Page 94 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4993 • SIMBATA 30 IANUARIE 1971
2

C O M U N I C A T

C I N C I N A L U L 1 9 6 6 - 1 9 7 0 (Urmare din pag. 1) hectare In sisteme mari. Pre­ planului de punere In funcţi­
Neindeplinirea Integrală a
vederile planului da amena­
jări pentru Irigaţii nu au fost
deosebi, de neajunsurile
şi
Insă îndeplinite. une a fost determinată, în­
Cu toata eforturile făcute greutăţile care au continuat
termen lung acordate da stat pentru dezvoltarea şl moder­ să se manifeste în asigurarea
cooperativelor agricole de pro­ nizarea bazei tehnico-materia­ la timp a utilajelor tehnolo­
M ECANIZAREA — factor esenţial ducţie au însumat 1,8 miliar­ le, producţia agricolă obţinu­ gice şi a documentaţiilor teh­
nice pentru unele obiective.
de lei. Au fost date în func­
tă fn anul 1970 a fost sub ni­
Au continuat lucrările de
ţiune din fondurile centraliza­
te ale statului peste 60 de velul prevederilor planului şi construcţii pe marile şantiere
al realizărilor din anii ante­
capacităţi de producţie agro­ riori. Nedndepllnlrea planu­ ale ţării i Sistemul hidroener­
în modernizarea agriculturii zootehnice. lui a fost determinată de getic şi de navigaţie Porţile
întreprinderile agricole de
de Fier, Hidrocentrala Lotru,
inundaţii şi alte calamităţi
stat au dat In folosinţă com­
plexe avicole cu aproape 1,4 naturale, ba aceasta au con­ combinatele siderurgice de la
Galaţi şi Hunedoarei, Combi­
tribuit Insă şi unele neajun­
milioane locuri, complexe de suri dIntr-o serie de unităţi natul de îngrăşăminte ezo-
porci cu o capacitate de 614 agricole socialiste, îndeosebi toase din Slobozia etc. A înce­
mii porci graşi/an şl, un nu­ în ceea ce priveşte aplicarea put construcţia unor importan­
Succesele înregistrate In cincinalul trecut pe calea pro* măr de peste 24 000 locuri în măsurilor agrotehnice, folosi­
greşului agriculturii, dezvoltării ei intensive şi moderniză­ complexe pentru vaci de lap­ rea mijloacelor de producţie te obiective, printre care : U­
rii producţiei sint indisolubil legate de eforturile pe care te. şi a forţei de muncă. zina de vagoane din Caracal,
partidul şi statul nostru le-au făcut şi le fac în vederea Din fonduri proprii şi din Uzina de strunguri din Tîr-
creşterii bazei tehnico-materiale, înzestrării acestei ramuri credite acordate de stat, coo­ Producţia globală agricolă govişte, Uzina de alumină din
cu tractoare şi maşini agricole cu caracteristici tehnice su­ perativele agricole de produc­ realizată în anul 1970 a fost Tulcea, fabrica de îngrăşă­
perioare. ţie au realizat şi dat în folo­ de circa 68,7 miliarde lei, cu minte cu azot de la Combi­
Datorită avintului industriei constructoare de maşini, an sinţă un număr Important de 3,7 miliarde lei mai mică de­ natul din Tîrgu-Mureş.
de an staţiunile de mecanizare a agriculturii şi întreprin­ grajduri pentru animale, ma­ cît în anul 1969. La principa­ Volumul schimburilor comer­
derile agricole de stat au fost dotate cu un număr sporit ternităţi Şi îngrâşătorll pentru lele culturi, recoltele obţinu­ ciale externe a fost in anul 1970
de utilaje, într-o gamă variată de tipuri. porcine, sere şi solarii ; în u­ te au fost sub nivelul plani­ de 22,8 miliarde lei valută, cu
Se impune atenţiei faptul că, o dată cu creşterea numă­ nităţile zootehnice intercoo­ ficat. 12,7 la sută mai mare decît în
rului de tractoare şi maşini puse la dispoziţia agriculturii, peratiste au fost date în func­ In anul 1970, s-au realizat anul 1969. Exporturile s-au
a sporit considerabil gradul de mecanizare a lucrărilor a­ ţiune îngrâşătorii de miei cu 3 394 mii tone grîu-secară, mărit cu '33,5 la sută, iar im­
gricole şi< s-a diversificat felul lucrărilor executate cu mij­ o icapadtate de 454 mii miei/ 6 395 mii tone porumb, 769 porturile cu 12 la sută.
loace mecanice, fapt care a atras după sine schimbări e­ an, sectoarele de reproducţie mii tone floarea-soarelul, Creşterea potenţialului eco­
senţiale in tehnologia de cultivare a pâmintului. Pe sea­ la 13 complexe de porcine 3140 mll tone sfeclă de za­ nomic al ţării şi sporirea ve­
ma îmbogăţirii zestrei tehnice a agriculturii, forţa mecani­ şi capacităţi de 72 mii locuri h ăr, 1 700 mii tone cartofi de nitului naţional în anul 1970
că a tractoarelor utilizate a cîştigat tot mai mult teren, găini şi 400 mii pui de car­ toamnă, 2 000 mii tone de le­ cu 7 la sută faţă de 3969 au asi­
la sfinşitul anului 1970 în agricultura judeţului nostru a­ ne pe an Ia 4 complexe avi­ gume, 2 000 mii tone fructe şl gurat condiţii pentru îmbună­
ceasta reprezentînd mai mult de 21 300 cai putere faţă de cole. struguri. tăţirea în continuare a nivelu­
cei aproape 17 000 cai putere cit însuma forţa globală a In anul 1970 au fost puse Potrivit recensâmîntului a- lui de trai mate .1 şi cultural
tractoarelor în anul 1965. Ca urmare a dotării staţiunilor în funcţiune 105,5 mii hecta­ nîmalelor, la data de 4 ianua­ al populaţiei.
de meoanizare a agriculturii cu noi tractoare şi maşini a­ re suprafeţe amenajate pen­ rie 1971, efectivele de animale In cu;sul anului 1970 s-a în­
gricole, în perioada cincinalului trecut fondurile fixe ale tru irigat, din care 75 mii erau. următoarele i cheiat acţiunea de generaliza­
acestor unităţi au sporit cu peste 27 la sută. De ase­ re a noului sistem de salariza­
menea, o bună parte din creşterea fondurilor fixe cu a­ Munca a mii şi mii de Cadru propice desfăşurării unei — mii capete — re, au fost majorate salariile
proape 32 milioane lei înregistrată în aceeaşi perioadă cooperatori la stringerea lucrătorilor dintr-o serie de
în cadrul întreprinderilor agricole de stat se datoreşte în­ recoltei de cereale pâioa- Efectivul Efectivul existent ramuri şi sectoare ale econo­
zestrării acestora cu noi utilaje agricele. activităţi mai fructuoase existent |a la 4.1.1971, faţă miei ; salariul minim a fost
Gfrele amintite reflectă cu pregnanţiă faptul că meca­ se este înlocuită de „co­ 4.1. 1971 3.1.1970 ridicat la 800 de lei, iar cate­
nizării agriculturii — ca factor esenţial de sporire şi mo­ răbiile argintii". goriile de salariaţi cu salarii
dernizare a producţiei - i se acordă o deosebită grijă in Referindu-se la sarcinile treprinderilor şi a staţiuni­ Bovine — total 5 215,4 +180,6 mici au beneficiat de scutiri
ansamblul preocupărilor conducerii partidului şi statului. care sînt puse în faţa me­ lor de mecanizare a agri­ şi reduceri de impozite. Ca
din care t
canizatorilor privind contri­ culturii şi organizarea ac­ — vaci şi juninci 2 623,G +127,4 rezultat al măsurilor adopta­
buţia lor la sporirea pro­ tivităţii acestora, precum şi Porcine — total C 357,9 +386.3 te. deşi a avut loc o oarecare
• SUPRAFAŢA ARABILA RAPORTATA LA UN TRACTOR ducţiei agricole, în expune­ îmbunătăţirea cointeresării din care i creştere a nivelului preţurilor
680,5
— scroafe de prăsilă
FIZIC IN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT S-A REDUS rea tovarăşului Nicolae materiale a lucrătorilor din Ovine — total 13 812,8 + 32,7 la unele produse, sporirea ve­
niturilor din salarii a asigurat
— 23,1
DE LA 71 DE HECTARE IN 1965» LA 60 DE HECTARE IN 1970, Ceauşescu la şedinţa de S.M.A. In baza acestei ho- din care i mărire«» puterii de cumpărare,
10 581,G
IAR IN COOPERATIVELE AGRICOLE, IN ACEEAŞI PERIOADĂ, lucru de la C.C. al P.C.R. tărîri, corespunzător mo­ — oi şi mioare 541G4,1 —294,8 reflectată în creşterea salariu­
+270,4
lui real cu 8 la sută în 1970.
din 23 noiembrie 1970 se dului de organizare a con­ Păsări — total
SUPRAFAŢA A SCĂZUT DE LA 1112 HECTARE LA 91 DE HECTA­ faţă de 1969.
arată că : „Pentru folosirea siliilor intercooperatiste. In iar 1 500 km de drumuri au In anul J 970, veniturile bă­
In anul 1970 s-au
obţinut
RE mai raţională a bazei teh­ judeţul nostru funcţionează 1 309 mii tone carne în greu­ fost acoperite cu îmbrăcâminţi neşti ale ţărănimii obţinute din
• PE OGOARELE JUDEŢULUI NOSTRU IN ANUL 1970 AU un număr de 11 staţiuni muncă în cooperativele ... rl-
V. nice cu care este dotată tate vie, circa 39 milioane asfaltice uşoare. cole de producţie au fost mai
LUCRAT 816 TRACTOARE FIZICE, CU 28 LA SUTA MAI MULTE agricultura, pentru utiliza­ pentru mecanizarea agri­ hectolitri lapte, peste 29 mii Telecomunicaţiile s-au dez­ mari decît în anul 1969. Dato­
tone lină şi 3 515
milioane
DECIT IN ANUL 1965.IN AFARA DE TRACTOARELE DESTINATE rea coordonată şi unitară culturii, iar secţiile care de­ bucăţi ouă ; producţia obţinu­ voltat prin intrarea în func­ rită însă nivelului producţiei
ţiune de noi staţii de radio­
difuziune şi de televiziune:
EFECTUĂRII MECANIZATE A LUCRĂRILOR LA CULTURA MA­ a mijloacelor mecanice de servesc cooperativele agri­ tă a fost în creştere faţă del s-a extins telefonia automată agricole obţinute în 1970. veni­
turile totale ale ţărănimii — în
anul 1969 la lapte şi ouă şi
RE, AGRICULTURA A FOST DOTATA CU TRACTOARE PENTRU care dispun atît întreprin­ cole îndeplinesc rolul de In uşoară scădere la carne urbană şi interurbană. bani şi în natură — au fost
sectoare mecanice ale u- inferioare celor din anul pre­
Volumul total al investiţi­
'A
LEGUMICULTURA ŞI POMICULTURA. derile de mecanizare cît şi nitâţilor respective. Demn H şi lină. ilor realizate In 1970 din fon­ cedent.
cooperativele de producţie, de remarcat este faptul că în Nereallzarea nivelului pre­
văzut la o serie de produse
O influenţă pozitivă asupra
• La sfirşitul anului 1970 a­ lează o creştere de 24 la sută. pentru creşterea răspunde­ lumina noilor măsuri se re­ agricole a influenţat negativ, durile centralizate ale statu­ nivelului de trai al oamenilor
lui s-a ridicat la 66 miliarde
gricultura judeţului dispunea de • Faţă de primul an al cin­ rii întreprinderilor de me­ alizează o legătură nemij­ în unele perioade, livrările Ia lei ; planul s-a îndeplinit !n muncii de Ia oraşe şi sate a
503 semănători mecanice, 399 cinalului trecut, veniturile reali­ canizare în întreaga desfă­ locită între munca depusă fondul de stat, aproviziona­ proporţie de 101,6 la sută pe avut-o sporirea cheltuielilor
rea industriei şi a populaţiei.
statului pentru învăţămînt,
total şi de 104,2 la sută la
combine pentru cereale păioase zate de S.M.A. in anul 1970 au şurare a activităţii de pro­ de mecanizator şi rezulta­ In transporturile de mărfuri lucrările de construcţii-mon- ştilntă, cultură, ocrotirea să­
ducţie, este necesar ,ca a­
şi alte utilaje necesare mecani­ fost mai mari cu 38 la sută, ceea cestea să fie legate fn mod tele obţinute In producţie, şi călători, prevederile planu­ taj. Faţă de anul 1969, rea­ nătăţii. A crescut volumul
lui au fost îndeplinite şi de­
pensiilor, al ajutoarelor
şi
zării lucrărilor agricole. ce reflectă nemijlocit sporirea direct de cooperativele a­ ceea ce constituie o premi­ ■ păşite. Faţă de 3969, transpor­ lizările obţinute sînt mai mari burselor de studii, precum şi
cu 9,3 la sută la Investiţii şi
turile de mărfuri au crescut
• Volumul total al lucrărilor volumului lucrărilor agricole e­ gricole". să importantă de ridicare cu 10,7 la sută, iar cele de cu 8,4 la sută la construcţll- cei al alocaţiilor de stat pen­
tru copii, îndeosebi ca urma­
montaj.
Pentru a se crea un ca­
executate de staţiunile de meca­ xecutate cu mijloacele mecani­ dru favorabil îndeplinirii a­ Ia un nivel calitativ superi­ călători cu 12,3 la* sută. A !Pe principalele ministere şt re a majorărilor aplicate încă
continuat acţiunea de dotare
din anul 1969 pentru copiii
nizare a agriculturii, exprimat tribuţiilor încredinţate me­ or a întregii activităţi eco­ a transporturilor cu mijloace pe total consilii populare, în­ salariaţilor cu salarii de iiinâ
în hectare arătură normală, a zate puse de stat la dispoziţia canizatorilor, Consiliul de nomice desfăşurate de sta­ moderne; s-au modernizat deplinirea planului de Inves­ la 1 300 lei. In anul 1970, su­
tiţii se prezintă astfel i
circa 520 km drumuri publice,
sporit de la 209 000 in 1965, la cooperativelor agricole de pro­ Miniştri a adoptat hotărî- ţiunile de mecanizare a mele alocate de stat pentru
soeîa l-culturale
au
acţiuni
259 000 in 1970, ceea ce echiva­ ducţie. rea privind înfiinţarea în­ agriculturii. >> Procentul de îndeplinire fost de 35,7 miliarde Iei, cu
________ a pianului de : 5,5 Ia sută mai mari faţă de
Investiţii Construcţii-montaJ anul precedent
Volumul total al mărfurilor
vîndute populaţiei a fost în
Ministerul Energiei Elec­ 11970 cu 8,6 la sută mai mare
trice 304,4 105,7 decît în anul 1969, îndeplinin-
Ministerul Industriei Mi­ du-se prevederile planului.
niere şi Geologiei 103,0 103,4 S-au vîndut cu 9,4 Ia sută mai
Ministerul Petrolului 101,9 101,7 multe mărfuri alimentare (in­
Ministerul Industriei Me­ clusiv prin alimentaţia publi­
talurgice 101,0 100,6 că) şi cu 7,7 Ia sută mai multe
Ministerul Industriei Con­ mărfuri neaJimentare.
strucţiilor de Maşini 100,4 102,8 Au fost îmbunătăţite în con­
Ministerul Industriei Chi­ tinuare condiţiile de locuit ale
mice 86,6 93,2 populaţiei. In anul 3970, din
Ministerul Industriei Ma­ fondurile statului şi pe bază de
terialelor de Construcţii 95,4 94,7 credite acordate de stat au fost
Ministerul Industriei Lem­ construite şi date în folosinţă
nului 101,4 98,3 peste 99 mii apartamente. In
Ministerul Industriei U­ afară de acestea, populaţia, în
şoare 100,8 102,4 special de la sate, a mai con­
Ministerul Industriei Ali­ struit din fonduri proprii cir­
mentare 100,6 109,7 ca 62 mii locuinţe.
Ministerul Agriculturii şi ★
Silviculturii 100,6 96,0
Ministerul Transporturilor 103,3 101,7 Realizările însemnate obţi­
Consiliile populare 102,G 99,6 nute în anul 1970 au încunu­
nat eforturile şi munca plină
de abnegaţie a întregului nos­
tru popor pentru îndeplinirea
Au fost date în funcţiune rul Agriculturii şl Silvicultu­ obiectivelor stabilite de Parti­
fonduri fixe economice şi so- rii — 1,4 miliarde lei ; Minis­ dul Comunist Român, în ve­
cial-culturale în valoare de terul Industriei Metalurgice derea sporirii potenţialului
60,6 miliarde lei, cu 8,1 Ia su­ — 3,4 miliarde lei ; Minis­ economic al ţârii şl ridicării
tă mai mult decît în anul terul Industriei Lemnului — nivelului de trai, pentru edi­
Contraste. De Io o 'mu! tip de tractor de fabricaţie romă neascà, I.A.R.-22, pinâ la tractoarele cu echipament tranzistorizat (realizare brevetată a în­ precedent. Planul anual de 468 milioane lei ; Ministerul
stîlutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii), industria noastră constructoare de maşini a făcut un salt uriaş pentru dotarea agriculturii cu punere în funcţiune a fost în­ Industriei Uşoare — 464 mi­ ficarea societăţii socialiste
utilaje din cele mai moderne. deplinit în proporţie de 89,2 lioane lei ; Ministerul Tu­ multilateral dezvoltate în pa­
tria noastră.
la sută, nerefllîzârl mai im­
portante înregistrîndu-se Ia : rismului — 382 milioane lei ; Corul Mul economic
Ministerul Industriei Chimice consiliile populare — 1,1 mi­ Comitetul de stot ol planificării
— 1,9 miliarde lei ; Miniate- liarde lei. Direcţia Centrată de Statistică
CE NU POT SPUNE GRAFICELE... cut, o trăsătură esenţială în . In presant, dup8 o perioa­
După cum este binecunos­
evoluţia statului nostru so­ Comisiile de judecata — organisme care dă de 2 ani de rodnică acti­
In tf-o o ţe lo rie m odernă, de ore e xp lica ţia în p re g ă tirile vitate. na găsim în plină des­
enul ce lo r construite la corn* deosebite făcute încă din tr i­ cialist o constituie dezvolta­ făşurare a alegerii membrilor
¡natul hunedorean, este d ifi­ m estrul patru 1970. M ăsurile rea şi perfecţionarea demo­ comisiilor de judecată pe pe­
cil sâ defineşti cu precizie fin a liza te în . fluxul te h nologic craţiei, care cere o sporire a rioada 1971-1973. aşa după
core este ace l m om ent fin a l a l o ţe lâ rie i pe rm it realizarea responsabilităţii sociale a fie­ cum ee prevede în art. 5 din
ce concretizează m unca oţe- unor ind ici superiori la cu p to a ­ cărui cetăţean şl care. pe te­ asigură participarea cetăţenilor begea nr. 59/1968.
lo rilo r. Pentru câ fiecare o p e ­ rele de m are co p o cito te , melia dezvoltârii relaţiilor de Este Imperios necesar ca.
raţie d in fluxul te h n o lo g ic de Este vorba de osigurorea u­ producţie socialiste, capătă pe baza experienţei acumula­
fo b ric o re a o ţe lu lu i — înce- nei m ai bune c irc u la ţii a o a ­ semnificaţii noi şi îşi îmbo­ te în aceşti primi ani de ac- |
pind cu încărcarea c u p to a re ­ le lo r de turnare, prin cre şte ­ găţeşte substanţial conţinutul. tlvitata ca ilustrează capaci­
lor şi term inind cu prim a tre ­ rea d u ra b ilită ţii acestora, fa p t In virtutea esenţei şi ţeluri­ laînfăptuirea legalităţii socialiste tatea acestor comisii de a se
cere a lin g o u lu i prin co ja la ­ care o in flu e n ţa t pozitiv asu­ lor sale, dezvoltarea demo­ afirma ce factori de Influen­
m in o rulu i - este de ceo mo» pra reducerii d u ra te i d e e la ­ craţiei socialiste se manifestă ţare pozitivă a Vieţii sociale
m are im p o rtanţă . Există totuşi bora re a - şorjelor. In acelaşi prin atragerea unui număr în limitele normelor legale şi
oici - ca de a ltfe l în toa te tim p s-a d e fin itiv a t te h n o lo ­ tot mai mare de oameni ai rea socialistă a maselor pen­ xecutive ale consiliilor popu­ garantează perfecţionarea ne­
secţiile sid erurgice - un e le ­ g ia tu rn ă rii o ţe lu lu i în lin g o - muncii la conducerea şi în­ tru respectarea tuturor legi­ lare din judeţ au ‘soluţionat mitate măsurile de influen­ Desigur, în scopul îmbună­ contenită a activităţii în vi­
m ent sigur, care Indică precis tiere cu o co p o cito te de 9 făptuirea tuturor activităţilor lor statului nostru. ţare prevăzute de lege (mus­ tăţirii activităţii de împăciuire itor, sâ se treacă la alegerea
peste 10 000 de cazuri,^ adică
ta le n tu l şi hărn icia o ţe la rilo r. tone, o tit pentru o ţe lu l necol- sociale. Potrivit dispoziţiunilor art. peste 93 la sută din pricinile trare cu avertisment sau a­ şi judecată, se cere ca şi co­ în comisiile de Judecată a ce­
Este g ra fic u l de pro du cţie, pe m at c it şi pentru oţe lul c a l­ Statul nostru socialist ma­ 4 din legea- sus-amintită, şi în cu care au fost sesizate, faci- mendă de la 50 la 1000 lei). mitetele executive ale consi­ lor mal competenţi şl con­
core se înscriu rea lizările fie ­ m at şi slob a lia t. nifestă o grijă deosebită pen­ judeţul nostru, pe lîngâ comi­ litînd părţilor interesate sa­ Şi în această ordine de i­ liilor poDuLare sâ continue cu ştiincioşi cetăţeni care prin
căru i schim b, fie că ru i colec­ S em nificativ este şi fo p tu l tru adîncirea continuă a de­ tetele executive ale consili­ dei este de accentuat ceea ce şi mal multă perseverenţă în­ reputaţia şl prestigiul de ca­
tisfacerea cerinţelor lor legi­
tiv de m uncă. că această te h n o lo g ie c o n ­ mocraţiei socialiste, indisolu­ ilor populare municipale, oră­ time. fără a efectua deplasări de fapt se desprinde în mod drumarea şl sprijinirea acti­ re se bucură eâ corespundă
Acum , pe g ra fice le dîn cele duce, a lă tu ri de a lte m ăsuri bil legată de întărirea şi res­ şeneşti şi comunale, funcţio­ şi alte cheltuieli costisitoare. logic din rezultatele activită­ vităţii comisiilor de judecată, dîn plin încrederii ce II se
iar jurisconsulţii din siste­
trei o ţe lâ rll a le co m b in a tu lu i, care se vor m ai a p lic o , io creşte­ pectarea neabătută a legalită­ nează peste 100 comisii de ţii desfăşurate, adică garan­ acordă.
a fost înscrisă cifra 2 800 to ­ rea p ro d u cţie i de o ţe l d a r şi ţii socialiste, atît de către or­ judecată în care activează ca Din examinarea şi a altor ţia realizării* scopului scon­ mul Consiliului popular al Pornind de Ia acest dezide­
ne. Eo reprezintă c a n tita te a la reducerea consum urilor spe­ ganele de stat cît şi de către membri aleşi peste 500 de‘ ce­ date care le oglindesc activi­ tat prin organizarea acestor judeţului Hunedoara, vor tre­ rat, mal alnt necesare desi­
de o ţel M a rtin şi electric p ro ­ cifice. Pe această c a le c o ­ fiecare membru al colectivi­ tăţeni. Ele au atribuţia de a tatea, rezultă că strădania comisii, cu privire la întări­ bui sâ intensifice munca de gur şl alte măsuri adecvate
dusă peste prevederile de p lan lectivul neîi o ţe lă rii M o rtin tăţii. încerca împăcarea părţilor în membrilor acestor comisii de rea legalităţii, educarea şi in­ instruire a acestora. Dar In acestei activităţi, în aşa fel
Io zi. A ceastă depăşire repre­ şi-a propus să reolizere cu In contextul măsurilor a­ cauzele care vizează anumite judecată, a fost răsplătită fluenţarea cetăţenilor pentru acelaşi timp. şi într-o mai Incit sâ se asigure şi !n con­
zintă una din cele m oi bune un an m al devrem e consum u­ doptate de conducerea de fapte prevăzute de legea pe­ prin aceea câ numai în cursul respectarea regulilor de con­ mare măsură, comitetelor e­ tinuare o Judecată care să se
perfo rm o n ţe a le o ţe la rilo r hu* rile specifice prevăzute pentru partid, un rol important — nală sau unele litigii de' na­ anului «1970. majoritatea pri­ vieţuire socială şi respecta­ xecutive ale consiliilor popu­ desfăşoare în strictă confor­
nedorenî. D in co n tito te a a- sfirşitul a c tu o lu lu i pion c in c i­ alături de alte organe de in­ tură patrimonială şi de a ju­ cinilor. adică în proporţie de rea intereselor legitime ale lare le revine misiunea da a
m in ţită , peste 2 500 tone au nal. fluenţare — ÎI au comisiile deca cazurile în care s-au peste 60 la sută, au fost so­ fiecărui cetăţean. Acest scop asigura o arie cît mai largă mitate cu dispoziţiile legii,
fost rea lizate de colectivul o- Fără în d o ia lă oceste p re o ­ de judecată. Constituite în încălcat regulile de convieţui­ luţionate prin împăcarea păr­ se realizează prin însăşi ale­ de informare operativă a ma­ întreaga activitate a comisi­
ţe lă rie i M a rtin nr. 2. cupări nu pot fi cuprinse în baza Legii nr. 59/1968, comi­ re socială sau în care obiec­ ţilor aflate în litigiu, restabi- gerea- în comisiile de judeca­ selor cu privire la prevederi­ ilor de judecată trebuie dez­
M a istrul V ictor Petroescu, g ro fice le de p roducţie. Ele siile de judecată, organe ob­ tul lor îl constituie diferite li­ lindu-se între acestea rapor­ tă a acelor cetăţeni care se le actelor normative ce re­ voltată şl perfecţionată în
secretarul c o m ite tu lu i de p a rtid , sint totuşi refle ctate de c ifre ­ şteşti de influenţare şi juris­ tigii de muncă. turi normale. bucură de o îndreptăţită în­ glementează diferite drepturi scopul sporirii contribuţiei a­
dicţie. cu un caracter profund
şi in g in e ru l D on C onstantin, le succint prezentate, care Astfel, numai în cursul a­ Evident însă că nu se poate credere şi de o reputaţie ne­ şi obligaţii cetăţeneşti, de a cestora la Influenţarea şi e­
a d ju n c tu l şefului de secţie, in dică precis, prin tonele de democratic, realizează parti­ nului 1970, prîntr-o activitate trece cu vederea nici faptul ştirbită, care de multe ori cu­ desfăşura o permanentă şi
subliniau câ acest succes, rea­ oţel produse peste plan , e fe c­ ciparea maselor largi la în- meritorie, conştiincioasă şi câ în cauzele în care cărţile nosc atît împrejurările în ca­ susţinută acţiune de preveni­ ducarea socialistă a maselor.
liz a t în c o n d iţiile in ca re sar­ tul b in e fă că to r a l stră d a n iilo r făntuirca legalităţii, ceea ce dovedind cuvenita încredere nu s-au împăcat şi abaterile re s-au petrecut faptele cît şi re a faptelor de încălcare a VICTOR COCA
c in ile de p la n sînt în acest şi pre o cu p ă rilo r o ţe la rilo r. aduce o eficientă sporită a acordata, comisiile de Judeca- comise au fost de natură a părţile care se adresează res­
on superioare cu 55 000 to ­ influenţării obşteşti şi o con­ stîrni oprobriul public, s-au a­ pectivului for de influenţare regulilor de convieţuire so­ secretarul Comitetului executiv
ne fa ţă de a n u l trecut, işî MIRCEA IMtEAGU tribuţie hotârîtoare la educa­ tâ de pe lîngâ comitetele e- plicat cu consecvenţă şi fer­ şl jurisdicţie. cială. al Consiliului popular judeţean
J