Page 74 - Drumul_socialismului_1972_06

w w/ww»" .<■■ “i .vi'
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 428 © JOI 22 IUNIE 1972
vsxrxrjvza

Nou cămin
penfru mineri
S '
BRAD. Nu departe de Invăjămîntul de partid s-a închegat
noul oraş, a prins contu­
ruri o nouă construcţie.
Este vorba de un cămin
TOATE COLECTIVELE pentru salariaţii nefamilişti
105 camere, complet mobi­ Activităţii de propagandă îi este
de la I.M. Ţebea, compus
din parter şi 4 etaje. Cele
şi
radioficate,
precum
HUNEDORENE - 0 SINGURĂ VOINŢĂ late celelalte dotări vor fi
şi
o gazdă bună pentru mi­
__________________________________________________________________________________________ 9 neri. In parte, lucrarea es­ caracteristică permanenţa
te executată în proporţie
de 25 la sută, rămînînd
Cincinalul înainte de termen! rioare şi s-au angajat Con­ mă Invăţămîntul de partid, for­ văţămînt 1971-1972, marea birile finale. de Desfăşurarea
de efectuat finisajele inte­
s-a
Problematica anului de în­
Invăţămîntul
partid
exterioare.
activităţii
a
încheiat, au avut loc convor­
importantă
să
structorii
ideologice, a avut ca obiec­
bogăţie de teze, idei nova­
această
termine
lucrare
cu 10 zile mai devreme fa­ tive fundamentale, în anul toare, orientări şi soluţii lui a conturat concluzii, o-
ţă de termenul stabilit. care s-a încheiat, aprofunda­ practice oferite de activita­ rientări de care trebuie să
rea documentelor Conferinţei tea vastă, creativă desfăşura­ ţină seama organele şi orga­
O cantină modernă, la Naţionale din 1967, Congre­ tă de conducerea partidului nizaţiile de partid în orga­
flsgajamsnfe concrete ¡i Realizări de prestigiu ¡a Iniţiative valoroase a Fapte eroice care vor putea servi masa sului al X-lea, a programu­ au solicitat preocupări mai nizarea noului an 1972-1973.
250 de abonaţi, este, de lui educaţional elaborat de deosebite pentru conducerea Este necesară, tţe pildă, o-
asemenea, in planul de plenara C.C. al P.C.R. din învăţămîntului de partid. rientare*>. cu şi mal multă
perspectivă al I.M. Ţebea, 3-5 noiembrie 1971, a celor­ Astfel, a fost necesar să se pregnanţă în alegerea acelor
Io toate întreprinderile judeţului privind asigurarea unor lalte documente de partid şi insiste asupra înarmării te­ tipuri de cursuri care se po­
BRAD. O puternică efer­ condiţii tot mai bune de de stat, a cuvîntărilor rosti­ meinice şi intr-un mod cît trivesc cel mal bine necesi­
viaţă tinerilor ei salariaţi.
vescenţă şl mobilizare în te de secretarul general al mal operativ a lectorilor şi tăţilor reale şl posibilităţilor
ale
cursanţilor,
A muncă cunoaşte în aceste partidului, tovarăşul Nlcolae propagandiştilor cu noile do­ de asimilare aceste forme să
să
cumente,
organizeze
se
iar
pentru
Ceauşescu — în legătură cît
îndeplinirea înainte de ter­ zile şi colectivul şantieru­ mai organică cu care se dezbateri teoretice de o mai fie selecţionaţi propagandişti
sarcinile
lui de la Brad al Trustu- i
mare profunzime, să se com­
deschi­
competenţi.
Pînă
la
concrete,
specifice
lui de construcţii Deva. In
anului
parcursul
trebuie
bazele
noul oraş se pun locuin­ în sprijinul pun în diferitele domenii de pleteze pe cursurilor. Printre derea învăţămîntului dotarea
temaiticile
completată
neapărat
în
In
judeţ.
activitate
acest
unui
men a planului semestrial! ţe. Pînă în prezent, au fost I cumpărătorilor context, a structura organiza­ a temele reţin atenţia şi pentru şi a punctelor ştiinţe informare
de
ansamblu
importante
abor­
mai
de
sociale
cabinetelor
date
de
învăţămîntului
torică
fost adaptată noilor cerinţe viitor cele referitoare la con­ şi documentare în aşa fel ca
Impuse de complexitatea pro­ ţinutul şi direcţiile principa­ ele să răspundă pe deplin
H Ample acţiuni colective pentru realizarea cu succes a angaja­ DEVA. Pentru a veni şl blemelor actualei etape, iar le ale făuririi societăţii so­ scopului pentru care sînt
Apartamente mai mult în sprijinul cum­ aria sa tematică subordona­ cialiste multilateral dezvolta­ create, să pună la dispoziţia
părătorilor, mai ales a celor
mentelor asumate pînâ la Conferinţa Naţională tă problemelor majore ale te, politica P.C.R. de dezvol­ propagandiştilor şi cursanţi­
care lucrează pe schim­ activităţii şi vieţii interne tare Intensă, pe baze moder­ lor, în tot timpul anului —
Bătălia ce se desfăşoară în ducţie îndeplinit, creîndu-şi consemnează în plus 25 tone predate înainte buri, precum şi pentru a de partid, economice şi e- ne a forţelor de producţie şi şi în perioada cînd nu func­
a-
aceste zile în întreprinderile condiţii ca pînă la finele se­ pigmenţi, 70 tone mase plas­ descongestiona unele ma­ ducaţionale. Sub îndrumarea repartizarea pe raţională a patriei ţionează învăţămîntul de
cestora
teritoriul
hunedorene pentru realizarea mestrului 6ă obţină impor­ tice şi 6,5 tone fire şi fibre de termen gazine comerciale cu vad biroului comitetului jude­ noastre, creşterea eficienţei partid — spre consultare bi­
bliografia
in­
materialul
şi
şi depăşirea în cit mai mare tante sporuri de producţie. artificiale. Forestierii din ca­ deosebit, la O.C.L. produ­ ţean, organele şi organizaţi­ economice, ridicarea calităţii formaţional solicitat.
măsură a angajamentelor a- Premise certe de îndeplini­ drul C.E.I.L. Deva şi-au ono­ se industriale Deva a fost ile de partid au ţinut sea­ produselor, utilizarea deplină Pornind de la necesitatea
6umate în întrecere pînă la re cu cîteva zile mai devre­ rat de asemenea angajamen­ luată măsura ca 5 unităţi ma, la stabilirea structurii şi eficientă a forţei de mun­ asigurării unei Informări
Conferinţa Naţională îşi con­ me a sarcinilor pe semestru tele, realizînd de la începu­ să funcţioneze după un organizatorice, de cîteva ele­ că. Asemenea teme s-au dez­ permanente a membrilor de
diţionează succesul de înche­ îşi creează siderurgiştii. Ra- tul anului pînă acum aproape date în folosinţă 2 blocuri program neîntrerupt, 8,00— mente specifice : necesitatea bătut în formele cu caracter partid, a celorlalţi oameni al
ierea cu rezultate de valoare portînd la zi peste plan 11140 1 000 mc cherestea, 2 500 mc cu 60 de «parlamente, res­ 20,00, iar sîmbăta de la intensificării muncii de edu- muncii cu documentele de
şi înainte de termen a planu­ tone fontă, 13 777 tone oţel buşteni, 620 mc lemn de mi­ pectiv 30 de apartamente. 8,00—18,00. Aceste unităţi caiţle comunistă a membrilor economic de la O.S.M. 1 şi 2, partid ce apar, cu probleme­
furnale,
cocserie,
laminoare
lui semestrial. Inţelegînd pe şi aproape 20 000 tone lami­ nă şi pentru celuloză. Co­ Insoriindu-se pe linia re­ sînt: confecţii femei ,,E- de partid şl a celorlalţi oa­ le ce le ridică permanent ac­
de la C.S. Hunedoara, C.M.N.
deplin că fiecare oră şi zi câş­ nate, din care 9 370 tone la­ lectivele din industria loca­ ducerii termenelor de e- meni al muncii, cuprinderea Deva, F. C. Orăştie, U.M.M.R. tivitatea ideologică, nu
tigată în producţie faţă de minate finite. Combinatul si­ lă, îndeosebi cele de la O- xecuţie, angajaţi în ma­ va)“, ţesături „Modern“, în corpul de propagandişti Simeria, exploatările minie­ putem considera activi­
scadenţa finală a semestru­ derurgic Hunedoara Îşi de­ răştie, Hunedoara şi Brad au rea întrecere de a întîmpi- „Lumea copiilor“, „Sport“ şl lectori a celor mal pregă­ re Petrila şi Lonea. De ase­ tatea ideologică, de edu­
lui înseamnă mii de tone păşeşte angajamentele luate produs în contul angaja­ na Conferinţa Naţională a şi confecţii bărbaţi „Ele­ tite cadre de conducere, pe menea, cunoaşterea căilor de care încheiată odată ou se-
de produse în plus pentru e- pînă la Conferinţa Naţiona­ mentelor importante canti­ P.C.R. şi ceia de-a 25-a a- gant". de o parte, precum şi a u- creştere a rolului partidului minariile recapitulative. Tre­
conomia naţională, importan­ lă a partidului. Ţinînd s^a- tăţi de prefabricate, cără­ niversare a proclamării După cum am fost infor­ nui număr mal mare de buie înţeles că tocmai acum
te valori şi procente adăuga­ ma de ritmurile zilnice de mizi, mobilă, binale şi altele. Republicii cu realizări de maţi de Ia conducerea muncitori, pe de altă parte, ca forţă conducătoare în în­ este necesară în mal mare
te la toţi indicatorii de plan, depăşire a sarcinilor, de pu­ Volumul şi valoarea depă­ prestigiu, constructorii bră- O.C.L. produse industriale asigurarea unul învăţămînt treaga activitate, a rolului măsură prezenţa propagan­
statului, al naţiunii, a schim­
colectivele de muncă şi or­ ternica emulaţie ce animă şirilor de pînă acum, efortu­ denl vor preda pînă la 30 Deva, incepînd cu data de diferenţiat pentru cursanţi şi bărilor din structura econo­ diştilor, a lectorilor în mijlo­
ganizaţiile de partid accele­ colectivele de siderurgişti, se rile intense ce se vor depu­ iunie un nou bloc cu 30 a unei asemenea pregătiri cul cursanţilor, organizarea
rează ritmurile producţiei, întrevede posibilitatea ca pî­ ne în aceste ultime zile din de apartamente, creînd ast­ 1 iulie a.c. se preconizează pentru propagandişti, partici­ mică şi de clasă, căilor de unei vil activităţi propagan­
înscriu noi realizări pe gra­ nă la importantul eveniment semestru In toate unităţile, fel posibilitatea ca în ca şi la alte magazine mult parea membrilor organelor perfecţionare a relaţiilor de distice prin formele variate
ficele întrecerii. cursul lunii iulie să mai solicitate de cjitre cumpă­ de partid, a activiştilor de producţie şi ale ansamblului ce ne stau la îndemînă : ex­
din iulie, combinatul hune- sînt factori de garanţie că partid şi al organizaţiilor de raporturilor sociale, a eticii
înaintea ultimei decade din dorean să aducă noi contri­ prin aportul fiecărui colectiv dea încă unul cu 20 de a- rători să se aplice acest comuniste şi problemelor e- puneri, simpozioane, dezba­
semestru numeroase colecti­ buţii la îmbogăţirea bilanţu­ planul semestrial In indus­ partamente. program de funcţionare, masă la munca de propagan­ chităţii sociale, umanismului teri, seri de întrebări şi răs­
muncă
depun
asiduă
ve, printre care I.M. Barza lui cu care întregul judeţ tria judeţului va fi realizat in O acest sens muncitorii iar la Direcţia comercială dă. Acestor cerinţe le-a răs­ şl adîncirii democraţiei so­ punsuri. Din atenţia birouri­
E.M. Deva şl celelalte uni­ va cinsti Conferinţa Naţiona­ înainte de termen, iar an­ din echipele de zidari con­ puns creşterea numărului de cialiste au constituit teme ce lor organizaţiilor de bază nu
tăţi ale Centralei minereu­ lă a P.C.R. gajamentele luate pînă la duse de comunistul Ştefan judeţeană ni s-a spus că cursuri pe probleme de e- au ocupat loc prioritar în trebuie să scape nici un mo­
rilor neferoase Deva. între­ Importante progrese în a- Conferinţa Naţională de or­ Cazacu şi de Emil Ungu- asemenea orare de lucru ducaţie, de studierea Statutu­ numeroase cursuri. ment organizarea, în cadrul
P.C.R.,
a
lui
prinderea de industrializare ceastă direcţie înregistrează ganizaţia judeţeană de par­ raş. se vor extinde şi la maga­ metodelor muncii principiilor şi Cu toate progresele calita­ adunărilor generale, a dez­
de
partid,
a laptelui Simeria şi altele şi chimiştii de la Orăştie şi tid vor fi îndeplinite exem­ zine din Hunedoara şi Pe­ a politicii economice a par­ tive obţinute, în anul de în­ baterilor trimestriale, avîn-
du-se grijă ca ele să fie a-
se prezintă cu planul de pro­ „Vîscoza“ Lupeni, unde se plar. troşani. tidului, organizarea cursuri­ văţămînt de partid 1971-1972, xate pe problemele ideologi­
lor, în general, pe organiza­ au existat deficienţe, care au ce de actualitate, în strînsă
ţii de bază, folosirea unor făcut ca în unele locuri mun­ legătură cu activitatea practi­
%m. ■ metodologii moderne în pre­ ca do educaţie, prin această că, cu viaţa organizaţiei şi
* ~r ■ gătirea propagandiştilor şi formă, să nu se ridice la ni­ a membrilor de partid,
In
velul
actuale.
exigenţelor
Perioada în care ne găsim
Prin contribujia lectorilor. studiat în invăţămîntul unele cursuri de la exploa­ este polarizată de un eveni­
Au
tările miniere din Valea Jiu­
cetăţenilor de partid în anul 1971-1972 lui şi de s-a manifestat de ment istoric — Conferinţa
pe
şantierele
Naţională din, iulie,' a.c. Co­
peste 45 000 muncitori, aproa­
o
construcţii
pe 10 000 ţărani cooperatori, tendinţă accentuată de a lectivităţile de muncă şl-au
<■ i y ţ yyyy BĂCIA. In reşedinţa de peste 5 000 tehnicieni, ingi­ transforma dezbaterile în dis­ formulat în domeniul econo­
comună Băcia, s-a ridicat neri, economişti, medici, ju­ cuţii profesionale, în C.A.P., mic obiective deosebit de
i í recent în roşu o clădire în rişti, toate cadrele didactice S.M.A., fermele I.A.S. de mul­ mobilizatoare. Activitatea de
care se va muta postul de — adică mai mult de o cin­ te ori invăţămîntul s-a ţinut propagandă trebuie şi ea să
miliţie din comună. Demn cime din populaţia adultă a după alte şedinţe în mod aibă şi are asemenea obiec­
vs*««'} de relevat este că la ridica­ judeţului. Trebuie însă ară­ superficial, o seamă de pro­ tive : explicarea cu forţă de
tul noii construcţii şi-au tat că, pe lingă invăţămîntul pagandişti s-au prezentat in­ convingere a importanţei
' "(■ ¿h H adus contribuţia toţi cetă­ de partid şi ideologic al ca­ suficient pregătiţi în faţa problemelor care fac obiec­
ţenii, iar materialul folosit drelor didactice, a cunoscut cursanţilor şi, îndeosebi, a tul ordinii de zi a conferin­
— în special cărămida — în acest an o largă cuprin­ continuat în numeroase ţei şi, în continuare, a con­
a fost procurat din demo­ dere şi Invăţămîntul politic cursuri rezumarea doar la ţinutului hotărîirilor pe care
# ••'V' lare. al U.T.C., iar în unele unităţi expuneri, la un monolog al le va adopta.
ERMOGEN BiSTRIAN s-au organizat forme de ridi­ propagandistului, în locul in­ IOAN BACINSCHI
wimút > corespondent voluntar care a nivelului politico-i- staurării unui dialog viu, in­ directorul cabinetului judeţean
deologic şi de către sindicate. structiv. de partid
La CJV.P. Bretea Mureşană, unitate care a început prima pe
Judeţ secerişul orzului, stringerea reooltei se face cu ajutorul a
patru combine şl manual de către cosaşi. Pini In prezent s-a
rouşlt să se recolteze orzul de pe mal bine de 30 din cele 41
ha cultivate. In urma combinelor, două prese mecanice lucrează la PE ŞANTIERELE de CONSTRUCŢII
balotatul palelor, pentru eliberarea grabnică a terenului In ve­
derea executării arăturilor şl In sămînţărll culturilor duble.
SA STOPAM ENERGIC RISIPA DE MATERSALE I
A început secerişul! Nici o zi tualului cincinal privind creş­ aşezate necorespunzător, su­ losesc, le arunc. N-am cu ce şul Gheorghe Cremene, par­ cărămida din vagoane, sfă- — Deşi pînâ în prezent am
calitative
Cerinţele
ac­
ale
prezintă îndoituri nu le fo­
se­
puse degradării ?
de
comitetului
cretarul
la
economii
terea eficienţei economice a — N-avem spaţiu — ni se le îndrepta“. tid al şantierului, pe la cî­ rîmînd-o. locul unde se ridică realizat unele recunoştea au­
In
materiale
—
investiţiilor impun fiecărui răspunde. ...In scriptele şantierului fi­ teva obiective. La centrala noua cocserie, un grup de tocritic inginerul Petru Lem-
colectiv de muncă din con­ Răspunsul nu rezistă. De­ gurează însă o economie la termoelectrică, dezinteresul montori îndreaptă cu barosul le, şeful şantierului — mai
pierdute, nici un bob risipit - strucţii gospodărirea sporite faţă monstrăm la faţa locului e- total materiale de 262 000 faţă de buna materialelor es­ a confecţiile metalice. pot fi făcute progrese în a-
exigenţe
gospodărire
resurselor
de
materiilor
lei ! Nu primim însă un răs­
şi
unor
nefolosi­
spaţii
xistenţa
ceastă direcţie. In scripte fi­
N-ana venit drepte ? —
—
lor
materiale
şi
valorificarea
de ciment irosit, 1 600 kg de
superioară, evitarea oricărei te, a unor alei de trecere cu puns referitor la cele 38 tone te vizibil — un morman de întrebăm noi. gurăm pe primul trimestru
circa 2 vagoane de cărămidă
mult mai largi decît ar fi
cu economii, dar în realitate
Ba da. Sînt însă prost
—
forme de risipă. Aceste ma­ necesar. oţel beton... intrat în pă- distrusă, capete de seînduri depozitate. Vraişte, nu alta. se mai risipesc mortarul, be-
deviza lucrătorilor de pe ogoare în viaţă de multe colective rile de prefabricate de ce mînt, la cei 6 mc de var de­ şi prefabricate îngropate în Se degradează, se îndoaie. A- toanele, cheresteaua, cimen­
sînt
traduse
jore
deziderate
— Dar cărămizile şi panou­
pămînt. Se toarnă fără milă
preciat etc.
tul.
de pe şantierele hunedorene, sînt stivuite peste limitele Ciudate norme de consum peste ele un viitor drum din cum le refacem. e posibil aşa — Cauzele risipei — spu­
—
Cum
care s-au angajat să întîm- admise ? Din cite se vede a- persistă încă la unele şantie­ beton. ceva ? ne maistrul Dumitru Dodila,
pine Conferinţa Naţională a re din cadrul trustului 1 — Eu am economisit 15
începutul acestei săptămîni Aceeaşi hărnicie, aceeaşi partidului cu însemnate e- veţi teren destul în jur... O „obişnuinţă“ cu însem­ mc de cherestea — mărturi­ întrebarea a rămas fără secretarul organizaţiei de
a fost marcat în activitatea strădanie şi dorinţă fierbinte Fără a diminua unele pro­ nate pagube materiale seşte Dumitru Cioclei, şeful răspuns. Ni 's-a amintit la partid a şantierului — tre­
celor ce muncesc pe ogoare de a vedea cît mai repede oonomli de metal, material grese făcute la a,cest depozit, echipei de dulgheri. In cin­ despărţire însă — şi foarte buie să le căutăm în folosi­
de o nouă şi importantă eta­ în hambare rodul muncii lor lemnos, ciment, cărămidă etc., trebuie subliniată insuficien­ Lotului III al şantierului stea Conferinţei Naţionale telegrafic ■— că aspectele rea nechibzuită a materiilor
pă. Este etapa secerişului, a- o demonstrează toţi lucrăto­ să reducă costul lucrărilor. ta preocupare pentru folosi­ nr. 3 construcţii al I.C.S. Hu­ m-am angajat să economi­ constatate ţin de buna orga­ şi materialelor, în depozita­
tunci cînd se strînge rodul rii de pe ogoare. La Veţel şi Pe unele şantiere de con­ rea fiecărui metru pătrat de nedoara, situat în Călan, îi sesc — prin valorificarea de­ nizare, problemă care la a- rea lor în spaţii necorespun­
bogat al holdelor aurii în Ilia, Lăpuşnic şi Dobra a în­ strucţii persistă Insă stări de spaţiu, slabul interes mani­ revin sarcini deosebite în a- şeurilor — alţi 15 mc. Nu cest şantier nu este încă re­ zătoare sau neamenajate. Ne
hambare şi magazii. In la­ ceput şi se desfăşoară în­ lucruri în flagrantă contra­ festat pentru amenajarea u- cest an. întâlnim şi aici as­ zolvată. Altfel nici nu se propunem să analizăm aceste
nurile ou spicul cît vrabia, tr-un ritm susţinut marea dicţie cu cerinţele eficienţei nor şoproame care să adă­ pecte ce nu fac cinste ideii toţi insă procedează aşa. explică de ce la locurile de aspecte şi să luăm măsuri
care unduiesc în bătaia vîn- bătălie a strîngerii recoltei. Investiţiilor. Scoaterea la 1- postească in bune condiţii economisirii materialelor. Intr-adevăr echipa de des- muncă sînt atîtea cazuri de concrete.
tulul şi din care parcă răz­ Oamenii îşi văd acum încu­ veală a acestor aspecte con­ materiale bituminoase şi din Trecem însoţiţi de tovară­ cărcători aruncă fără regret nerespectare a unor norme ★
bate aromă de pîine proas­ nunate de succese munca şi stituie, de fapt, subiectul rai­ lemn, să înlăture manipu­ de gospodărire a materialu­ Privită prin cerinţele eco­
pătă făcută din noua recol­ strădaniile depuse pentru a dului întreprins pe şantierele larea defectuoasă a materia­ lui. nomiei, risipa de materiale
tă, au intrat secerătorii şi smulge pămîntulul rod cit de construcţii din Deva, Că­ lelor, concretizată în zeci de In scripte economii, pe — orieît de mică ar fi — se
combinele. mai bogat. Oamenii muncii lări, Orăştie şl Brad. cărămizi înjumătăţite, panouri şantier risipă. cere combătută cu tărie. Con­
Lucrătorii ogoarelor — ţă­ din agricultură — angajaţi „N-avem spaţii de depozi­ deprecíale, saci de ciment La şantierul nr. 4 Brad al ducerile şantierelor, maiştrii
rani cooperatori, mecaniza­ cu toate forţele în această tare“.. sparţi şi împrăştiaţi, sticlă T. C. Deva se observă în ul­ şi inginerii, fiecare muncitor
tori şi muncitori din I.A.S. mare bătălie a strîngerii re­ — O Încercare de scuză de pentru geamuri crăpată etc. tima vreme o atenţie spori­ constructor este dator să în­
— s-au angajat ca în cinstea coltei — lucrează cu hărni­ slabă rezistenţă. tă pentru gospodărirea mate­ ţeleagă că atingerea unui
„Noi irosim multe materia­
Conferinţei Naţionale a par­ cie din zori şi pînă în sea­ le, iar şefii notează., econo­ rialelor la punctele de lu­ înalt grad de eficienţă la in­
tidului să scurteze timpul de începe raidul la unul din­ mii". cru. Cu toate aceste preocu­ vestiţii nu se poate înfăptui
recoltare a cerealelor păioa- ră, adunînd cu migală, cu tre marile depozite de mate­ pări, încă nu au fost bine în­ cu concepţii şi stări de lu­
se, să strîngă întreaga recol­ grijă de buni gospodari bob rii şl materiale ale T. C. De­ Fraza aparţine zidarului chise toate robinetele prin cruri conform cărora. în rit­
cu bob, spic cu spic, bogă­
tă la timp şi fără pierderi. va. Şeful serviciului aprovi­ Grigore Oană, de la lotul 51, care curg, irecuperabil, bu­ mul de dezvoltare actual, un
Cu această hotărîre au intrat ţia lanurilor. Nici o zi pier­ zionare, transport, depozite, şantierul nr. 5, Orăştie al nuri şi materiale de con­ sac de ciment, un capăt de
în lanuri şi cooperatorii din dută, nici un bob risipit — Alexandru Filip, ne asigură T. C. Deva şi adevărul ei es­ strucţii. Da blocul 3 AB, deşi seîndură, un metru de cablu
este deviza sub care se des­ că eventualele nereguli pe
Bretea Mureşană. Cei cinci­ te de netăgăduit. In jurul majoritatea materialelor erau etc. nu contează. Realitatea
zeci de cosaşi culcă la pă- făşoară acum pe ogoare ma­ care le vom găsi nu pot fi blocurilor D3A, FI şi El, puse în ordine, existau şi as­ înconjurătoare ilustrează con­
greşită
situate in noul cartier al O-
mînt brazdă după brazdă, iar rea întrecere a ţăranilor co­ puse decît pe seama insufi­ ■ răştiei, este o risipă de ne- pecte contrastante. De pere­ vingător cît de de mentalitate este
cienţei
spaţiului
ce
depozi­
o
astfel
de
în urma lor alţi o sută de operatori, mecanizatorilor şi tare. Dacă cele spuse s-au descris. Mal multe grămezi tele blocului, sub streaşină, n-are nimic comun cu noţiu­
pentru
erau
Uşi
rezemate
cooperatori fac snopi şi îl a- lucrătorilor din IA.S. pentru confirmat oarecum la unele de beton întărit stăjuiesc in­ balcoane pe care ploaia că­ nea de minuţioasă şi bună
şează în clăi. întreaga mun­ stringerea recoltei. Şi prin magazii administrate de A- trările în blocuri iar canti­ dea în voie. Zidarii, pentru gospodărire. Trebuie să se
că se desfăşoară In flux con­ hărnicia, strădania şi hotă- ristotel Adespi şi Petru Me- tăţi însemnate de mortar stau a-şi crea spaţii de lucru în treacă urgent la stoparea ri­
se
res­
să
sipei.
întărească
1
tinuu, ca pe banda rulantă rîrea lor unanimă, oamenii zei, nu acelaşi lucru l-am în- gata să astupe şanţurile fă­ balcoane, aruncaseră lingă ponsabilitatea faţă de bunu­
canalizare.
cute
pentru
La
Sare
alte
la
magazii.
tîlnit
bloc cărămida rămasă de la
dintr-o fabrică. muncii de pe ogoare nu-şi în ochi — chiar şi neavizatu­ groapa de var, 3-4 camioane înălţarea zidurilor. Multe din rile materiale în care statul
Munca pe ogoare capătă precupeţesc nici timpul şi lui — modul defectuos în ca­ de var depreciat. Constantin cărămizi se transformaseră investeşte imense valori pen­
în aceste zile valenţe noi. nici forţele pentru ca devi­ re sînt păstrate sulurile de Mocanu, şeful echipei de fie- în cioburi. Alţi muncitori ca­ tru construirea de noi obiec­
Hărnicia oamenilor se mă­ za lor să devină fapt împli­ carton gudronat şi pinză as- rari-betonişti, ne explică cum re săpau o alee spre intra­ tive industriale şi social-cul-
economisirea
propus
turale.
că
şi-a
de
vată
baloturile
blocului
deşertau
lope-
faltică,
rea
Un
degradată
neglijentei.
cauza
soară acum în suprafeţele nit şi întreaga producţie de minerală, cărămida, materia­ a 3 la sută din fierul beton plăteşte ? munte de de cărămidă lotul III al din I.C.S.H., care execută Cine ţile cil pămint direct peste Anchetă realizată de
lu­
(Aspect
la
recoltate zilnic, în tonele de orz şi grîu să fie strînsă la lul lemnos, bitumul. pe oare îl pune în operă, dar crări la U. V. Călan). Foto: V. ONOIU cărămizi, acoperind o bună IUE COJOCARU
cereale obţinute pe hectar. timp şi fără pierderi. — De ce sînt materialele recunoaşte: „Capetele care parte din ele. MARIN NEGOITA