Page 97 - Drumul_socialismului_1970_09

^ /w ////rr/////////////////x ///////////////x //y /////w ////////////////////////M ^
v a _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !

î I
■ Declaraţia cu privire la |
| dreptul internaţional va fi j

f supusă aprobării Adunării I

| Generale a O.N.U. |

| B Declaraţie a Agenţiei j

| române de presă „Agerpres“ I
I în legătură cu evenimentele |

I din Iordania 1

| 1
i I
ANUL XXII. Nr. 4891 MARŢI 29 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

0 preocupare de prim ordin a oţelarilor în creşterea producţiei de metal Creşte dotarea
tehnică a minelor |
Producţia de metal la oţe- for o oscilat intre 9-16 ore. producţia de oţel să fie tur­ tăţî prin care oţelarii pot de­ In vederea obţinerii unor j
lărra Martin nr. 2, de la Hu­ ceea ce este foarte mult dacă nată în linpotiere de 8,5-9 tone termina ca în circuitul eco­ producţii sporite de minereu şl'
nedoara, va cunoaşte în peri­ avem in vedere că în viitor capacitate pe poduri de cîte nomic să ajungă cit mai mult metale, pentru îmbunătăţirea!
oada cincinalului viitor o di­ va trebui să obţinem şarje in 8 lingotiere. metal de bună calitate. Aceste proceselor tehnoloqice de ex­
namica ascendenta. Pentru a numai 5 6 ore. Acest onsamblu de măsuri aspecte se referă îndeosebi Io tracţie, preparare şl creştereaj i
realiza acest salt cantitativ, productivităţii muncit Comlte-j I ţ
$înt în curs de aplicare nu­ respectarea disciplinei tehno­ tul de direcţie at E M. Deva! l
meroase masuri tehnico-orga- logice. In perioada ce a trecut a acordat ş| în acest an o a-j în c e p e n o u l a n
nizatorice, iar oţelarii acţio- s-ou semnalat 71 de cazuri de tenţle sporită înzestrării locu-1 UNIVERSITAR
neozâ intens în scopul atinge­ Utilizarea cu neînchideri de oolej 53 de rilor de muncă din subterani Începutul noului an u
rii. încâ în trimestrul IV, a indi­ şarje nu au avut temperatura cu noi şi moderne maşini şlj niversltar va reuni la 1
catorilor de bazo prevăzuţi in corespunzătoare la turnare, utilaje miniere. Numai în pe-| j octombrie, in amfiteatre \
1971. multe din lingouri s-ou turnat rloada scursă de la începutul; \ şi săli de cursuri, peste l
Rezultoteie obţinute de co­ cu întrerupere, sau cu viteze anului, valoarea acestor dotări; ( 150 000 de studenţi fn- .
lectivul secţiei - printre care randament sporit necorespunzătoare, ceea ce o se ridică la peste 5,1 milioane! ,* scilşi |a cursurile de 7,1. A
amintim elaborareo peste pre­ influenţat negativ $1 asupra lei. Astfel, în abatajele minei- i serale şl fără frecvenţă, ţ
vederi a 12 000 tone de me­ calităţii oţelului. Rebuturile şi Deva au îost Introduse 7 ma-i ^ Dintre aceştia, aproxima­
tal, reducerea cheltuielilor celelalte pierderi de metal, ca­ şlnl de încărcat n i siloz pro-j tiv 27 000 vor urma
prin elon propriu Cu 10 mi­ a cuptoarelor re în anul acesta se ridică la prlu şl 40 de vaqonete. cursurile anului I.
lioane d'i lei — constituie in­ peste 20 000 tone. cu toate că De asemenea în scopul mă-i După cum s-a mal a­
dici siguri că cea mai ma­ sînt în scădere faţă de aceeaşi irlrll capacităţii de prelucrare ai nunţat, în invăţăm întii!
re oţelârie o ţării se va pre­ perioadă a anului trecut, pot La F.C. Orăştie s-a dezvoltat un puternic sector de prelu­ minereurilor, uzina de prepa-: nostru superior vor func­
zenta corespunzător la startul fi sensibil micşorate — prin crări mecanice dotat cu maşini unelte de înaltă tehnicitate şi ţiona în acest an noi sec­
viitorului cincinal. utl ‘zorea mai bună a posibili­ muncitori cu înaltă calificare ce execută piese de mare com­ rare a primit 2 concasoare. o ţii şl (acuităţi. I.a Insti­
Asupra indicilor de utilizare cu caracter tehnic menite să tăţilor existente, creşterea o- plexitate. moară cu bile ş( 12 separatoare
- Faptul că numeroase e­ ou grevat şi alte neajunsuri asigure creşterea producţiei, magnetice. tutul politehnic din Bu­
chipe obţin deja producţii la portulu? creativ ol tuturor ca­ cureşti, de pildă, au fost
nivelul sarcinilor anului viitor Astfel, la aproximativ 37 Io su îmbunătăţirea calităţii meta­ drelor tehnice, corelarea per­ create secţiile „nuclearo-
- ne spunea tovarăşul Eugen lă din şarje s-o întirziot cu in lului elaborat vor da rezulta­ fectă o muncii intre diversele DUMINICA PE OGOARE electrice" la Facultatea
Domionoiu, locţiitor ol secre­ troducerea fontei ceea ce ara tele scontate numoi în măsura sectoare, control permanent $î de energie, precum şl
tarului comitetului de partid tă că sînt încă rezerve de folo in care în fiecare echipă se va exigent asupra îndeplinirii ri­ „electrotehnică" şl „mpn- 1
— constituie dovada cea mai sire mai bună o timpului şi întrona un înalt spirit de răs­ guroase o tuturor măsurilor tarea. întreţinerea şt ex- ^
concludentă o maturităţii şi agregatelor. De asemenea, tre pundere pentru utilizarea cu tehnice si organizatorice stabi­ MECANIZATORII ploatarca instalaţiilor în
responsabilităţii cu care se buie manifestată mai multă maximum de grijă a utilajelor lite. Neîndoielnic ea moterîo- industria materialelor de
acţionează grijă şi în ce priveşte încadra din dotare. Faptul că în pe­ lizarea acestor acţiuni, pune­ construcţii", in învăţă-
In perioada celor B luni, la rea in timpul afectat repara rioada celor 8 luni orele de rea în valoare o rezervelor exis­ DAR COOPERATORII... m intul de sublnglneri.
două din cuptoarele noastre ŢiiIor la rece, calităţii muncii staţionare datorate cauzelor tente, susţinute $1 armonizate Baza materială a Învă­
s-au manifestat anumite ne- de întreţinere şi remedieri. In electromecanice au reprezentat cu eforturile tuturor oţelarilor, Anim , cînd lucrătorii din a- se înscrie ca o sarcină prin­ de la C.A.P. Peşteana şi Den- ţământului superior se
ojunsuri ce au diminuat sen­ anul ce vine se va mecanîza peste 220 ore-cuptor, lor timpul cipală a conducerilor de uni­ suş (cu excepţia unuia care extinde şl ea cu încă
sibil realizările obţinute. La curăţirea bolţilor de praf, pro­ pentru reporoţii la rece a vor asigura creşterea gradului qricultura sînt confruntaţi cu 4 500 de locuri în cămi-
cuploarele nr, 1 şi 4 din cauză cedeu prin care se va mări crescut de la 8 la 8,12 la su­ de utilizare a cuptoarelor. probleme multiple privind rea­ tăţi. a cooperatorilor şi meca­ a fost defect) au lucrat la a­ \ ne şl cil noi laboratoare
nizatorilor. Cu toate că dumi­
rături şi la discuit, coopera­
lizarea in condiţii superioare
că nu s-a respectat elabora­ durabilitatea lor, se întreprind tă indică serioase rezerve, a însăm tntârilor şi recoHarea nică 27 septembrie a.c. a fost torii au p rivit cu seninătate i de lucrări practice In in­
rea după grafic, durata şorje- de pe acum măsuri ca toată Evident sînt şi alte modoli- AL NAGY
culturilor de toamna folosirea o zi deosebit de favorabilă e- cum într-o zi însorită de toam­ stitutele politehnice din
din plin a timpului favorabil xecutărji muncilor agricole in nă. In bilanţul activităţii lor I Bucureşti şi Timişoara, i
ctmp. iar stadiul intfrziat al se Înscrie cifra zero. De p ri­ \ precum şi in Institutul ’
Insâm înţărilor $j recoltărilor sos să mai adăugăm că la Agronomic „Ion lonescu \
\inor
Cu planul pe trei Hw f * D• u reclama acut iniţierea nume­ fiecare din cele două unităţi de la Brad" din Iaşi. i
în
acţiuni energice.
cartofii aşteaplă să fie recol­
ba finalizam n IfMP i a n cincinalul actual roase cooperative aqricole nu taţi pentru ca terenul respec­ „FRAM 112" )
tiv să poată ii însâmînţat cu
s-a putut consemna decît pre­
din .
Uzina mecanică
Trimestre îndeplinit Să pregătim { n cincinalul viitur ! zenţa mecanizatorilor la dato­ păioase. Sadu a expediat unităţi* I
cooperatorii
rie.
preferind
Identic, s-au petrecut lucru­
lor
comerciale primele ^
să-şi vadă lin iştit de treburi
care nu au nimic comun cu rile şi la C.A.P. Totcşti şi irigidere „Fram 112". (
Sarmizeqetusa. Aceaslă irosire
U. Y. CăSan lucrările din actuala campa­ a zilelor bune de lucru în ) cepul de către specia- î
' Noul tip de irigider con- ?
nie.
cîmp. nepăsarea cooperatorilor
Dovedind răspundere faţă de pentru soarta recoltei, nu se l IlŞtlt qorjenl are un ga­
barlt redus, puţind II uti-
luno septembrie o însemnat trimestre. Pină la 28 septem­ soarta recoltei viitoare cei pot solda decît cu efecte l 1 iizat şi in locuinţe de di-
pentru colectivul Uzinei „Vic­ brie - ni se comunică de Io 0 situaţie intolerabilă la i. M. febea nouă mecanizatori din secţia nefavorabile asupra situaţiei \ mensiunl mai mici. Com­
toria" Colon confirmarea în noi serviciul de planificare ol uzi­ care deserveşte cooperativa a­ economice a unităţilor. 4 parativ cu frigiderul
valori pe graficele de producţie nei, s-ou asigurat peste sarci­ gricolă din Unirea au muncit Se aştepta ca duminică să
„Fram 1 10“ , el dispune
a activităţii rodnice desfăşu­ nile pe trei trimestre depăşiri duminică cu spor, ca în orica­ existe o activitate febrilă şî 1 de o capacitate supe
re altă zî de lucru. Ia pxecu-
la bazele de recepţie pentru
rate în acest on pentru fina­ de 430 tone de fontă, aproape larca arăturilor pentru însă- preluarea cantităţilor de se­
3 000 tone produse cărbunoase
lizarea în bune condiţiuni a şi 330 tone de utilaj metalur­ Dl Ml LII m u ş in „HOŞLSC“ i m întările de toamnă şi la se­ minţe repartizate cooperative­ ^ rloară cu 2 litri şi con­
cincinalului actual. Pe baia mănat. Astfel' s a reuşit ca. lor agricole. Tn loial, Insă In i sumă cu 10-15 la sută
realizărilor cumulate de la în­ gic, piese mecanice şi radia­ pînă acum. la însăminţatul ziua respectivă nu s-au rid i­ mal puţină energie eler-
ceputul anului, □ intensificării toare - toate însumînd o pro­ griului să se realizeze o su­ cat nici 100 tone seminţe. La \ frică. Izolaţia termică es-
Neîndoielnic că pînă in ulti­ ABATAJ, l\ TIMP CE IXTRACŢIA CĂMTLUI
folosirii capacităţilor de pro­ ducţie marfă suplimentară în prafaţă de aproape 150 hecta­ baza de recepţie din Deva. \ te executată din poli-
sllren expandat
ducţie şi a organizării su­ valoare de 6,2 milioane lei. re din cele 320 planificate. Se spre exemplu, nu s-n prezen­ * bloc. raono-
perioare o muncii, colectivul cuvin, deci evidenţiate efor­ tat nici o unitate să-şi procure
de la Câlan raportează înde­ ma zi □ lunii septembrie va­ turile depuse de mecanizatori seminţele necesare, cu toate ^ Zilnic uzina mecanică ^
pentru a evîtn diminuarea că C.A.P, Robîlna Rojan. T1oz, ţ din Sadu este în măsură \
plinirea cu trei iile mai devre­ loarea acestor depăşiri va spori Pornind de la necesilalea toată lumea spera ca o dală producţiei din cauza înlîrzie- Mia. Rspolf ş.o. nu şi-au rid i­ ' să expedieze peste 300
me o tuturor indicatorilor de considerabil. extinderii procedeelor tehno­ cu intrarea din plin în produc­ rîî însămînţărilor. Deşi strîn- cat decît parţial cantităţile » de Irigidere.
loqice avansate, la noua mina STAGNTAZA ţie a abatajului să fie rezolva­
pion prevăzuţi pe primele trei gerea recoltei constituie o provă? ute. 1
Mesteac3n. aparţinînd între­ te definitiv toate problemele
prinderii miniere Tebea. s-a a­ ivite la Mesteacăn. sarcină urqentă, duminică, co­ Faţă de această situaţie se l CONTAINERE PENTRU i
doptat ideea introducerii in balajului. experimentările con­ — Cum esle oare posibilă a­ operatorii din Unirea nu au cere ca organizaţiile de par­ l TRANSPORTUL >
la
acţiune
întreprins nici o
1
CĂRĂMIZILOR
tid, conducerile unităţilor şl
subteran a metodei de exploa­
F. C. Orăştie tare cu abataj frontal In p ri­ tinuă, obiectivele propuse fi­ pariţia unui asemenea feno­ scosul cartofilor care mai o- consiliile populare comunale ţ Un colectiv de specia- ^
men, de vreme ce, deschide­
capă o suprafaţă de peste 20
să Intervină cu măsuri ener-
ind departe de realizare. Sus­
L llştţ din cadrul Intreprln- i
ma faza, Centrala cărbunelui
Petroşani de comu.n acord cu ţinerea melalică este „susţinu­ rea si punerea în funcţiune a de hectare. qlce şl eficace pentru Im­ , derlt de construcţll-mon- 4
unui abataj ironia! nu mai es­
pulsionarea ritm ului lucrărilor
Un aspect asemănător ne-a
tă" prin punctele cheie cu cea
Harnicul colectiv de muncă ol cii a fost depăşită cu 1,6 la întreprinderea hotărăsc expe­ din lemn, iar cele circa 210 te de foarte mulţi anj o pro­ relatat şi tovarăşul Hâiuţ Dră- aqricole de sezon şi recupera­ ' taj, de la Botoşani, a
Fabricii chimice Orăştie anun­ suta, iar nivelul economiilor la rimentarea unui abataj cu o topp dc cărbune pe zi cît se blemă tehnică dificilă ci doar ghin, primarul comunei Den- rea restanţelor existente la se­ \ realizat un interesant sIs- )
lungime de 71 metri, propu-
ţa în aceste zile îndeplinirea preţul de cost atinge 700 000 nîndu-se folosirea susţinerii exlraq în prezent au adus m i­ o treabă de rutină ? suş. In vreme ce tractoarele mănat şl recoltarea culturilor. l tem dc containere pen- L
— Situaţia e aşa cum s-a
sarcinilor de plan la produc­ lei. Se estimează ca pină la metalice şi transportul meca­ nei numai în luna septembrie prezentai şi cum se menţine , trn transportul cărămizi- ,
ţia globală şi marlă pe prime­ sfîrşitul lunii să fie înregistra­ nizat. Pe baza acestor elemcn- un minus la producţia de căr­ de altfel. Desigur, n-ici pe noi î lor. Containerele sînt 1
le trei trimestre din acest an. te peste prevederi produse în Ic se preconiza obţinerea li­ bune de peste 0 500 tone căr­ nu ne satisface. Am făcut tot ^ transportate spre şantle- \
Au fost obţinute suplimentar valoare de aproape 6 milioa­ nei producţii zilnice de 340 to­ bune. Adăugate lo minusurile ce am putut pentru a ajunqe t re cu ajutorul unor au- •
480 tone produse din mase ne lei. ne cărbune. în condiţiile rea­ acumulate lunile trecute lot la un rezultat pozitiv. dar I tocamloane prevăzute cu \
plastice, iar ptanul Io export Este un succes în finalizarea lizării unei productivităţi no! <a urmare a necazurilor cu deocamdată nu am realizat 1 un dispozitiv — furcă. 1
a fost depăşit cu 19 la sută căruia un rol de seomâ revi­ superioare vechilor abataje. frontalul, restanţele I M. Ţe- maro lucru — se lamentează ^ pentru manipulare.
Realizări de seamă au fost ne organizării superioare a Pină aîci totul pare în bună bea Inlalizpază acum aproa­ ing. Viorel Sirca, şeful secto­ Prin folosirea noului »
marcate şî la ceilalţi indica­ muncii, in vederea creşterii pe 18 000 tone cărbune, exact rului Mesteacăn — 1 procedeu sc evită a- \
tori aî pionului. Sarcina de productivităţii în toate com­ regulă. Numai că. după aproa­ producţia înlrepnndorij pe o Ce s-a „realizat" totuşi ? \ proape in întregime sfă- 4
creştere a productivităţii mun­ partimentele producţiei. pe trei luni ce s-au scurs de intreaqâ lună de muncă. Şi a* Duipă cum arată abatajul, fe­ \ rimarea cărămizilor şl se '
la intrarea în funcţiune a a- ceasta în condiţiile in care lul cum se lucrează, ai con­ înlocuieşte un volum ma- >,
vingerea că practic în cele re de muncă manuală 1
trei luni nu s-a făcut mai ni­
mic. Susţinerea se execută VALORIFICAREA
A cum se poate fără a fî res­ FRUMUSEŢILOR
încheierea festivalului re Stîljpii hidraulici, din cau­ NATURALE ALE
pectată monografia de arma­
BRAŞOVULUI
za m enţinerii unui timp prea
îndelungat sub presiune. In­ Atracţia pe care Bra
îm prejurim ile
tră In unele cazuri total In şovul ş[ exercită asupra
sale o
cultural-artistic SARMIS" 70 întreg lanţ al anomaliilor care Iubitorilor de turism a
vatră, riecurqtnd de aici un
determinat întocmirea u-
s-ar părea că nu. au sfîrşit.
f t *
Cerem şi părerea şefului de nu[ amplu proqram de
briqadâ. minerul Nicolae Cris- valorificare a frumuseţi­
Cu un impresionant spectacol citadin şi carnaval al ti­ te şi de toate profesiile. Şi a ţinut trează timp de o sâp- tea. lor naturale din această
neretului, desfăşurate la lumina torţelor, cortina s-a lăsat tăminâ atenţia iubitorilor de frumos şi înţelepciune. — Oamenii mei nu mai ştiu parte a ţării. In noile
duminică seara peste Festivalul cultural-artistic „Sarmis" Şi ny greşim dacă afirmăm, acum, la ora unui sumar cum să lucreze, prea de mul­ planuri se acordă o a-
bilanţ, că acest festival pe unde d trecut a lăsat o inedită
1970... te ori a fost schimbată teh­ lenţle deosebită renumi­
Revedem acum, în gind, zilele care au trecut, prin pris­ dar profundă amprentă de cultură hunedoreană — scop nologia de lucru. comandă tei staţiuni internaţlona
ma urmelor lăsate ¡n viaţa culturală a judeţului Hune­ urmărit încă de la început chiar, aşa după cum rezultă şi prea m ulţi şl nu mai ştii de le Poiana Braşov. Alct.
doara, emulaţia de spirit şi de efervescenţă artistică. din numele simbolic înscris pe frontispiciu : „Sarmis". • cine să asculţi". alături de noul teleferic
„Sarmis" 1970 a prins în angrenajul său oameni din lu­ Şi iarăşi nu credem că greşim dacă tragem nădejde că Intr-adevăr, soluţii tehnice ! ^ — care îi va transporta
mea ştiinţei, literelor, artei, artişti omatori şî profesionişti, au dat specialiştii centralei .ca­ La C.A.P. Sintămăria-Orlea s-au făcut din timp pregătirile , pe turlşil pe vrrful Crîs- i
o cuprins oameni de toate virsţele, de naţionalităţi diferi- „Sarmis" va deveni o tradiţie. re s-au perindat pe Ia Mes- necesare în vederea insâmînţârii culturilor de toamnă. Ca urma­ * Han. la o altitudine de *
Ing. CORNEL DUMITRU re, pină Io această dată a fost posibilă terminarea însâmînţârii \ î 800 m — se află în
orzului şi începerea lucrării respective fa cultura griului. * stadiu de finisaj un hotel
Printre mecanizatorii care şî-au adus o contribuţie de seamă
La lumina făcliilor la pregătirea patului germinativ se numără şi Victorian Mîtuca. " modem alpin prevăzut
\ cu restaurant, braserie si
(Continuare in pag a 3-a
In fotografie vi -1 prezentăm fucrlnd Io discuirea terenului. ^ un bar
i Nu peste mult timp. ţ
J constructorii braşoveni i
M ii de oameni rîn d u iţi pe seară autumnală şi au u r­
ţ vor ridica alfe obiective ’
m alurile largi ale bulevar­ m ărit „ca la teatru" începu­ i turistice. rn legătură cu \
dului, precum şi în Piaţa tu l paruzii elegant executat P A G IN A A ll-A
Victoriei din Deva — care de un grup de tinere fete in . aceasta, Şerban Andrces- \
pentru citeva ore a devenit alb, ce simbolizau „trom peţi", ' ru - directorul trustului .
neincăpătoare — au asistai după care, au intrat în \ Carpaţi, precizează că în ’
şi aplaudat, duminică seara, „scenă" două cohorte de ro­ i Poiana Braşov se vor \
parada m ulticoloră a tinere­ mani şi daci. i construi cîncî hoteluri
lu lu i şi a fo rjn a ţiilo r artis Defilarea semeaţă a belige­ moderne, o piscină, unde
tice de am atori din judeţ, ranţilor părea o antologică I vor desfăşura şî d;.
purtători ai voioşiei, cîntu/ui pagină de istoric Iar ca ale­ ferite competiţii, precum
şi jocului hunedorean. goria aceasta să fie comple- Q Prima victorie a jiului în actualul Q Mureşul Deva şi C.F.R, Simeria Si numeroase vile şi uni­
A fost de fapt o potrivită campionat conlirmâ seria succeselor tăţi de alimentaţie pu­
blică.
încheiere a festivalului „S ar­ C. DROZD Q Corvinul Hunedoara ocupă locui ® Victorii ale echipelor gazdă din Pe muntele Timpa se
mis“ , care tim p de 8 zile doi în clasament campionatul judeţean va construi un hotel de , *
a polarizat atenţia tuturor. ţ formă sferică, dispunind 1
(Continuor i Qog, ci; l-a)
Furaţi de spectacol, p riv i­ ® Rez uitate, clasamente din diviziile naţionale A, B, C şi din campionatul jude­ r de un restaurant şi 0 ♦
,
to rii au uitat răcoarea de ţean de fotbal. J braserie rotativă. j
Seară de carnaval (a Deva. Foto : V. ONOIU