui om pentru in deplasările pe străzi. Aşa
vor pune la dispoziţia popu­ sint întotdeauna prezenţe ac­ dornici de participare“. — Ce vi se pare deosebit pregătirea lui. s-a născut ştrandul oraşului,
laţiei cantităţi îndestulătoare. tive în viaţa colectivităţilor Despre participarea aceas­ in oraşul dumneavoastră ? Nu sînt gînduri contrafă­ parcul lui, piaţa lui. Căci
Hărnicie cu... fier vechi In fiecare an avem ocazia să de muncă, popularizează do­ în ta la afirmarea in lume a — Schimbarea lui radica­ cute şi după cum se vede oamenii, după ce au făcut
partidului,
politica
mase
consemnăm această realitate: cumentele şi hotărîrile elabo­ numelui României socialis­ lă din ultimii ani. Construc­ nici nu sînt spuse în cuvin­ propunerile, vin şi susţin
militează
energic
rate,
pentru
Tinerii utecişti de la mi­ şi să cureţe galeriile. Ac- ; cerinţele de bunuri de consum realizarea sarcinilor de pro­ te, maistrul innobilator de ţii noi, uzine şi fabrici noi te meşteşugite. Ele îl tră­ prin muncă înfăptuirea lor.
materie primă Pelru Argint
na Lelese a I.M. Hunedoa­ ţiunea a fost încununată de ale populaţiei sînt tot mai bi­ ducţie, pentru sporirea efi­ de la Vidra, demn urmaş — spune strungarul sculier dează oricui pe omul cu „Oamenii din Orăştie sînt
gîndire structurată, bine or­
Vasile Homorodean de la u-
ra au hotărît să adauge la succes. Prin hărnicia lor au i ne satisfăcute. Este doar o ! cienţei economice. Ei la sînt in- al cordovanilor de altăda­ zina „Chimica“. In 25 de ani ganizată. Omul care are a- teribil de dornici de parti­
periodic,
nivelul
struiţi
roadele obţinute în activi­ fost descongestionate căile i expresie a sporirii nivelului i comitetului de partid pe în- tă, vorbea astfel: de Republică, la conducerea ceastă putere de a observa cipare“. Remarca artistului
tatea patriotică pe comună de acces din subteran şi, în ; de trai care în cei 25 de ani ; treprindere ori la nivelul Co- oraşului s-au schimbat mulţi mutaţiile şi cauzele lor e e susţinută de cea a acti­
încă un fapt : s-au angajat de Republică a cunoscut o per­ ; ; mitetului municipal de partid — Ne-am propus să fa­ un muncitor, un producător vistului de stat. Şi împreu­
cu
Hunedoara,
şl
acţionează
să intre, în afara orelor de plus, tinerii au colectat pe- j manentă creştere. \ personalitate şi convingere. cem artă din meseria de oameni. Dar fiecare a făcut şi proprietar al bunurilor nă, muncitori făurari de
ceva pentru oraş. Periferiile
muncă, în adîncurile minei st 3 000 kg de fier vechi. i ; Dacă I.M. Hunedoara a în- blănar şi cu arta noastră să bunuri materiale, activişti,
e
TH. MĂP.CUŞ | cheiat luna noiembrie cu sar- cucerim pieţile lumii. lui arată azi cum arăta produse de el. Mişcarea con­ artişti şi cetăţeni prepară e-
• cinile de plan realizate şi — Consideraţi de mare cîndva centrul. Ce mi se pa­ tinuă spre nou a oraşului, lixirul tinereţii pentru ve­
• depăşite, dacă a crescut con- re deosebii acum in Orăş­ prin astfel de conştiinţe şi
: siderabil calitatea minereului însemnătate meserif. de in- chiul burg medieval.
; extras, un merit apreciabil nobilator de materie primă ? tie ? Poate faptul că oame­ brăţări de aur în acţiune a Cind documentam acest
; revine agitatorilor — comu- — Dacă nu era de în­ nii lui nu mai migrează că­ fost posibilă. reportaj, în Orăştie se in-
; nişti şl muncitori înaintaţi ai tre alte centre industriale.
; întreprinderii. La recenta in- semnătate nu rămineam la Cînd socialismul a pulsat gropau trandafirii. Intre un
; struire ce a avut loc la Co- ea. In domeniul blănăriei Industria nouă a oraşului sîngele înnoirilor în artere­ început de primăvară şi un
• mitetul municipal de partid economia noastră are mare i-a adunat la casele lor. le organismului nostru social început de iarnă cînd tran­
1 Hunedoara a fost evidenţiată — „Chimica“ a făcut un
j munca politică stăruitoare pe nevoie ca materia primă să am zvîcnit înainte în isto­ dafirii lui se ascund in pă-
• care o desfăşoară agitatorii fie înnobilată spre a-i spori salt mare devenind de cu­ rie, în salturi calitative. So­ mînt de muşcătura frigului,
: de aici In cadrul colectivelor valoarea, spre a răspunde rînd uzină... cialismul a produs o mişca­ faţa centrului oraşului Orăş­
: de muncă unde lucrează.
nevoilor de frumos ale oa­ — ?}a. De la atelierul de re de energie in toate sec­ tie s-a schimbat uimitor. Şi
EMIL DUCA menilor. fabricat coloranţi şi tanin toarele vieţii noastre. Miş­ toate schimbările sint rodul
locţiitor al secretarului — Industria „Vidrei" re­ pe care îl ştiu imediat du­ care înainte din mişcare acelei „teribile dorinţe de
comitetului de partid prezintă nou. sau tradiţie ? pă război, la uzina „Chimi- înainte, energii în devenire participare“.
de la I.M. Hunedoara
(De Sa pcsful nosfru de corespondenfi dSn comuna Vorfa)
Paşi viguroşi spre
LAPTE LIVRAT PESTE planului de achiziţii la ouă Virgil Nistor, Aron Nan, Flo-
PLAN şi-au adus contribuţia tova­ rea Bulfea, Viorel ZamonRă,
răşele Florica Rus, Leontina Aron Călean, Manase Cră­
Anul acesta s-a prevăzut Suba, Voichiţa Abrudean, Li- ciun, Petric Alba şi alţii. modernizarea agriculturii
ca din satele comunei Vorta via Pascu, Eleonora Belea,
să se livreze — pe bază de deputate, care au îndemnat
contract — cantitatea de celelalte femei să valorifice ÎNDEPLINIREA PLANULUI (Urmare din pag. 1) perioadele optime şi la un rile ce trebuie întreprinse
25 000 litri lapte de vacă. surplusul de produse din ANUAL DE ÎMPĂDURIRI nivel agrotehnic superior. O în scopul utilizării cu efi­
Activitatea desfăşurată de gospodăriile proprii prin du-se îndeosebi pe extinde­ imagine reală asupra creşte­ cienţă ridicată a potenţialu­
către comunişti şi deputaţi, sistemul de contractări şi a- rea gradului de mecanizare rii gradului de mecanizare lui uman şi material de ca­
exemplul lor personal au fă­ chiziţii, ele fiind exemplu In primăvara acestui an — a lucrărilor agricole, pe se poate forma dacă ţinem re dispune această importan­
cut ca sătenii să încheie personal în această acţiune. la propunerea comisiei per­ chimizare şi irigaţii — fac­ seama de faptul că îfi pre­ tă ramură de producţie a e-
contracte pentru livrarea că­ manente pentru agricultură tori decisivi pentru moder­ zent revine o încărcătură conomiei noastre naţionale.
tre I.C.I.L. a unor însemnate şi silvicultură — s-a trecut nizarea şi progresul rapid al mai mică de 70 de ha pe Creşterea continuă a pro­
cantităţi de lapte. Astfel, LA VENITURI PROPRII — la amenajarea unei pepiniere agriculturii. tractor în I.A.S. şi de 73 de ducţiei de cereale, plante
Viorel Dane a contractat proprii pe o suprafaţă de 8 Edificatoare în acest sens ha în C.A.P. Să nu mai a- tehnice, legume, fructe si
4 200 litri, Augustin Juşca, 390 379 LEI ari pentru producerea mate­ sînt cîteva cifre. Numai în mintim că, datorită dezvoltă­ dezvoltarea zootehniei, in
6 000 litri, Pasca Sorea şi rialului săditor în vederea anul 1972, spre exemplu, rii puternice a industriei, a- condiţiile reducerii conside­
Gheorghe Iovan, peste 700 Activitatea desfăşurată de realizării planului anual de staţiunile pentru mecaniza­ gricultura este dotată de la rabile a ponderii populaţiei
litri fiecare. In acest fel, către consiliul popular pen­ împăduriri. Aceasta în sco­ S §1 >.■ rea agriculturii din judeţul un an la altul cu maşini ocupate în agricultură, ne­
comuna noastră a reuşit tru realizarea planului de pul de a nu mai cheltui bani n m ••• nostru au fost dotale cu moderne, de mare randament, cesită o susţinută preocupa­
să-şi realizeze şi să-şi depă­ venituri proprii pe 1972 s-a de la buget pentru executa­ t ^ : : V Şs tractoare şi alte utilaje în cum sînt — să ne referim re în vederea extinderii me­
> r’
şească planul anual la lapte soldat cu rezultate pozitive. rea acestei lucrări în pădu­ valoare de 16 milioane Iei. la un singur exemplu — canizării, chimizării şi iri­
iivrînd pînă în prezent 25 500 Cetăţenii comunei noastre, rea comunală. Acţiunea a * s \ ' ţţ in acelaşi timp, cooperative­ combinele „Gloria". gaţiilor — obiective ce îşi
litri. înţelegînd că este o datorie fost dusă la bun sfirşit. In > A lor agricole li s-au pus la Folosind mai judicios for­ găsesc concretizarea în fie­
patriotică de a-şi achita la această toamnă s-a plantat dispoziţie aproape 4 Q00 to- ţa de muncă şi mijloacele care unitate agricolă, in fie­
ne de îngrăşăminte chimice,
200 000 OUA VALORIFICATE timp impozitele şi taxele da­ cu puieţii de salcâm obţi­ ceea ce a permis să fie fer­ mecanice, în acest an uni­ care localitate a judeţului
torate statului, şi-au onorat nuţi din propria noastră pe­ tăţile agricole au obţinut nostru. Obţinerea unei efi­
PRIN SISTEMUL DE îndatoririle ce le revin în pinieră suprafaţa de 10 hec­ tilizată mai mult de 50 Ia producţii de cereale supe­ ciente economice maxime în
ACHIZIŢII această privinţă. Astfel, pre­ tare teren, realizînd astfel sută din suprafaţa totală rioare prevederilor planului, toate sectoarele de activita­
vederile planului anual au cultivată cu cereale, plante ceea ce le-a permis să-şi a- te pune însă în fata orga­
tehnice şi legume.
Locuitorii satelor comunei fost îndeplinite şi depăşite, planul anual. Staţiunile pentru mecani­ ducă o contribuţie substan­ nizaţiilor de partid de la sa­
noastre au valorificat în a- realizîndu-se în loc de ION BUŞTEA zarea agriculturii şi între­ ţială la constituirea fondului te, a consiliilor populare co­
cest an, prin sistemul de 388 300 lei încasări în va­ secretarul comitetului comunal prinderile agricole de stat centralizat al statului.. munale şi a conducerilor u-
contrai tari şi achiziţii, 200 000 loare de 390 379 lei. Intre de partid, rlin judeţul Hunedoara sînt Congresul al X-loa şi Con­ nltătilor agricole sarcina de
bucăţi oua. Astfel, fată de primii care şi-au achitat im­ primarul comunei Şef de echipă Ia sectorul IT Musariu al T.M. Barza, comu­ dotale cu peste 800 tractoa­ ferinţa Naţională ale partidu­
planul de 97 700 de ouă dat nistul Trandafir Benea ştie cum să-şi o-rganizeze munca pentru re, aproape 500 de semănă­ căpetenie do a asigura folo­
pozitele şi taxele datorate lui au jalonat cu precizie sirea cu randament superior
plan.
linia
bune
pe
pentru achiziţii, s-au realizat OCTAVIAN MODREA, a obţine realizări luni împreună cu îndeplinirii săi sarcinilor de planul tori, 361 combine şi alte u-
ortacii
două
depăşit
a
In
Uitirnclc
în plus 102 300 bucăţi ouă. statului se află cetăţenii secretarul consiliului popular lunar de producţie cu 4 la sută. Foto: GH. IMPARAT tllaje, cu care lucrările a- direcţiile de dezvoltare a a întregului potenţial uman
La realizarea şi depăşirea Toader Sorinca, Ioan Alba, comunal gricole se pot efectua în producţiei agricole şi măsu­ şi material existent.