Page 85 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 85
I
PR O LETA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I- V Ă '
| ■ Evoluţia situaţiei din j
Uganda
1 I
| ■ Şedinţa Biroului Politic j
{ al C.C. al P.M.U.P. |
- ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I ■ Agendă economică j
I a Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 4993 JOI 28 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Marea întrecere închinată im miMPmm
*
*
gloriosului semicentenar
al pa r t i dul ui m m m m m u ~pmidului
une înoltâ la Bechet“, „Timpul
Brăilei“, „OM AGIU
Cu înotătoare sentimente de mlndrie naţională, (de ne Colectivele de muncă fruntaşe din toate ramurile econo
ţărmurită dragoste fată de Partidul Comunist Român şi mice din judeţ declanşat marea întrecere închinată glorio
conducerea sa înţeleaptă, în frunte cu tovarăşul Nicolac sului semicentenar al partidului, pentru ridicarea la un înalt
Ceauşescu, întreaga fiinţă a poporului nostru se pregăteşte nivel calitativ şi de eficientă a întregii activităţi economice Ciclu PA R TID U LU I“
să sărbătorească intr-o impresionantă atmosferă de avînt a Judeţului. Chemările şi angajamentele asumate înglobează
creator şi profundă emulaţie spirituală măreaţa aniversare un uriaş volum de eforturi şi preocupări, de strădanii şi
a gloriosului semicentenar al partidului. pasiuni colective orientate plenar spre satisfacerea exempla
Oamenii muncit din Judeţul nostru. în frunte cu comuniş ră a marilor sarcini, cerinţe şi exigente calitative ridicate Expuneri de filme bitîlnire cu arta amatorilor
tii, îşi exprimă hotărirea fermă de a-şi consacra toate for
ţele îndeplinirii exemplare a programului partidului de ri de economia naţională în fata colectivelor de muncă din In sola de spectacole a Anuntîndu-şi muzical pre
dicare la un nivel superior a întregii activităţi economice. Judeţul Hunedoara. Conform planului de mani Alte două pelicule cinema Clubului muncitoresc din zenţa bine conturată în
Dezbaterile din cadrul adunărilor generale ale salariaţilor, Publicăm în ziarul nostru de azi chemarea la întrecere a festări întocmit de consiliul tografice urmărite cu interes Gurabarza s-au întrecut în spectacol printr-o suită de
ce au loc in aceste zile, sînt dominate de fermitatea şi ar colectivului secţiei I furnale de la Hunedoara către toate Clubului muncitoresc din Vul cadrul celui de-al X-lea dansuri moţeşti, taraful co
doarea tuturor colectivelor muncitoreşti de a intimpina se colectivele de siderurgiştî de la Combinatul siderurgic Hune can privitor Ia întîmpinarea de peste 2 400 de spectatori concurs — „Omagiu parti operativei a susţinut evolu
micentenarul partidului cu realizări de mare valoare in doara, Uzina „Victoria" Călan şi Fabrica de produse refractare semicentenarului partidului, pi- au constituit o nouă manifes dului“ — mişcare culturală ţia — îndelung aplaudată —
primul an al noului cincinal. Baru. nă acum au avut loc citeva tare închinată semicentenaru de marc amploare dedicată a unor talentaţi solişti: Cor
expuneri, din care consem lui. E vorba de filmele reoli* aniversării semicentenaru nelia Poenam. Nicu Dud,
năm : „25 de ani de Io Con -zale cu prilejul vizitelor făcute lui formaţii artistice de a- Doina Dineş.
ferinţa Naţională o P.C.R." ma’torî aparţinind Casei de Suita de „ţarini“ din A
(prof. Gheorghe Antoce) ; de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cultură din Brad. coopera brud a marcat intrarea în
CHEMAREA FURNALIŞTILOR HUNEDORENI August 1944" (ing. Nicolae în Franţa şî Austria. Acţiunea tivei meşteşugăreşti „Mo concurs a tarafului Clubu
..Insurecţia armată de Io 23
lui muncitoresc din Gurn-
ţul" Baia de Criş şi Clubu
a avut loc la cinematograful
Bucur) ; „6 Martie 1945“ (ing.
„Steaua roşie" din Brad, peli lui muncitoresc Gurabarza. barza, urmată de evoluţia
Nicolae Vîlcea) : „Figuri de culele fiind însoţite de compe Ca un simbol al specificului unor voci plăcute cu certe
pentru ridicarea la un înalt nivel calitativ luptători comunişti şi utecişti" către loan Moigardt, directorul mineresc al zonei, concursul posibilităţi de viitoare afir
tente prezentări susţinute de
mare valorică: Emilia Ra
a fost deschis de binecunos
(Cristeo Râcaru) etc.
ria Lazea. Etalînd aprecia
muncitoresc Gurabarza, di
cabinetului de partid Brad, şi cuta fanfară a Clubului du, Maria Tomescu. Zaha-
a producţiei de metal chinote aniversării semicente Dumitru luga, de la Cosa de rijată de luliu Nedelea. bile calităţi Interpretative
Tot în codrul acţiunilor în-
loan Mariş, talentatul pur
Alături de tinârul taraf
cultură din Brad.
tător al cîntecului bănăţean.
Brad. condus de Lazăr Bol-
narului Partidului Comunist al Casei de cultură din Maria Stehan, cu o apariţie
Român, la Vaţa de Jos a fost cu. a evoluat un mare nu scenică vioaie, agreabilă, şi
Prevederile planului pe primul tid şi mobilizat de comitetele sin # îmbunătăţirea calităţii pro prezentotă recent expunerea Recital măr de solişti de muzică Vasile Buda s-au bucurat
an din noul cincinal sînt dimensio dical şi U.T.C., a analizat cu com 4 populară, mesageri ai fol de un binemeritat succes.
nate deosebit de mobilizator in spi petentă şi responsabilitate rezervele ducţiei prin încadrarea întregii privind lupta portidulu; în ile clorului local : Ion Ştefan, Aplauze frenetice i-au fost
ritul Directivelor celui de al X-lea şi posibilităţile de care dispune producţii de fontă în următoarele galitate. După evocarea, de de poezie Iuliana Barleş, Eugen O rezervate talentatei inter
Congres al P.C.R. In lumina aces pentru depăşirea planului la tot! . restricţii calitative : procentul de către Viorel Rusu, directorul prea. Aurel Stingă, Cornel prete Viorica Timofte. Ade
tor sarcini şi pe baza indicaţiilor indicatorii, stabilindu-şi angaja siliciu să fie de maximum 1,00 la su căminului cultura) din locali Popa, loan Jolda. Nicolae văratul recital folcloric al
izvorîte din cuvintarea tovarăşului mentele pe anul 1971. tă la 90 la sută din totalul pro La Burjuc, în sala căminului Costea. Cunoscută deja, Clubului muncitoresc din
Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. In cinstea aniversării gloriosului tate, a unor momente semni pentru virtuozitatea inter Gurabarza a fost încheiat
al P.C.R. din decembrie 1970, sîn- semicentenar al Partidului Comu ducţiei, iar sulful de maximum 0,05 ficative din onii gre; oi ile cultural a avut loc recent pretării. formaţia de călu prin „Invîrtita de pe So
tem chemaţi să acţionăm cu toată nist Român, furnaliştii secţiei I la sută la 90 la sută din cantita galităţii a /ost prezentot un un reuşit- recital de poezie şari a Casei de cultură din meş“. prezentată de formaţia
energia pentru realizarea exempla furnale cheamă la întrecere toa tea totală de fontă ; grupaj de filme cuprinzind intitulat sugestiv „Cîntare por- Brad a stîrnit din nou ad de dansuri a clubului. ■
ră a obiectivului vital al muncii te colectivele de siderurgiştî din miraţia publicului. Ancora O plăcută suprizâ a serîJ
noastre — ridicarea calitativă a ac Combinatul siderurgic Hunedoara, % Realizarea unor economii la imagini grăitoare ole realiză Udului". Cadrele didactice de tă în realităţile proprii în a constituit-o apariţia pli
tivităţii economice in toate dome Uzina „Victoria" Călan şi Fabri preţul de cost in valoare de rilor poporului nostru in con (a şcoala generală din locali treprinderii miniere Barza, nă de căldura şi tulbură
niile, creşterea eficienţei economi ca de produse refractare Baru cu strucţia socialismului. Au ru tate, Lucreţia Radu şi Junica brigada de agitaţie a Clu toarea vibraţie romantică a
ce, asigurarea unei calităţi superi următoarele obiective : 1500000 lei, din care pfnâ la 1 lot, cu acest prilej, filmele Puiu, au prezentot iubitorilor bului muncitoresc din Gu Interpretei Rodica Robescu.
oare a produselor, sporirea produc # Depăşirea sarcinilor de plan mai de 700 000 lei, prin : rabarza a adus pe scenă as alături de orchestra de jazz
tivităţii muncii. documentore: „Expoziţia rea de poezie versuri din creaţia pecte din producţie, din via a clubului, condusă de
cu 3000 tone fontă din care pînâ
Exprimîndu-şi hotărirea de a în la 1 mai cu 1 500 tone ; lizărilor economiei naţionale", fui Eugen Jcbeleanu şi Otilîo ţa culturală, din realizările Boszitz Bela.
făptui exemplar aceste sarcini ma (Continuare in pag. a' 2-o) „lumino de pe Lotru“, „Tensr- Cazimîr. de zi cu zi ale unităţii. 1. LASCU
jore, colectivul secţiei I furnale, • Creşterea productivităţii mun
sub conducerea comitetului de par cii cu 0,4 la sută ;
Pe marginea sesiunii a X-a a
CINCINALUL 1966-1970 Consiliului popular judeţean
Noi trepte în dezvoltarea
Transporturile feroviare şi auto, ■ In anul 1970, ul
timul an al cincina vieţii economice st sociale
în pas cu dezvoltarea şi mo- lului trecut, produc 9 9
BRAD
tivitatea muncii la
dermzarea economica şi sociala Regionala C.F. Deva a judeţului nostru
a crescut faţă de
In dezvoltarea ritmică a producţiei, accelerarea procesului Cincinalul 1966—1970 s-a plinirea la 4 decembrie 1970 obtinut, datorită măsurilor lu-
g RAMS CA încheiat cu succes. EI se în a sarcinilor ce-i reveneau în ale de Comitetul executiv al
de circulaţie a bunurilor materiale şi satisfacerea pe deplin a ce
SlHfRI* 1968 cu 54248 tone scrie în măreaţa operă de cincinalul 1966—1970. Pe an Consiliului popular judeţean,
rinţelor populaţiei, în cincinalul 1966-1970, transporturile pe ca edificare a societăţii socialis samblul economiei judeţului, pe linia dezvoltării economiei
o ras ne lea ferată şi auto din judeţul nostru au avut un rol de prim or kilom etrice conven te în partia noastră,* ca o e- planul producţiei globale in locale şi acţiunilor soclal-cul-
calar din. lapâ în care toţi oamenii dustriale pe 1970 a fost depă turale şi obşteşti. Principalii in
dicatori ai planului de dezvol
Regionala de căi ferate Deva, înfiinţată la jumătatea anu ţionale pe salariat, muncii au obţinut victorii şit, realizîndu-se o producţie
aunidoara hotărîtoare în dezvoltarea ra suplimentară în valoare de tare a economiei locale şi anga
turce pfrtbL* lui 1967, şi-a amplificat capacitatea de transport de la un an la pidă a forţelor de producţie, 159 milioane lei, întregul jamentele luate în întrecerea
nreoiAM/ altul, reuşind ca in 1970 să realizeze un volum de transport de iar la I.T.A Deva pe în perfecţionarea vieţii eco spor fiind realizat pe seama patriotică au fost realizate şi
4,2 miliarde tone kilometrice convenţionale, iar la întreprinderea fiecare tonă de ca nomice şi sociale. în creşte creşterii productivităţii mun chiar depăşite. Astfel, indus
0 VUCAH rea continuă a nivelului de cii. De asemenea, sarcinile tria locală şi-a realizat pla
<9 de transport auto volumul tonelor kilometrice convenţionale rea trai material şi spiritual al de plan la export au fost de nul la producţia globală pe
URtCAXf A lizat în 1970 este de 2,2 ori mai mare decît cel realizat in 1965. pacitate s-au trans întregului popor. păşite cu 64,6 milioane lei. 1970 în proporţie de 102,6 la
Este demn de remarcat faptul că în anul 1970 pe calea fe In anul 1970, cu toate gre Din fondurile de investiţii sută. iar la marfă în procent
rată din judeţul nostru s-au transportat 5,1 milioane tone căr portat cu 3956 to utăţile provocate de calami alocate de stat. in sumă de 2 de 103 la sută. Sporul de pro
miliarde 626 milioane
lei,
bune şi 3,2 milioane tone produse metalurgice, maşini şi utilaje. tăţile naturale, datorită mă s-au dat în funcţiune o serie ducţie obţinut este cu 10,2 la
ne kilom etrice mai surilor energice luate de or de obiective industriale şi so- sută mai mare ca în 1969, iar
ganele locale de partid şi de cial-culturale- importante ca : livrările de mărfuri către
mult d e clt în 1965. stat. eforturilor depuse de cele trei grupuri energetice fondul pieţei cu 3,8 milioane
a In cei trei ani de
oamenii muncii pentru utili de la Termocentrala Mintia, lei faţă de plan.
Randament sporit în utilizarea existenţă, Regionala de căi zarea cu eficienţă sporită a instalaţia de brichetare de la In sectorul gospodăriei co
ferate a beneficiat de fon fondurilor productive, îmbu Coroleşti, noi capacităţi de munale şi locative planul de
nătăţirii organizării muncii producţie la Centrala cărbu
capacităţilor duri de investiţii în va oa şî a producţiei, judeţul nos nelui Petroşani cu o produc (Continuare in pog. a 2*a|
re de 225,7 milioane lei, tru a putut raporta conduce ţie de 326000 tone ş.a.
rii superioare de partid înde* Importante realizări s-au
PARALEL CU LĂRGIREA PARCULUI DE VAGOANE. iar la 1.1.A. Deva in cin
LOCOMOTIVE, AUTOCAMIOANE, REMORCI Şl AUTO. cinalul tiecut s-au mate
BUZE, IN ACTIVITATEA TRANSPORTURILOR FEROVIARE
rializat investiţii în valoa
| Şl AUTO DIN JUDEŢUL NOSTRU S-AU ÎNREGISTRAT
re de 185,8 milioane lei. In pagina a Ii-a
IMPORTANTE SALTURI CALITATIVE. ASTFEL. LA REGIO-
| NALA DE CAI FERATE. ÎNCĂRCĂTURA STATICA A VA- B Aceste fonduri se re
CONULUI DE MARFA A CRESCUT FATĂ DE 1968 CU găsesc ia finele cincinalu CIN CIN ALU L 1966-1970
0,20 TONE PE FIECARE OSIE, IAR GREUTATEA MEDIE lui în sistematizări şi cen-
BRUTA PE UN TREN DE MARFĂ A SPORIT CU APROAPE tralizăii electrodinamice de
6 TONE. staţii C .F.R ., dublări de
LA ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO IN linii, instalaţii moderne de ZO O TEH N IA —sector de
:: ANUL 1970, COEFICIENTUL DE UTILIZARE A CAPACITA- siguranţă a circulaţiei, lu
f i
ŢILOR DE TRANSPORT A CRESCUT CU 0,5 LA SUTA LA crări pentru electrificat ea
v AUTOCAMIOANE Şl 4,1 LA SUTA LA AUTOBUZE, FAJA liniei ferate Petroşani-Min-
DE 1965, IAR PARCURSUL MEDIU ZILNIC CU 25,5 KM tia, locuinţe, autobaze şi înzestrarea transporturilor fero viare eu locomotive moderne a bază al agriculturii
fost una din caracteristicile cincinalului.
i;: Şl RESPECTIV 10,6 KM. autogări noi etc.
'tHI— ■■ WmiWflII Iii IHIHIUI IMIMW MIIMIIII I I l l f ^ —
