Page 95 - Drumul_socialismului_1971_02

3
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I • N r. 5020 • D U M IN IC A 28 F E B R U A R IE 1971

es
DIVERSE ■ DIVERSE
FOTBALUL HUNEDOREAN MERITĂ 0

CINEMERIDIANE rează ch ia r şi titlu l u n p o r­ de te m p e r a tu r a m e d iu lu i în ­
tret al ta tă lu i lui M o r tim e r, co n ju ră to r. A cea stă te m p e r a ­
tu ră este m e n ţin u tă prin i n ­
d e a s e m e n e a a vocat, care
a
REPREZENTARE MAI BUNĂ PE PLAN VALORIC „Casa d e sub c o p a ci“, R en é d u p ă ce şi-a p ie r d u t vederea. te r m e d iu l u n e i in sta la ţii d e
P E N T R U N O U L S Ă U F IL M
c o n tin u a t sâ p ro feseze chiar
aer
c o n d iţio n a t,
a lc ă tu ită
C lé m e n t a re u şit să-şi asigure
co n c u rs u l p o p u la rei v e d e te Piesa se c o m p u n e d in scu rte d in tr-o p elicu lă d u b lă p re­
v ă z u tă cu o rificii d e 2 m m
scen ete şi a n e c d o te c o m e n ta ­
F a ye D u n a w a y . S c e n a riu l,
Neîndoios, orka reporter cea stă problemă constituie în­ — Cum apreciaţi rezultate­ te de u n crainic care-l în tr u ­ r e p a r tiz a te la u n in te r v a l d e
sportiv n-or scăpa prilejui unul că obiectul unor analize In le selecţionatei noastre tn in s p ira t d u p ă u n r o m a n de chip ea ză , de fa p t, pe J o h n 5 cm , ceea ce p e r m ite c ir­
A r th u r C a v a n a u g h , este re ­
interviu cu vicepreşedinte­ biroul federal. Federaţia este anul trecut, pornind de ha si­ z u lta tu l co la b o ră rii d in tr e M o r tim e r in tin ereţe. culaţia a e r u lu i. N iv e lu l t e m ­
le Federaţiei Româna de Fot­ de părere că, excepUnd poa­ tuaţia stathtkâ : 10 meciuri D aniel B o u la n g e r fi C lé m e n t. * p era tu rii poate fi reglat cu
bal. Cu atît mol mult, o ase­ te pe Dlnamo Bucureşti, ce­ Jucate, 2 dştlgote, 4 pierdu­ Ei tfi p ro p u n , in p r im u l rtnd, I N T R - O v r e m e in care, in a ju to r u l u n u i term o sta t.
menea ocazia nu trebuia ra­ lelalte echipe sini eterogene te, 4 nule, situaţie mult co- să d e z b a tă m a r e a p r o b le m ă m a te rie de artă, a p ro a p e to ­ ☆
tata cînd această persoană se valoric. Aceasta pentru că e­ meritată şl controversată ? a v io le n te i in lu m e a d e azi. tu l pare ştiut, arta a r m e a n ă , D IN G o lfu l M e x ic n e p a r­
află în judeţul cu oala mal chipele de tineret-rezerve n-au — In apreciere pornesc de O fa m ilie p ă ră s e fte b ru sc A ­ practic n e c u n o s c u tă in O cci­ v in e o ştire care, o ricit s-a r
d en t, r e v in e to t m a i m u lt in
multe echipa divizionara da reuşit, după trei ani, să devină la calificarea In turneul final m erica fi se in sta lea ză la c e n tr u l a ten ţiei. L a M u z e u l de părea d e ciudat, p led ea z ă in
fotbal din ţară, după muni­ ceea ce au fost concepute — al C.M., ţfnînd cont de valoa­ Paris. T o tu l pare să se d e s ­ artă d e c o ra tiv ă d in P aris a fa vo a rea e fe c tu lu i b in efă c ă to r
Zilnic aici se compun şi se descom­
Simeria-triaj.
Staţia
cipiul Bucureşti. Un asemenea pepiniere ale fotbalului, pen­ rea partenerilor de la Guada­ pun teci de trenuri de marfă. Foto : V. ONOIU fă şo a re n o rm a l, d a r d in - fo st o rg a n iza tă o e x p o z iţie al in s ta la ţiilo r p e tr o life re
„argument", firesc, creează tru că actualul regim de lajara. Cele spuse au mai mult tr-o da tă sin t a r u n c a ţi cu care c o n tr ib u ie la c u n o a ş te ­ m a r in e a su p r a sporirii fa u ­
cadrul şi pretextul unei discu­ transferări, care a corespuns temei dacă ne amintim că mulţi topii in zo n a d r a m e i ; cei doi rea istoriei şi a rtei p o p o ru lu i nei. N u m a i in c u r s u l a n u lu i
tr ecu t, tn a p ro p ierea co a ste­
ţii la obiect. unei perioade depăşite, este ani am evitat întilnîrilo cu copii au fo s t răpiţi. „Este de a rm e a n . lor G o lfu lu i M e x ic , u n d e a
Dar, obordindu-1 pe tovară­ necorespunzâtor in momentul parteneri tari, pentru că aşa Vă răspundem a ju n s să citeşti ziarele, s p u ­ A r m e n ii care au scăpat in c r e s c u t a p recia b il extraefia
şul loon Balaş, prin bunăvo­ de faţă In sensul că nu asi­ trebuia, să ciştigâm. Pozitiv n e R e n é C lé m e n t, p e n tr u a 1915-1916 de e x te r m in a r e a o­ de ţiţe i d e pe fu n d u l m ă rii,
inţă şi amabilitatea dumnea­ gură o mai rapidă circulaţie a este că in prezent n<u mai a­ re s im ţi ptn ă la s p a im ă c u m to m a n ilo r s-a u d is p e r s a t in s-a u p e sc u it 270 000 to n e de
lui, discuţia avută o cuprins vem aceeaşi orientare şi cău­ v io le n ţa se in sta le a ză in obi­ lume p e n tr u ca m a i tirziu să peşte.
şi alte probleme despre fot­ tăm adversari puternici. Aceş­ ceiu rile noastre şi c u m o m u l sa re g r u p eze in R e p u b lic a M iste r u l a fo s t d ezleg a t a ­
balul românesc In general. Interviu tia sint factori care inseamnâ la întrebare c o n te m p o r a n tră ieşte in m i j ­ S o v ie tic ă A r m e n ia . A r m e n ii tu n c i cînd 5-a co n sta ta t că
lo cu l u n o r p u te r n ic e c o n tr a s ­
- Ce consideraţi că sa poa­ mai muh deci! un bilanţ arit­ te. O ricare d in tr e noi, fie el cu ceresc in secolul V II i.e.u. pe co n stru c ţiile m e ta lic e ale
te reproşa fotbalului hunedo- cu loan Balaş, metic. Pentru fotbalul nostru d ip lo m a t sa u doar pasa g er a ­ im p e r iu l U rartu, situ a t in so n d e lo r se fo r m e a z ă p la n c ­
există un ciştig privind astfel
reon, cunoscind puternica sa Zaler Herţeg, din comuna primesc ajutorul de inmor- n o n im , poate fi p ro iecta t in ­ n o r d u l A n a to lie i de astăzi. to n veg eta l, h ra n ă p re fe ra tă
reprezentare numerică în pri­ lucrurile. Sâlaşu de Sus, ne scrie că mîntare de la unitatea agri­ tr-o a v e n tu r ă n e m a ip o m e n i­ A r ta U ra rtu (r e p r e z e n ta tă la a p eştişorilor care, la rtn d u l
mele divizii ? vicepreşedintele — Cum vedeţi „«azur Do- în perioada anilor 1961-1966 colă unde au fost înscrişi ; tă şi, tn p r im u l rfnd, n e a ş te p ­ e x p o z iţia d in P aris p rin ca ­ lor, sint că u ta ţi d e p eştii m a i
brln ? n prestat activitate la coope­ pensionarii de bâtrineţe nu re d e lu ptă, căşti g ra va te, o - m ari.
- Un fotbal cu o puternică — Nu există I „Cazul" este rativa agricolă de producţie, au dreptul să-şi reconstituie ta tă m. biecte d in b ro n z f i p ă m tn t
bază de masâ, ca cel hune- Federaţiei creaţia unor publicişti — Do- avînd funcţia de magaziner vechimea Sn muncă pe bazâ ars etc.) se in te r fe r e a z ă cu i r
dorean, merită o reprezentare brin, ca marile talente, crede şi casier. Dumnealui ne spu­ de martori. Acest drept 51 au S I L V A N A M A N G A N O in­ cea a vec in ilo r s ă i : h itiţii, s u ­ P IS T O L U L c u apă, in o fe n ­
corespunzătoare şi din punct Române de Fotbal în bună măsură că trebuie ne că in această perioadă a numai cei care sint angajaţi terpretează ro lu l p rin cip a l in ­ m erien ii, sciţii. A r m e n iz a t, siva a rm ă a copiilor, a b e n e ­
de vedere valoric. Este chiar să transpire mai puţin deeît plătit impozit şi a cotizat la şi dovedesc o vechime In tr-un n o u f i l m al lui P ier im p e r iu l U ra rtu lu p tă in în ­ fic ia t d e o p e rfe c ţio n a re c a ­
obligat la această calitate. „soldaţii de rind*. Cum am casa de pensii. Aceşti ani, muncâ cu acte oficiale de cel Paolo P a so lin i : „ D eca m ero ­ d e lu n g a ta sa istorie cu grecii, re l-a în z e s tr a t cu o p u te r e
Fotbalul hunedorean ar tre­ valorilor fotbalistice etc. Dar spus, fotbalul modern înseam­ precum şi perioada 1967-1960, puţin 10 ani. nul* d u p ă Boccacio. în a in te r o m a n ii şi perşii şi preia e ­ co n sid era b ilă . U n g r u p d e
bui să spună mai mult fotba­ mai există un aspect. La mul­ nă angajament fizic. Persona) i->au fost trecuţi în cartea de Ion Medrea — Plopi. In de acest f i l m cu n o scu ta actri­ le m e n te d in c u ltu ra acestor cercetă to ri .a c o n stru it u n
lului românesc. Eu cred totuşi te dintre echipele divizionare l-am văzut pe Tostao sau Bec­ muncă. In anul 1968 s-a an­ articolul de care ne spuneţi ţă tu r n a s e „Moartea la V e n e ­ popoare. „ tu n “ a l cărui p roiectil este
intr-o reprezentare, in viitor, A, procesul Instructiv se situ­ kenbauer alergind de citeva gajat la o altă unitate agri­ se fac referiri la amenzile ţia “ s u b în d r u m a r e a lui V is ­ In lu p tă c u B iza n ţu l, cu u n je t d e a p ă cu o p re s iu n e
mai apropiată de posibilităţile ează la un nivel discutabil. ori mai mult ca Dobrin. Do- colă ca în grijito r de animale penale nu la cele civile. In conti, a v ln d ro lu l u n e i în ­ Persia sasanidâ, cu a rabii (ca­ e c h iv a le n tă cu cea a u n ei e x ­
reale ale fotbalului dumnea­ Din punct de vedere al talen­ brin, spre folosul lui personal pe bazâ <je contract. „M i se concluzie dv. trebuie sâ achi­ flo rito a re cva d ra g e n a r e . re au o c u p a t-o u n tim p ), A r ­ plozii.
voastră judeţean. Imi explic telor şi tehnicităţii stăm rela­ şi valorificarea talentufui său, consideră această perioadâ taţi amenda primită. b m e n ia a îm p r u m u ta t d in arta F orţa d e p e n e tr a ţie a lic h i­
mediul nivel valoric al echi­ tiv bine, lucru confirmat de e­ trebuie să înveţe pe deplin şi vechime în muncâ la stabili­ Petre Ciorogariu, din satul C I N T Ă R E A Ţ A G igliola Cin- lor, d în d u - i o notă a rtistică d u lu i poa te s tr ă p u n g e u n
pelor divizionare hunedorene voluţia naţionalei in Mexic, la nu formal lecţia pregătirii. rea pensiei din cadrul asigu­ Ociu, ne roagă să-I spunem q u e tti va a b o rd a tea tru l. P ri­ proprie. A c e s t a sp ect al a rtei b lin d a j d e oţel c u g ro sim ea
prin lipsa unei bune coordo­ campionatul mondial. Defi­ Aici îi acord dreptate lui O ­ rărilor sociale de s ta t? "— ne de la ce vîrstă şi plnâ cînd m u l ei rol Va fi in „ A m e r ic a n a r m e n e este ilu stra t la e x ­ d e 12 m m . „ T u n u l cu a p ă “ va
nări a activităţii fotbalistice. cienţa principală a echipelor zon. Întreabă cititorul. se plăteşte taxa pentru paza c lo c k M, u ltim a piesă a lui poziţie d e o fr u m o a s ă colec­ p u tea fi folosit la p erfo ra rea
De aceea, va trebui ca In noastre de club constă in sla­ — Apropo de Ozon. Cum ex­ Dacă aţi avut calitatea de obştească. A r t h u r M iller, pe care o va ţie de o b iecte d e cera m ică . rocilor sa u la s fă rim a re a b e ­
judeţul dumneavoastră să se ba pregătire fizică, datorită plicaţi că. Io oro actuală, membru cooperator pe tim pul Răspuns : In tot tim pul m o n ta In Italia R a f V a lo n e. O cu p a rea c a p ita lei a r m e n e to n u lu i.
Instaureze o politică a coor­ căreia In confruntările cu e- căderea Jiului se explică prin cît aţi fost magaziner şi vieţii. începlnd de la vîrsta ☆ — Sis — de către furci in #
donării valorilor fotbalistice, chlpe cu o bună şi foarte bu­ plecarea lui Ozon, dar nici casier, beneficiaţi de pensie de 18 ani. Acelaşi răspuns „ B A L E R I N A “ este titlu l fi l­ 1375 m a r c h e a z ă sflr ş itu l i m ­ D A T O R I T A u n e i in v e n ţii
care să-i permită o reprezen­ nă pregătire atletică, forma­ F.C. Argeş mi-şl revine, nici de la C.A.P. Pentru perioada este valabil şl pentru între­ m u lu i p e n tr u ecra n la t, rea­ p eriu lu i A r m e n ie i. C reaţia sim p le , p la n te le o r n a m e n ta le
tare corespunzătoare in dlvl- ţiile noastre capotează. Or, chior cu... Ozon ? cft prestaţi activitate la o altă bările puse de Dumitru liza t d e V ă d im D e r b e n e v in artistică s-a re fu g ia t d e a ­ d e ca m e ră vo r p u te a su p r a ­
• jille A şi B, la nivelul bazei fotbalul modern înseamnă an­ — Simplu, în citeva cuvin­ unitate agricolă ca în g rijito r Brăuda din comuna Burjuc. s tu d io u rile M o s film . F ilm u l, tu n c i in arta p o p u la r ă : cos­ v ie ţu i ti m p în d e lu n g a t fă ră
de animale se consideră
tot
de masă eiistente. gajament fizic, trecere rapidă te. Orice schimbare de antre­ activitate prestată în coopera­ Relaţii suplimentare puteţi care arată via ţa şi cariera tu m e , covoare, b iju te r ii etc. să fie udate. P e n tr u a se o b ­
lua de l-a consiliul popular a]
- Cum explicaţi decalajul din atac In apărare, acoperi­ nor produce dereglări, schim­ tiva agricolă şi la stabilirea comunei pe raza căreia do­ a rtistică a b a lerin ei so vietice c u r io z it ă ţ i ţin e acest re zu lta t, g h iv e c e le
valoric intre fotbalul practicat rea de zone mărite in teren bări de concepţie, metodică pensiei din acest sector se va m iciliaţi. M aia P lise ţk a ia , in se re a ză sînt introduse in nişte vase
în cluburi şi cel ol naţionalei? — sarcini crescute faţă de de antrenament, stil de joc, * lua în calcul şl acest timp. Mihaî Cazacu, din Deva, ar a m p le fr a g m e n te d in s p e c ta ­ ŞTIINŢIFICE d e m a te ria l p la stic c u p e re ­
ţii d u b li, in tre care se toarnă
De ce - şl aceasta e un a ­ „perioada romantică0 a fotba­ pedagogie. Nicolae Doana, din Orâş- vrea sâ ştie dacă perioada cft colele r e n u m ite i ba lerin e. S U B lozinca „Dacă ţi-e prea apă. U n d is p o z itiv specia l d e ­
devăr confirmat de evoluţia lului. Din acăste motive, fede­ tle, ne întreabă: „Dacă am a fost In armată i se la 5n cald, im b r a c ă -le o fir m ă te r m in ă u m id ita te a p ă m tn tu -
— Boc va mol putea să-şi
echipei naţionale şi Involuţia raţia consideră că testele ooupe locul în naţională, şti- donat pâmînt la stat, am calcul la acordarea sporului DIN LUMEA ja p o n e z ă a creat u n c o s tu m lui fi p e r m ite p ă tr u n d e r e a
echipelor de dub — forma­ Cooper şi Astrand sint bine­ dreptul la lot ajutător ?“ . de vechime. Nu se la în ARTELOR in d iv id u a l c lim a tiz a t care În­ apei in g h iv e c i a tu n c i e tn d
ţiile divizionare A, în majori­ venite ca mijloace obiective lndu-se că postul său este Răspuns: Nu aveţi acest calcul această perioadâ. Se găduie celu i ce il poartă să p la n ta este însetată. O fir m ă
tate. sînt slabe, lucru demon- de măsurare a capacităţilor acoperit deficitar Io ora oc­ drept. De lot ajutător bene­ adună însă perioada de acti­ ...JO H N M O R T I M E R şi-a se b u c u r e d e o te m p e r a tu r ă d in N e w Y o r k a p a te n ta t a ­
strot moi ales în competiţiile de efori ale jucătorilor. Tot tualâ ? ficiază numai membrii coope­ vitate lucrată înainte de a fă c u t s tu d iile la H a r r o w şi c o n sta n tă d e 20°, in d ife r e n t cest d is p o z itiv s im p lu .
internaţionale ? pentru rezolvarea acestei pro­ — Boc, conform declaraţiei ratori şi nu toţi, ci doar acela pleca înarm ată cu aceea pres­ O x fo r d , d e v e n in d mai ttrziu
bleme, federaţia se glndeşte preşedintelui clubului Dinamo, tată după lăsarea la vatră, avocat, apoi consul, p e n tr u ca
- Este adevârot că există şi-a executat pedeapsa şl to­ care prestează zi de zi acti­
o diferenţă vizibilă între com- la crearea unul sistem menit tul depinde de el. Reintră in vitate în unitatea In care dacă bineînţeles nu are alte in cele d in u r m ă să co n sta te
portareo şi rezultatele repre­ să faciliteze promovarea ra­ ech.pâ la Dinamo. Dacă joa­ s-au înscris. întreruperi în muncă. că este u n ta le n ta t d r a m a tu r g
zentativei noţionale şi cele ale pidă a jucătorilor de valoa­ că bine In campionat şi se Măria Sabou, din Hune­ Victor Simina, Deva. Deoa­ şi scenarist. N oua sa piesă 19.20 l 001 de seri — emisiune pen­
formaţiilor de club, in special re în echipele din prima di­ impune atenţiei antrenorilor, doara. ar vrea să ştie dacă rece scrisoarea dv. nu este „Călătorie in ju r u l ta tă lu i tru cel mici i
in competiţiile internaţionale vizie, pe baza unor principii va juca şi în naţională. Are întreprinderea la care lu­ formulatâ corect, are multe meu“, a cărei p r e m ie r ă a a v u t 19.30 Telejurnalul de seerâ ;
20.00 FUm artistic ..Jean Eyre"
oficiale. Anul 1970 a fost edi­ sănătoase, tn acelaşi timp, toate drepturile. crează l-a calculat bine aju­ fraze confuze, nu vă putem loc d e c u r ln d la L o n d ra , are — ecranizare după rom a­
ficator, în sensul că ne-a ser­ F.R.F., înainte de a purcede torul pentru sarcină şi lehu- răspunde. Fiindcâ locuiţi în u n caracter p r o fu n d a u to ­ nul scriitoarei Charlotte
vit o lecţie usturătoare In ceea la înscrierea echipelor de — Vă mulţumim pentru a- zfe de 94 la sută din salariu) Deva. e bine sâ treceţi în- biografic. E ste ceea ce su g e- D U M IN IC A Bronte ;
ce priveşte echipele angrenate club in competiţiile europe­ mabîlîtatea cu care ne-aţi o- tarifar, pentru că dumneaei tr-una din zile pe la redac­ 21.35 Festivalul de la San Remo;
in competiţiile europene, în ne, va verifica minuţios posi­ cordat acest interviu. a născut al treilea copil. ţia ziarului, pentru a discuta 8,45 Gim nastica de dim ineaţă ; 22.35 Telejurnalul de noapte.
| timp ce selecţionata se impu­ bilităţile unei reprezentări Răspuns : Da, întreprinde­ pe viu problemele ce vă in ­ 9.00 M atineu duminical pentru Sport ;
I sese pe plan internaţional. A- demne. N. STANCIU rea a procedat legal. Răspuns teresează. copil J 23.00 închiderea emisiunii.
la alte întrebări : membrii 10.00 Viaţa salului ;
cooperatori care decedează N. PANAITESCU 11.30 Albumul compozitorilor ro­ L U N I
s o s i m âni : Sabin DrAfOl j
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- N
12.00 De strajă patriei ;
18.00 Scena şl ecranul j
VIND CASA, Deva, str. 23 12.30 In reluare, la cererea tele­ 18.50 Muzică populară i
Cronica filmului August nr. 73. Iniormaţii - spectatorilor. Canzonlssl- 18.50 Telcsport ;
ma ;
Hunedoara, telefon 2740.
19,15 Publicitate ;
13,15 Fotbal : F. C. Sao Paolo — 19.20 1 001 de seri — emisiune pen­
☆ Dlnamo Bucureşti. înregis­ tru cel m ic i;
VIND CASA CU GRADINA, trare film ată | 19.30 Telejurnalul de searl.
„CÎNTECELE MĂRII“ ocupabilâ ¡medial, Str. Gh. 15.00 Emisiune In limba m aghia­ Agenda politică de Ion
Doja, nr. 35, Simeria.
ră ,
M ârglneanu ;
☆ 18.30 Rapsodia rom ână. In va­ 20.00 Rom ânia 'IL Aal - jude­
tra Dunârll de Jos ;
VIND CASA OU GRADI­ ţul Timiş ;
Iată |l prim ul film muzical naturale, fără ca spectatorul să prlnzâtoare artă Interpretativă NA, Şoimuş, 195. 17.00 Spectacol pe gheaţă — de­ 20.30 Romanele Iul M aur lac :
românesc, de fapt o excursie albă senzaţia falsuluL Fiind m atură. Glasul său, zlmbetul a­ m onstraţiile m edaliaţilor Ia „Therese Desqueyroux* (11);
sim patici a scrlHoniIul-elncast vorba despre un fUm color, trăgător, dezinvoltura actori­ Campionatele m ondiale de 31,25 In Intlm plnarea sem icente­
Franclsc M unteanu — In do­ cromatica aleasă de Glullo Tin- cească. ne propun un Don ☆ patinaj artistic — transm i­
meniul greu abordabil al genu­ cu acordă cadrelor acestei pe­ Spătarii necunoscut sau prea VIND MZ 125, Şoimuş, 346. narului P.C.R. „Ocolul ţâ­
lui lejer. Filmul „Clntecele m ă­ licule o strălucire meridională, puţin cunoscut d0 pe eeranele siune directă de la Lyon ; rii In 8 luni" ;
rii* (de fapt clntecele Mării strălucire bine sincronizată eu TV„ de pe coperţllo casei de 19.00 România *71. Azi — Jude­ 22.35 Telejurnalul de noapte i
Negre) are un subiect anevoios atmosfera veselă a filmului. Alt­ discuri Electrecord. Neîndoios, ţul Teleorm an i 22,85 închiderea emisiunii.
de definit din punctul do ve­ minteri, exterioarele 9lnt filmate In ace9t film Den Spătaru este
dere al Intenţiilor. In ultim ă In locuri de o desăvtrşttă frum u­ mult mal m ult declt un hărăzit
Instanţă nu are o Im portanţă seţe i Ia Constanţa, Moscova, interpret de muzică uşoară şf
deosebită povestirea cinem ato­ Soci, Leningrad. Iar pelicula facem această rem arcă cu fi­
grafica In sine (căreia II putem Eastman-eolor Imortalizează cu reasca bucurie a descoperirii
ierta anum ite stlngăclt), ci o reală fantezie un decor tu­ unui actor de cinema posibil.
partitura muzicală, plasată In ristic seducător de frumos. P a r­ Mal apare ferm ecătoarea Na- V R E M E A
film eu o abilitate demnă de titura coregrafică este concepu­ laşa Fateeva, o stea cu ochi Concursul de admitere
Întreaga noastră atenţie. In ­ tă de Cornel Patrfchl. Acest frumoşi a cinem atografiei so­
tr-un cuvtnt : scenariul pro- excelent balerin slmte acut vietice, Valea M arlanova, Anca
priu-zLs al „Clntecelor m ării“ funcţionalitatea tabloului dan­ Pandrea, Mlrcla Ghlţcscu şl
este preponderent pretextual, sat şt ca atare propune cola­ Râka Nagy. Despre evoluţia ti­ PENTRU 24 ORE în instituţii militare
avlnd m enirea sâ Insereze pc boratorilor săi largi piste de nerilor actori P eter Paulhoffer.
un anum it fir logic melodiile desfăşurare. Operatorii A. Be­ Ştefan Slleanu şl Emil Hossu
compuse de Tcmlsloele Popa ţl lenkov şl Intanda Cen-Fen-lu au put om spune că propagi un Vrem« rece, cu cerul tem po­
M ark Fratkln. „Clntecele m ă­ găsit Ingenioasei unghiuri de um or inventiv, de calitate, ca­ rar noroa, favorabil ninsorilor de învătămînt
rii* valorifică recuzita obişnuită filmare. Ne referim In mod ro realm ente trece dincolo de interm itente. VIniul va sufla
a filmului m u zical: clntecele, special Ia cadrele trase pe posibilităţile oferite de text. potrivit din nord-vest. Tem pe­
dansul, tablourile revuistice, puntea vaporului „Tulcca®. Mu­ Coautorul muzicii, Mark F rat­ ratura minimă va fl cuprinsă
culoarea, peisajul, decorul con­ zica Iul Temlstode Popa oferă kln, este un compozitor sen­ Intre m inus 1 şl m inus 8 gra­ Ministerul Forţelor Armate - Şcolile militare care pre­
struit eu rafinam ent. Tocmai spectatorilor cltcva clntece ca­ sibil, care dă filmului un spor de Iar m axim a Intre m inus 4
de aceea se cade să vorbim mal ro vor deveni cu siguranţă şla­ de farm ec prin clntecele scrise I şl 2 grade. organizează .concursuri de ad­ gătesc maiştri militari şi subofi­
m ult declt se obişnuieşte dn- găre. Au ritm, mclodlcltatc, In exclusivitate mării. Filmul mitere, pentru anul şcolar 1971­ ţeri, intre 25 august şi 5 sep­
spre autorii acestor factori de­ un temperament cuceritor. Şi, născut prin conlucrarea cine­ 1972, in următoarele ¡nstiluţîi tembrie 1971.
cisivi pentru autenticitatea am ­ In fine, distribuţia, care cuprin­ aştilor rom ănl cu cel sovietici- ) PENTRU URMĂTOARELE
biantei filmului muzical. Mal de un grup de actori înzestraţi, va avea un public num eros, ce I DOUA ZILE militare de învâţâmint: — Şcoala militară de muzi­
tntll decorurile lut Glullo Tln- mai ales cu certe deschideri va aprecia, desigur, prospeţim ea < — Liceele militare anul I, în- că - ciclul profesional - intre
cu stnt acelea caro morltă a- faţă de cerinţele genului m u­ Ire 15 iunie şi 3 iulie 1971 şi
plauzc. Excelentul scenograf zical. Dan Spătarii, unul dlntrn unul gen care n-a avut încă Vreme rece eu cerul schim­ 27 august şi 5 septembrie 1971.
posedă darul îndeajuns de rar starurile muzicii uşoare romă- tim p să Sg uzeze la noi. bător. Local va ninge slab. onii ll-IV, între 20 şi 23 iu­ Tinerii care doresc sâ parti­
Intllnlt de a grefa decorul de neştl, evoluează tn filmul Iul Vlntul va sufla potrivit din nie 1971. cipe la concursul de admitere
m ucava pe structura ambianţa! Francisc Munteanu cu o sur- AL. COVACI j nord-vest. — Şcolile militare de ofiţeri
- ______________ activi, ¡ntre 29 iunie şi 7 iulie la una din aceste instituţii mi­
1971. litare de învâţâmint vor depu­
ne cereri de înscriere la cen­
— Facultăţile tehnice din A­
cademia Militară, intre 3 şi 20 trele militare Judeţene pe raza
Omagiu maestrului iulie 1971. ta de 20 aprilie 1971.
cărora domiciliază, pînâ la da­
— Cursul de pregătire me-
dico-militară, în lunile iulie -
Detalii suplimentare pot fi
august 1971, la dale ce se vor
judeţene (municipale).
stabili ulterior. cerute de la centrele militare
MOTTO î copilărie, Nottara a trebuit
să lupte cu nedreptăţile tim ­
„ U nul a fo s t U o tta r a fi pului. să le biruie. Şl Je-a veselă; 14,30 Estrada duminicală:
a ră m a s u n ic u l b iruit 1 Uriaşa sa persona­ 17.00 Caravana fan»ezJel; 18 0»
(Tudor Arghezi) litate, dragostea pentru Refrene clntal« de Isnbela la-
teatru, pentru omul simplu, nettl, Tereza Kesovja şt GicA
18,25 Teatru scurt ;
Petrescu;
Numeroşi bucureşteni — pentru poporul din m ijlocul 18.00 Radiojurnal; 19,15 In lumea
prieteni ai scenei — căruia s-a ridicat l-au im ­ operetei : „Liliacul" de Johann
îşi îndreptau paşii spre pus ca pe unul dintre băr­ PROGRAMUL I : 6,00 Concertul Strauss; 19,35 No! Înregistrări de
muzică
populară; 20,00 Tablete
Sala Comedia a Teatrului baţii virtuoşi, a făcut ca nu­ dimineţii; 7.« Avanpremiera co­ <1e seară; 20,05 Zece melodii pre­
National ,,I.L. Caragiale", mele lui să treacă dincolo tidiană: 8.00 Sumarul presei ; ferate; 20 40 Parada ritmurilor :
unul dintre cele mai pres­ de hotare. Preţioasa moşte­ 0,00 Ilustrate muzicale: 0.00 Ora 21,25 P.C.R.-30. Consemnări de
21.30 Revista
salului; 10,1)0 Radlomagazinul fe­
Paul Djaconescu:
tigioase teatre din tară. Cîţi nire a artei şi a pedago­ meilor: 10.30 Mari solişti, mari şlagărelor: 22.00 Radiojurnal; 22,10
actori celebri îşi va lo rifi­ giei dramatice pe care Not­ şlagăre: 11.05 rntllnlre cu melodio Panoramic sportiv; 22.30 Ro­
caseră talentul aici, cîte tara a lăsat-o teatrului şi populară şi Interpretul preferat; manţe; 22,50 Moment poetic ;
12,00 Dc toate pentru toţi: 13,00
spectacole de neuitat, cîte culturii româneşti este, de Radiojurnal; 13,15 Muzică uşoară; 23.00 Dans pentru toate viratele;
(O lucrări din dramaturgia fapt. moştenirea pe care nu­ 13,30 Mu2lc& populară; 14,00 Unda 0,03-6,00 Estrada nocturnă.
noastră şi străină ş(-au gă­ mai un spirit incandescent,
sit în sala aceasta întruchi­ un patriot înflăcărat o pu­
Variaţiunî la Arco lui Noe. parea scenică 1 tea dărui patrimoniului cul­
(„STERN* Hamburg) De astă dată avea loc un tural al naţiunii sale. întreprinderea de
spectacol deosebit, mai Generaţii întregi de ac­
precis o manifestare închi­ tori. form aţi Ia şcoala stră­
nată memoriei unuia dintre lucitului lor dascăl, păs­ gospodărie comu­
cei mal de seamă actori pe trează o neştearsă am inti­
preriei („Muncitoresc*) i LO-
NEA : Mayerling — seriile care l-am a v u t: Nottnra. re acestui inegalabil slujitor
CINEMA I-II („Minerul“) ; ANINOASA : Deci, un spectacol omagial al scenei româneşti. nala şi locativâ
Doparic dc lumea dezlănţuită
la care au luat parte per­
Spectacolul festiv In care
— seriile I-II („Muncitoresc“) ;
PAROŞENI : Danstnd Sirlakl sonalităţi proeminente ale ne-am referit a fost încă o
(„Energia*); PETRILA : Că­ vieţii culturale. dovadă a stimei şi respec­
sătorie in stil grec („Munci­
DEVA : Clntecele mării Au fost evocate cu acest tului pe care generaţia Deva
(„Patria"); In arşiţa nopţii toresc“); Lin IC ANI : Soarele prilej emoţionante crîmpeie noastră o poartă înaintaşi­
vagubonzllor („7 Noiembrie'’);
(„Arta*); HUNEDOARA : Şa­ BARBATF.n 1 : O chestiune dc
rada („Siderurglstul”) ; Dra­ onoare („6 August"); OhAŞ- dîn viaţa aceluia care tim p lor. deschizători de drum uri ANGAJEAZA DE URGENJA
goste şl rltezâ („Constructo­ TIE : In ghearele Invizibile ale de o jumătate de veac a în oricare domeniu de acti­
rul") ; Orologiul Kremlinului slujit cu neţărm urit devota­ vitate. Este — dacă mi se $ 2 primitori-distribuitori — benzina.
(„Arta*) ; CALAN : Pâs&rllc („11 dr. Mobusc („Patria"); Elvlra
Iunie“) ; TELIUC : Prlelcnl fârâ Madigan („Flacăra“) ; GEOA- ment scena românească, n- îngăduie să mă exprim Salarizarea se asigura conform H.C.M. nr.
GIU-BAl : Argonoan superdla-
grai („Minerul“) ; GHELAR : bolicul; HAŢEG ; Klug Xang ducînd spectatorului în fată, oarecum paradoxal — o
Castelul condamnaţilor („Mi­ evadează („Popular"); BRAD : vie şi vibrnnlâ. imaginea tradiţie a prezentului care 914/1968.
nerul“); PETROŞANI; B. D. Noul ungă jal („Steaua roşie“) ;
intră In acţiune Şl Fantas­ GUI(AUAH'/A : Marile vacante neamului nostru, imaginea de bună seamă va fi trans­ Informaţii suplimentare se pot obţine la ser­
me („7 Noiembrie*); LUPENI : („Minerul“); ILIA : Prea mic unui popor talentat şi misă şi generaţiilor care vor viciul plan organizarea muncii, telefon 1 12 24­
B. D. intră In acţiune („Cul­ pentru un război n(U dc marc demn. urma. 1 37 74. *
tural“) ; Frcddy şl cfntecu! („Lumina"). încă din r e a m at frag e d ă P. OLTEANU
. .... ............... ............m i i — m