Page 77 - Drumul_socialismului_1972_07
        P. 77
     Proletari din toate ţările unifi-văi
                                                                                                                                                                          Oameni  ai  muncii  —  români,  maghiari,  germani
                                                                                                                                                                    şi  de  alte  naţionalităţi  —  uniţi-vă  şi  mai  strîns
                                                                                                                                                                    eforturile  pentru  a  ridica  pe  noi  trepte  de
                                                                                                                                                                     civilizaţie  patria  comună  —  România  socialistă!
                                                                                                                                                                     Faceţi  totul  pentru  a  lăsa  generaţiilor  viitoare,
                                                                                                                                                                     urmaşilor  urmaşilor  noştri  o  ţară  liberă,  înflori
                                                                                                                                                                     toare, comunistă I
                                                                                                                                                                                                       (Din  Rezoluţia  Conferinţei  Naţionale  a
                                                                                                                                                                                                       Partidului Comunist Român)
            ANUL XXIV Nr. 5454                                           SIMBÄTÄ 22 IULIE 1972                                       4 PAGINI - 30 BANI
                                     Dezbătînd profund şi creator, prefigurînd direcţiile de dezvoltare
                                                     a întregii noastre vieţi politice, economice şi sociale
                                                                           IERI Şl-A ÎNCHEIA T LUCRĂRILE
                         CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI
            Lucrările  Conferinţei  Naţiona  la  intrarea  in  sală,  pe  tovarăşul   pleant  al  Comitetului  Executiv   deţean  Sibiu  al  P.C.R.,  Ion  Pă-   R E Z O L I I Ţ                  I     A
          le  a  Partidului  Comunist  Ro  Nicolae  Ceauşescu,  pe  ceilalţi   al  C.C.  al  P.C.R.,  prim-secretar   ţan,  membru  supleant  al  Comi
          mân  -  eveniment  politic  de  o   conducători ai partidului.  al  Comitetului  judeţean  Dolj  al   tetului   Executiv  al   C.C.  al
          deosebită   importanţă,   urmărit   In  cadrul  şedinţelor  de  dimi  P.C.R.,  Dumitru  Neagu,  preşe  P.C.R.,  vicepreşedinte  al  Consi-
          cu  mare  interes,  trăit  cu  în  neaţă,   prezidate   de  tovarăşii   dintele  cooperativei  agricole  de   siului  de  Miniştri,  ministrul  co
          sufleţire  şi  cu  sentimentul  u-   Constantin  Sandu,  prim-secretar   producţie  din  comuna  Valea   merţului  exterior,  Traian  Ştefă-
          nei  depline  responsabilităţi  de   al  Comitetului  judeţean  Olt  al   Măcrişului,  judeţul  Ilfov,  Chivu   nescu,   secretar  al   C.C.  al  Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român
          întreaga  ţară,  de  întregul  po  P.C.R.,   şi   Constanţa   Crăciun,   Stoica,   preşedintele   Comisiei   U.T.C.,   preşedintele   Consiliului
          por  —  au  prilejuit,  în  continua  membru  de  partid  cu  stagiu   Centrale  de  Revizie  a  P.C.R.,   U.A.S.R.,   Constantin   Sandu,
          re,  o  largă  şi  profundă  dezba  din  ilegalitate,  au  luat  cuvîntul   Istvan  Peterfi,  preşedintele  Con  prim-secretar  al  Comitetului  ju
          tere  a  problemelor  cuprinse  în   tovarăşii   Maxim   Berghianu,   siliului   oamenilor   muncii   de   deţean  Olt  al  P.C.R.,  losif  U-   de aprobare a raportului prezentat de tovarăşul
          Raportul  prezentat  de  tovarăşul   membru  al  Comitetului  Executiv   naţionalitate   maghiară,   Mihail   glar,  membru  supleant  al  Comi
          Nicolae   Ceauşescu,   document   al  C.C.  al  P.C.R.,  preşedintele   Florescu,   ministrul   industriei   tetului   Executiv  al   C.C.  al
          de  o  excepţională  valoare,  care   Comitetului  de  Stat  al  Planifi  chimice,  Cornel  Burtică,  mem  P.C.R.,  prim-secretar  al  Comite
          analizează  într-o  viziune  ştiin  cării,   Marianne   Kronenberger,   bru  supleant  al  Comitetului  E-   tului  judeţean  Satu  Mare  al   Nicolae Ceauşescu, secretarul general al P.C.R.,
          ţifică  şi  creatoare  toate  dome  studentă  la  Facultatea  de  fizică   xecutiv,   secretar   al   C.C.   al   P.C.R.,  Natalia  Ştefănescu,  pri
          niile  vieţii  politice,  economice   din  Timişoara,  Gheorghe  Paloş,   P.C.R.,  Ion  Potoceanu,  directo  marul  comunei  Stăuceni,  judeţul
          şi  sociale,  stabileşte  sarcinile  i-   prim-secretar  al  Comitetului  ju  rul  general  al  Centralei  siderur  Botoşani,   Alexandru   Sencovici,
          mediate  şi  de  perspectivă,  pre  deţean  Gorj  al  P.C.R.,  Zaharia   gice   Galaţi,   Nicolae   Zeicu,   preşedintele   Comisiei   perma  şi activităţii desfăşurate de Comitetul Central pentru
          figurează  noile  direcţii  ale  e-   Stancu,   preşedintele   Uniunii   directorul  Direcţiei  de  navigaţie   nente  pentru  industrie,  con
          voluţiei  României  pe  calea  edi  Scriitorilor,  Ion  loniţă,  membru   ,,Navrom"  -  Constanţa,  Ion  Bol-   strucţii  şi  transporturi  a  M.A.N.,
          ficării  societăţii  socialiste  mul  supleant  al  Comitetului  Execu  navu,  secretarul  Comitetului  de   Gheorghe   Stoica,  membru  al
          tilateral dezvoltate.        tiv  al  C.C.  al  P.C.R.,  ministrul   partid  al  grupului  de  şantiere   Comitetului  Executiv  al  C.C.  al
            Vineri,  la  reluarea  lucrărilor,   forţelor  armate,  Aurelia  Popin-   I.C.H.  -  Lotru,  Richard  Winter,   P.C.R.,  membru  al  Consiliului  de   înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale din 1967
          delegaţii  şi  invitaţii,  participanţi   ceanu,  profesoară  la  Liceul  ,,la-   membru  supleant  al  Comitetu  Stat.
          la  înaltul  for  al  comuniştilor,   cob  Mureşanu"  din  Blaj,  Con  lui  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.,
                                                                                                                                                     şi ale Congresului al X-lea ai partidului
          au primit cu aceeaşi căldură,  stantin Bâbâlău, membru su  prim-secretar al Comitetului ju  (Continuare In pag. a 2-a)
                                                                                                                                      Conferinţa  Naţională  a  Partidului  Comunist  Român,  întruni
                                                                                                                                                                                                     3.
                  Cuvîntarea tovarăşului                                                                                          tă  in  zilele  de  19-21  iulie  1972,  a  dezbătut  problemele  privind   planificate  a  ţării,  Legii  sistemului  financiar,  Legii  remunerării
                                                                                                                                                                                                         Dezbătînd  proiectele  Legii  dezvoltării  economico-sociale
                                                                                                                                  dezvoltarea  economico-socială  a  României  în  următorii  ani  şi  în
                                                                                                                                                                                                  muncii  şi  proiectul  noului  Cod  al  muncii,  Conferinţa  Naţională
                                                                                                                                  perspectivă,  perfecţionarea  conducerii  planificate  a  societăţii  şi
                                                                                                                                  dezvoltarea  democraţiei  socialiste,  creşterea  rolului  conducător   apreciază  că  ele'răspund  cerinţei  de  a  perfecţiona  în  continua
                                                                                                                                                                                                  re  relaţiile  de  producţie  şi  sociale,  în  conformitate  cu  nivelul  a-
                                                                                                                                  al  partidului  in  edificarea  socialismului  şi  comunismului,  activi  tins  de  forţele  de  producţie,  de  a  crea  un  cadru  lărgit  pentru
                                                                                                                                  tatea internaţională a partidului şi statului nostru.           afirmarea  în  viaţă  a  principiilor  comuniste,  şi  hotărăşte  să  fie
                                                                                                                                                                                                  supuse  dezbaterii  publice,  iar  apoi  aprobării  Marii  Adunări  Na
             NICOLAE CEAUŞESCU                                                                                                    interesele  fundamentale  ale  partidului  şi  poporului,  faţă  de  vi  ţionale a Republicii Socialiste România.
                                                                                                                                      Desfăşurate  într-un  spirit  de  inaltă  responsabilitate  faţă  de
                                                                                                                                  itorul  patriei  noastre  socialiste,  lucrările  Conferinţei  au  constituit
                                                                                                                                                                                                     4.  Conferinţa  Naţională  a  Partidului  Comunist  Român  în
                                                                                                                                  o  puternică  manifestare  a  unităţii  indestructibile  de  voinţă  şi  de
                                                                                                                                                                                                  surile  politice  şi  organizatorice  pentru  aplicarea  in  viaţă  a  isto
                                                                                                                                  acţiune  a  partidului  nostru,  au  demonstrat  capacitatea  Partidu  sărcinează  organele  şi  organizaţiile  de  partid  sa  ia  toate  mă
                                                                                                                                  lui  Comunist  Român  de  a  rezolva  în  mod  creator  problemele   ricelor  hotăriri  adoptate  de  actuala  Conferinţă,  menite  să  asi
                                                                                                                                  complexe  pe  care  le  ridică  făurirea  noii  orinduiri,  de  a  condu  gure  înflorirea  naţiunii  noastre  socialiste,  o  viaţă  liberă  şi  îm
          Stimaţi tovarăşi.            întrecerea  este  întrecere;  an  tie  mai  mare,  să  valorificăm   bui  să  acţioneze  din  plin,  să   ce  cu  succes  poporul  pe  drumul  socialismului  şi  comunismului,   belşugată  întregului  popor,  şă  ridice  România  pe  trepte  tot  mai
                                       gajamentul  şi  chemarea  Capi  deci  mai  bine  cheltuielile  fă  ducă  la  lărgirea  participării   de a asigura înflorirea continuă a naţiunii noastre socialiste.  inalte de progres şi civilizaţie.
          Sînten»  la  încheierea  lucră  talei  pentru  îndeplinirea  cin  cute.  Am  putea  spune  nu  nu  clasei  muncitoare,  a  ţărănimii,   1.  In  numele  tuturor  comuniştilor,  al  întregului  nostru  partid,
                                                                                                                                                                                                     5.  Conferinţa  Naţională,  dind  o  inaltă  apreciere  victoriilor
         rilor  Conferinţei  Naţionale  a   cinalului  în  patru  ani  şi  ju  mai  că  societatea  noastră  nu   intelectualităţii,  a  întregului   Conferinţa  Naţională  dă  o  inaltă  apreciere  şi  aprobă  intru  totul   istorice  obţinute  de  poporul  nostru,  sub  conducerea  partidului,
         partidului.  Timp  de  trei  zile   mătate  rămîne  în  vigoare,  aşa   este  chemată  să  facă  eforturi   popor,  la  conducerea  activi  raportul  prezentat  de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  secretarul   in  făurirea  orinduirii  noi,  socialiste,  adresează  clasei  muncitoare,
         au  fost  dezbătute  pe  larg  —   cum  rămîne  în  vigoare  şi  che  materiale  suplimentare,  dar,   tăţii  economico-sociale,  să  Ia  general  al  partidului,  analiza  profundă  pe  care  o  face  vieţii  e-
         în  plen  şi  pe  secţiuni  —  pro  marea adresată în cadrul Con  dimpotrivă,  vom  lua  aseme  că  conducerea  mai  operativă,   conomico-sociale  a  ţării  in  etapa  actuală,  liniile  directoare  ale   ţărănimii,  intelectualităţii,  tuturor  oamenilor  muncii,  fără  deose
                                                                                                                                                                                                  bire de naţionalitate, chemarea :
         bleme  de  importantă  excep  ferinţei  Naţionale  de  organi  nea  măsuri  îneît  să  obţinem  o   mai  eficientă,  să  întărească   dezvoltării  în  perspectivă  a  societăţii  româneşti,  perfecţionării
        ţională   pentru   dezvoltarea   zaţia de partid din Braşov, cu-   sporire  considerabilă  a  veni  disciplina  şi  ordinea  şi,  toto  vieţii  sociale,  adîncirii  democraţiei  socialiste,  creşterii  rolului  con  -   Dăruiţi-vă,  dragi  tovarăşi,  întreaga  capacitate  şi  putere
         României  socialiste  în  urmă  prinzînd  o  serie  de  obiective   turilor  societăţii,  deci  a  mij  dată,  să  asigure  autonomia  şi   ducător  al  partidului,  ale  activităţii  internaţionale  a  partidului   de  muncă  pentru  ca,  lichidind  cu  desăvirşire  rămînerea  în  urmă
         torii  ani,  cît  şi  probleme  ale   mai  precise.  Noi  nu  vom  face   loacelor  necesare  creşterii  bu  drepturi  largi  unităţilor  eco  şi statului nostru.                     pe  care  am  moştenit-o,  să  înscriem  patria  noastră  pe  orbita
         politicii externe a patriei noas  decît   să   acordăm   întregul   năstării  întregului  popor,  dez  nomice  şi  teritorial-adminis-   Raportul  prezintă  marile  succese  obţinute  de  poporul  nos  civilizaţiei  moderne,  să  asigurăm  un  înalt  nivel  de  viaţă,  mate
         tre.                          sprijin  realizării  acestor  anga  voltării  în  continuare  a  orln-   trative.  Să  îmbinăm  într-un   tru  in  ultimii  ani,  precum  şi  greutăţile  şi  neajunsurile  care  mai   rială  şi  spirituală,  intregii  naţiuni  I  Aceasta  este  o  răspundere
          După cum cunoaşteţi, discu  jamente,  iar  la  slîrşitul  cinci  duirii  noastre  socialiste.  (A-   singur  tot  ariaşa  forţă  a  so  există,  înfăţişează  cu  claritate  direcţiile  in  care  trebuie  concen  şi  o  datorie  de  onoare  a  fiecărui  cetăţean,  faţă  de  viitorul  co
         ţiile  au  avut  un  caracter  de   nalului,  mai  precis,  la  23  Au  plauze puternice).  cietăţii  noastre  condusă  pe   trate  eforturile  generale  ale  partidului  şi  poporului  pentru  con  piilor  noştri,  faţă  de  viitorul  întregului  popor,  faţă  de  cauza  so
         lucru  ;  s-au  făcut  numeroase   gust  1975,  vom  arăta  public   Subliniez  acest  lucru,  tova  baza unui plan unic, pentru a   tinua  propăşire  a  patriei  noastre,  pentru  dezvoltarea  puternică   cialismului şi comunismului in România !
         propuneri,  s-au  elaborat  do  cine  este  cîştigătorul  întrece  răşi,  pentru  că  am  citit  cîte-   asigura  mersul  tot  mai  ferm   şi  modernizarea  forţelor  de  producţie,  perfecţionarea  relaţiilor   -  Muncitori,  nu  precupeţiţi  nimic  pentru  dezvoltarea  şi  mo
         cumente  şi  rezoluţii,  pe  care   rii.   (Vii   aplauze).   Desigur,   va  comentarii  ale  presei  străi  al  României  spre  progres  şi   de  producţie  şi  a  relaţiilor  sociale  socialiste  in  ansamblul  lor,   dernizarea  continuă  a  industriei  noastre  I  Dovediţi  şi  în  viitor
         le-am  adoptat  în  această  şe  principalul  cîştigător  va  fi   ne  din  aceste  zile,  care  Iasă   civilizaţiei  (Aplauze  puterni  pentru  continua  înflorire  a  ştiinţei,  învăţămîntului  şi  culturii,  pen  capacitatea  clasei  noastre  muncitoare  de  a  conduce  naţiunea
        dinţă,  au  fost  discutate  pro  clasa muncitoare, poporul nos  impresia  că  autorii  lor  au  în  ce, prelungite).  tru  ridicarea  nivelului  de  trai  material  şi  spiritual  al  oamenilor   spre  culmile  comunismului,  de  a  duce  la  bun  sfirşit  misiunea  eî
         iectele  de  legi  care  urmează   tru,  care  va  obţine  o  dezvol  ţeles  că  ne  propunem  să  fa  O  atenţie  deosebită  s-a  a-   muncii,  pentru  formarea  şi  dezvoltarea  conştiinţei  socialiste  a   istorică revoluţionară I
         să  fie  date  publicităţii  şi  dez  tare  econonsico-socială  şi  mai   cem  eforturi  în  direcţia  spo  cordat  problemelor  dezvoltării   maselor.  Imbinînd  armonios  răspunderile  Partidului  Comunist   -   Ţărani,  în  strînsă  unitate  cu  clasa  muncitoare,  consacraţi
         bătute  public,  iar  apoi  pre  accelerată.  (Aplauze  puterni  ririi  investiţiilor,  că  vom  alo  democraţiei  socialiste.  S-au   Român  faţă  de  poporul  nostru  cu  îndatoririle  internaţionaliste   toată  energia  şi  puterea  voastră  de  muncă  înfloririi  agriculturii,
         zentate,  spre  a  fi  votate,  Ma  ce).                   ca  o  parte  mai  însemnată  din   elaborat măsuri în această di  ce-i  revin  ca  detaşament  activ  al  mişcării  comuniste  şi  muncito  înfăptuirii programului elaborat de partidul comunist I
         rii   Adunări   Naţionale.   Se   Nu  doresc  acum  să  mă  de  venitul  national  în  acest  scop.   recţie.  Sperăm  că  traducerea   reşti  internaţionale,  al  frontului  antiimperialist,  raportul  defineş  -   Intelectuali,  alături  şi  împreună  cu  muncitorii  şi  ţăranii,
         poate  deci  spune  că  am  des  clar  de  partea  nici  unui  judeţ;   Trebuie  să-mi  fac,  poate,  o   lor  în  viată  va  exercita,  de  a-   te,  de  asemenea,  orientările  de  bază  ale  politicii  externe  a   puneţi  toată  priceperea  şi  cunoştinţele  in  slujba  progresului  pa
         făşurat  o  activitate  intensă,   în  calitatea  mea,  trebuie  să   autocritică:  poate  nu  am  fost   semenea, o puternică influentă   României,  poziţiile  partidului  şi  statului  nostru  în  problemele   triei,  a  aplicării  in  viaţă  a  celor  mai  înaintate  descoperiri  ale
         rodnică,  cu  rezultate  deosebit   fiu   cu   totul   imparţial,   destul  de clar în raportul meu   în  toate  domeniile  de  activi  fundamentale ale lumii contemporane.            ştiinţei, tehnicii şi culturii contemporane.
         de bune.                                                     pentru  a  nu  lăsa  loc  la  nici   tate.  Doresc  să  asigur  Conle-   2.  Conferinţa Naţională aprobă activitatea desfăşurată de  -  Oameni  ai  muncii  -  români,  maghiari,  germani  şi  de  alte
                                       deşi   am   fost   la   Confe                               rinta  Naţională,  partidul,  po
          Care   este   caracteristica   rinţa   municipiului   Bucu  un  fel  de  confuzii.  De  aceea,   porul,  că  vom  veghea  perma  Comitetul  Central,  de  organele  sale,  de  toate  organele  şi  orga  naţionalităţi  -  uniţi-vâ  şi  mai  strins  eforturile  pentru  a  ridica  pe
         principală  a  dezbaterilor  ce   reşti,  cînd  s-a  adoptat  hotărî-   vreau  să  se  înţeleagă  bine,  de   nent  la  dezvoltarea  şi  lărgirea   nizaţiile  de  partid  în  perioada  care  a  trecut  de  la  Conferinţa   noi  trepte  de  civilizaţie  patria  comună  -  România  socialistă  I
         au avut loc?                  rea.  Consider  că  avem  obliga  către  toti  miniştrii,  de  către   democraţiei  socialiste  în  pa  Naţională  din  1967  şi  Congresul  al  X-lea  ale  partidului.  Confe  Faceţi  totul  pentru  a  lăsa  generaţiilor  viitoare,  urmaşilor  urma
           In  primul  rînd,  dezbaterile   ţia  să  facem  totul  ca  toate  or  toti  conducătorii  de  întreprin  tria noastră — una din condi  rinţa  subliniază  în  mod  deosebit  rolul  remarcabil  al  secretarului   şilor noştri o ţară liberă, înfloritoare, comunistă I
         au fost străbătute ca de un fir   ganizaţiile  de  partid  să  se   deri,  de  către  toate  organele   ţiile  de  bază  ale  înfăptuirii   general   al Partidului Comunist Român,   tovarăşul Nicolae  -   Comunişti,  activişti  ai  partidului  şi  statului,  nu  precupe
                                                                      şi  organizaţiile  de  partid,  că
                                                                                                                                  Ceauşescu,  în  elaborarea  şi  înfăptuirea  politicii  noastre  interne
         roşu de  preocuparea Conferin  bucure  de  sprijin  egal  în  în  ceea  ce  ne  propunem  acum   societăţii  socialiste  multilate  şi externe, în conducerea întregii activităţi a partidului şi statului.  ţiţi  nimic  pentru  a  răspunde  încrederii  neţărmurite  pe  care  în
         ţei  Naţionale,  a  tuturor  dele  deplinirea  angajamentelor  pe   este  ca  din  ceea  ce  am  chel  ral  dezvoltate.  (Aplauze  pu  Prin  aplicarea  în  viaţă  a  politicii  partidului,  a  hotărîrilor  a-   tregul  nostru  popor  şi-o  pune  în  Partidul  Comunist  Român,  pen
         gaţilor,  de  a  da  glas  voinţei   care  şi  le-au  luat.  (Aplauze   tuit,  să  obţinem  rezultate  mai   ternice).   doptate  de  precedenta  Conferinţă  Naţională  şi  Congresul  al   tru  ca  partidul  nostru  să-şi  îndeplinească  cu  cinste  rolul  de  for
         partidului  şi  poporului  nostru   puternice).              bune  ;  avem  toate  condiţiile   In  cadrul  dezbaterilor,  un   X-lea  au  fost  obţinute  realizări  de  seamă  in  dezvoltarea  econo  ţă politică conducătoare a societăţii socialiste româneşti.
         de  a  adopta  măsurile  cele   Desigur,  pînă  la  urmă,  nu   şi  sînt  convins  că  vom  reali  loc  important  a  ocupat  politi  mică  şi  social-culturală  a  ţării,  în  domeniul  perfecţionării  con  Poporul  nostru  trăieşte  astăzi  unul  din  acele  momente  uni
         mai  corespunzătoare  în  vede  este  prea  greu  să  se  ia  an  za  aceasta,  tovarăşi  I  (Aplau  ca externă a partidului şi sta  ducerii,  planificării  şi  organizării  economiei  şi  vieţii  sociale,   ce,  hotăritoare,  de  care  depinde  locul  pe  care  il  va  avea  Româ
         rea  înfăptuirii,  în  cele  mai   gajamente  —  chiar  angaja  ze puternice).            tului  nostru.  Aprobarea  una  dezvoltării  democraţiei  socialiste,  îmbunătăţirii  nivelului  de  trai   nia  socialistă  în  marea  familie  a  ţărilor  socialiste,  a  tuturor  na
         bune  conditiuni,  a  hotărîrilor,   mente  studiate  şi  documentate                      nimă  de  către  Conferinţa  Na  material  şi  spiritual  al  poporului.  Toate  aceste  realizări,  care  au   ţiunilor.
         Congresului  al  X-lea  al  par  —  pentru  că,  realmente,  se   In  al  doilea  rînd,  dezbateri  ţională  a  acestei  politici,  a   ridicat  România  pe  noi  trepte  de  progres  şi  civilizaţie,  demon  Conferinţa  Naţională  apreciază  că  stă  în  puterea  poporu
         tidului  privind  făurirea  socie  poate  spune  că  angajamentele   le au demonstrat  forţa de gra  direcţiilor  viitoare  care  izvo  strează  justeţea  şi  realismul  politicii  partidului  nostru.  Ele  sînt   lui  nostru,  condus  de  partid,  de  a  asigura  accelerarea  dezvol
         tăţii   socialiste   multilateral   luate  au  fost  bine  studiate,   nit,  unitatea  indisolubilă  a   răsc  din  hotărîrile  Congresu  rodul  muncii  însufleţite,  pline  de  dăruire  şi  abnegaţie,  desfăşu  tării  economico-sociale  a  României,  realizarea  înainte  de  termen
         dezvoltate  în  România.  (A-   bine  documentate,  au  pornit   partidului  nostru  comunist,   lui  al  X-iea  vor  exercita,  de   rată  de  clasa  muncitoare,  ţărănime  şi  intelectualitate,  de  toţi   a  planului  cincinal,  creşterea  mai  rapidă  a  bunăstării  maselor,
         plauze puternice, prelungite).  de  la  constatarea  existentei   care  îşi  îndeplineşte  cu  cinste   asemenea,  o  puternică  influ  oamenii  muncii,  fără  deosebire  de  naţionalitate,  sub  conducerea   înfăptuirea  minunatului  program  de  făurire  a  societăţii  socialis
           Aşa  cum  a  reieşit  în  cursul   posibilităţilor  de  depăşire  a   rolul său de forţă politică con  enţă asupra activităţii partidu  Partidului Comunist Român.                   te multilateral dezvoltate pe pămintul României.
                                                                      ducătoare  a  poporului  român
         dezbaterilor,  există  realmente   planului.  Pînă  la  realizarea   pe  calea  socialismului  şi  co  lui  şi  statului  nostru.  Aceasta
         conditiuni  pentru  a  se  realiza   angajamentelor  este  însă  un   munismului.  Nu  aş  vrea  să   va  trebui  să  ducă  la  sporirea
         în  întregime  prevederile  pla  drum  destul  de  lung,  sînt  trei   spun  mai  mult  decît  că  fie  contribuţiei  tării  noastre  la
         nului  cincinal  şi,  în  acelaşi   ani  şi  jumătate.  Pentru  a  le   care,  la  locul  său  de  muncă,   viaţa  internaţională  în  toate
         timp,  depăşirea  prevederilor   înfăptui  se  impun  serioase   avem  datoria,  obligaţia,  să  nu   domeniile  de  activitate.  Să  fa
         Congresului  al  X-lea,  pentru   măsuri  organizatorice,  tehnico-   uităm  nici  un  moment  că  sin  cem  totul  ca  partidul  şi  tara   Noi membri şi membri supleanţi ai Comitetului Central
         realizarea  cincinalului  înţr-o   economice  din  partea  tuturor   tern membri ai unui partid re  noastră  să  fie  factori  tot  mai
         perioadă  mai  mică  de  cinci   factorilor  chemaţi  să  contri  voluţionar,  că  sîntem  şi  tre  activi  în  politica  de  destinde
         ani.                          buie  la  dezvoltarea  societăţii   buie să rămînem revoluţionari.   re,  de  pace,  de  cooperare  in
           Aş  dori  să  salutăm  încă  o   noastre.                  Să  facem  totul  pentru  ca  par  ternaţională  I  (Aplauze  puter  al Partidului Comunist Român, aleşi de Conferinţa Naţională
         dată  organizaţiile  de  partid,   Aşa  cum  am  menţionat  şi   tidul  nostru  să-şi  îndeplineas  nice).
         începînd  cu  Comitetul  muni  în  Raportul  prezentat  Confe  că  cu  cinste  misiunea  sa  isto  După  cum  ştiţi.  Conferinţa
                                                                                                                                        Potrivit hotărlrii Conferinţei Naţionale a Partidului Co
         cipiului  Bucureşti,  care  şi-au   rinţei  Naţionale,  nu  se  pune   rică  de  conducător  al  trans  Naţională a luat o hotârîre foar  n _   t, K^trîi r’rtn f Arin fr\! MefÎAmtlx »   _   n r ,   .         —  profesor  universitar,  vi
                                                                                                                                                                                                7. Istvan Peterfi
         luat  angajamentul  de  a  termi  problema  de  a  face  eforturi   formărilor   revoluţionare   în   te  importantă,  şi  anume  aceea   munlst Român de a se mări numărul membrilor Comitetului                   cepreşedinte  ai  Consiliu
         na  cincinalul  în  4  ani  şi  ju  fizice  sau  eforturi  financiare   România  I  (Aplauze  puter  de  lărgire  a  Comitetului  nos                                                                             lui  de  Stat,  preşedin
         mătate.  (Aplauze  puternice).   suplimentare.  Nu  ne  propu  nice,  urale.  Se  scandează:   tru  Central  cu  un  număr  de   Central al P.C.R. de la 165 la 185 şi al membrilor supleanţi                       te  a!  Consiliului  oame
         Aşa  după  cum  a  reieşit  din   nem  să  realizăm  sarcinile  su  „Ceauşescu — P.C.R.“).  activişti  de  partid  şi  de  stat   de la 115 la 135, au fost aleşi membri ai Comitetului Cen                        nilor  muncii  de  naţiona
         dezbateri,  sînt  posibilităţi  ca   plimentare  alocînd  noi  fon  In  al  treilea  rînd,  în  cadrul   care  lucrează  în  principalele   tral din rîndul membrilor supleanţi:                                    litate maghiară din Repu
         înlr-un  şir  de  judeţe,  minis  duri  din  venitul  naţional  pen  dezbaterilor  s-a  căutat  să  se   domenii de activitate. Am por                                                                            blica Socialistă România
          tere.   întreprinderi,   colective   tru  investiţii.  Nu  pe  această   găsească  cele  mai  bune  căi   nit  tocmai  de  la  necesitatea   1. Emilian Dobrescu  —  ministru secretar de slat,   8. Gheorghe Petrescu
          de  oameni  ai  muncii  să  se   cale  vom  obţine  dezvoltarea   pentru  perfecţionarea  în  con  de  a  atrage  şi  la  conducerea                     prim-vicepreşedinte al Co                             —  vicepreşedinte  al  Consi-
         realizeze  în  acest  termen  sar  n-,a»  accelerată.  Ne  propunem   tinuare  a  conducerii  planifi  partidului  nostru  mai  mulţi                    mitetului  de  Stat  al  Pla  9. Ion Potoceanu           siulul Central al U.G.S.R.
          cinile  cincinalului.  Sînt  şi  u-   să  obţinem  o creştere mai vu  cate  a  întregii  activităţi  eco-   oameni  care  lucrează  nemijlo             nificării                                              —  director  general  al  Com
                                                                                                                                                                                                                              binatului  sideruroiG  Ga
          nitâti  şi  judeţe  care  conside  iet  nică  a  eficientei  economice,   nomico-sociale   a   societăţii   cit în domeniul producţiei ma  2. Traian Dudaş  —  prim-secretar  al  Comite                         laţi
          ră  că  le  trebuie  ceva  mai   o  (dosire  mai  bună  a  mijloa                        teriale  şi  spirituale,  de  a  lega                           tului  judeţean  de  partid   10. Vasile Pungan
          mult.  Caracteristica  generală   celor  de  producţie  de  care   noastre  socialiste.  Avem  fer  şi mai strîns Comitetul nostru                       Mehedinţi                                              —  ambasador  al  Republicii
                                                                      ma convingere că măsurile sta
          este  însă  faptul  că  toate  co  dispunem.  Am  investit  mult   bilite  de  Conferinţă  vor  exer  Central  de  problemele  vitale                                                                             Socialiste   România   In
          mitetele  judeţene,  toate  colec  în ultimii 10 ani •, investim in   cita  o  puternică  influenţă  în   existente  în  toate  unităţile  de   3. Florea Dumitrescu  —  ministrul finanţelor  11. Gheorghe Trică  Marea Britanie
          tivele  de  oameni  ai  muncii,   cincinalul  acesta  peste  500   direcţia  perfecţionării  condu  producţie.  Sînt  convins  că  a-   4. Mircea Maliţa  —  ministrul  educaţiei  şi  ln-                      —  director  general  al  Cen
          toate  ministerele  consideră  că   miliarde  lei.  Ajungem  dea  la   cerii  întregii  noastre  activi  ceasta  va  da  o  forţă  şi  mai               văţămîntulul                                              tralei  industriale  de  au
          planul  poate  fi  realizat  în  mai   un  volum  uriaş  de  fonduri   tăţi.  Măsurile  adoptate  de   mare  activităţii  Comitetului   5. Constantin Mitea  — consilier   Ia   G.G.  al                            tocamioane  şl  tractoare
          puţin  de  5  ani  ;  acesta  este   fixe.  Ceea  ce  se  impune  acum   Conferinţa Naţională din 1967,   nostru  Central,  unităţii  de                  P.G.R., redactor-şef al re                                Braşov
          ud lucru foarte bun, tovarăşi I   si  ceea  ce  a  indicat  Congre  de  Congresul  al  X-lea,  şi  con  fier   a   partidului   nostru.                 vistei „Contemporanul“         Pentru completarea   numărului  membrilor  şi  membrilor
          (Aplauze  puternice,  prelungi  sul  al  X-lea,  dealtfel,  este                          (Vii aplauze).                                                                            supleanţi a! Comitetului  Central al Partidului Comunist
                                        să  obţinem  cu  investiţiile  rea  turate  şi  definitivate  —  dacă                        6. Gheorghe Oprea          — consilier   la   G.G  al
          te).                                                        pot  spune  aşa  —  de  actuala                                                               P.C.R.
               Aşa cum am spus la Con  lizate  pînă  acum,  cu  fondu  Conferinţă Naţională, vor tre-  (Continuare in pag. a 2-a)                                                                                            (Continuare in pag. a 4-a)
             ferinţa de partid a Capitalei,  rile fixe existente, o produc-





