Page 82 - Drumul_socialismului_1970_05
        P. 82
     2                                                                                                                                                               DRUMUL     SOCIALISMULUI  9  Nr.  4785  $   MIERCURI  27  MAI  1970
          VOM REFACE TOT CEEA  CE APELE AU DISTRUS
         Puntea de întrajutorare                                                                      Deasupra  unei  scări  a  blo
                                                                                                    cului  9.  din  noul  cartier  „Da
                                                                                                    cia"  al  Devei,   constructorii   „Avem din nou casa noastră“
                                                                                                    au  scris  pc  o  placă  încă  de
                                                                                                    cind  au  turnat  fundaţia  :  „Să
                  între oameni  func                                                               nc   intensificăm   eforturile
                                                                                                                          bloc
                                                                                                    pentru  a  preda  acest
                                                                                                    pînă  la  lo  august  1970".  Dar
                                                                                                                                  în  casele  oafhcnilor  cu  (oată
                                                                                                                                                                                                                        alţii  dintre  cel  care  in  ziua
                                                                                                    a  venit  neprevăzuta  catas  cruzimea,  lăslndu-l  pe  mulţi   lor  de  parlid  şl  de  stal  s-a   Casa  lui  din  strada  Plevnel   Todea.  Petru  Malea  şl  mulţi
                                                                                                                                                                                           nu  mal  esle.  In  ea  a  Intrai
                                                                                                                                                                                    mal
                                                                                                                                                              ridicat  una  dintre  cele
                                                                                                    trofă  a  Inundaţiilor.  A  lovit  fără  adăpost.  In  la|a  organe-  grele  probleme  :  adăposllrea   apa  pînă  la  (avan.  de  25  mal  s-au  mutat  In  a*
                                                                                                                                                                                                                        parlamente  noi.
             ţionează  neîntrerupt                                                                                                                            constructorilor  a  găsit   un   ce  vedeţi  —  ne  spune  amărît   putem  spune  că  au  fost  deja
                                                                                                                                                              sinistraţilor.
                                                                                                                                                                          Apelul
                                                                                                                                                                                   lansai
                                                                                                                                                                                             —  N-am  pulul  salva  declt
                                                                                                                                                                                                                          —  Cazurile  cele  mal  grele
                                                                                                                                                               larg  ecou.  Au  fost  mobilizate
                                                                                                                                                                                           omul.  Cîleva  zile  am
                                                                                                                                                                                                                 slal
                                                                                                                                                               toate  iorţelc  şl  in  numai  cî-   cu  soţîa  şl  copilul  la  Şcoala   rezolvate  —  ne  spune  tova
                                                                                                                                                              teva  zile  aproape  100  de  fa  profesională   de  construcţii.   răşul   Gheorghe   Gheorghe,
                                                                                                                                                              milii  sinistrate  cu  mal  mull   Astăzi  am  primit  repartiţia:   vicepreşedinte  al  Consiliului
          Cotele   apelor   Mureşului   satele  comunei  —  relata  tova  de  Îmbrăcăminte  în  valoare  de                                                  de  320  de  membri,  s-au  mu  două  camere,  bucătărie,  de  popular  municipal  Deva.   In
         trosc  din  nou.  Mii  de  (amilii   răşul  Miron  Drăgulescu,  preşe  peste  22  000  lei.                                                          lai  In  casă  nouă*  4G  de  fami  pendinţe.  Nu-ml  pot  exprima   mod  deosebit  am  avut  fn  ve
        şi-au  părăsii  sau  îşi  părăsesc   dintele  comitetului  executiv  al   In  ultimele  două  zile.  locui                                            lii  zilele  trecute.  Iar  50  de   întreaga  mulţumire  ce  o  da  dere  familiile  cu  copţi,  cete
        casele  pe  care  numai  cu  cîte-   consiliului  popular  --  au  slrins   torii  satelor  şi  oraşelor   din                                         (amilii  luni,  25  mal.    torez  organelor  dc  partid  şi   mal  greu  lovite  dc  Inundaţii
         va  7¡Io  în  urmă  le-au  curăţat   1.5  tone  de  cartofi,  I  500  bu  judeţ  au  contribuit  cu   încă                                            Am  întilnit  luni  dimineaţa,   dc  stal  rare  ne  poarlă  atîta   de  pe  străzile  Plevna,  Grlvl-
        de  moloz,  au  scos  apa  din  piv  căţi  ouă,  30  kg  untură,  200  kg   7 682  kg  de  griu.  4  762  kg  po                                                                 grijă.                       ţa.  Progresul,  Gojdu,  16  Fe
         niţe,  au  îndreptat  garduri.  Re  slănină.              rumb.  peste  0 000  kg   cartofi.                          0:                            în  faţa  blocului  9.  mulţi  oa                         bruarie,  Hărăulul.  Enescu  şl
         vărsarea  poale  nu  va   avea   Timp  de  6  zile  şi  lot  alîlea   2 447  kg  fasole,  peste   17 000                                             meni  din  cele  50  de  familii   —  Mi-a  dus  apa  absolut   altele.
        amploarea  relei  din  14—-15—   nopţi,  între  '70— 120  locuitori   bucăll  ouă,  1  020  kg  de  slăni                                             Aveau  in  mină   repartiţia   toi   ce  aveam  aqonlslt  —
                                                                                                                                                                                                                          Este  o  concretizare  fireas
         16— 17  mai.  dar  paza  bună  tre  din  comuna  Cîrjlţi  au  partici  nă,  108  kg  de  brinză.  205  pă                                          provizorie  penlru  apartamen  ne   mărturiseşte   Auguslln   că,  elocventă  a  grijii  mani
                                                                                                                                                                                            Morodan.  Am  rămas  cu  ce
        ce  primejdia  rea           pat  la  lucrările  de  salvare  a   sări,  untură,  ulei.  zahăr,  orez.                                                te  sau  garsoniere.  Mulţi  îşi   avem  pe  noi.  Mal  Intfl  ni   festate  faţă  de  oamenii  nă
          li)  timp  ce  lupta  cu  apele   bunurilor  şi  înlăturarea  urmă  cu  alte  mii  şi  mii  de  obiecte                                            aduseseră  lucrurile  ce  lc-au   s-au  dat  alimente  Şl   haine   păstuiţi,  a  eforturilor  făcute
                                                                                                                                                               mai  rămas.  Alţii  nu  mai  a
        nu  cunoaşte  răgaz,  ajutoarele   rilor  Inundaţiilor  în  zona  mu  de  îmbrăcăminte.  încălţăminte,                                                veau  ce  aduce.  Apa  le-a  luat   pentru  toţi.  Astăzi  am  primii   pentru  uşurarea   necazurilor
        băneşti  şi  materiale  ale  locui-   nicipiului  Deva.  Cetăţenii  de   cazarmament.                                                                  tot.  înainte  de  a  primi  cheile,   rasă.  M-au  căutat  ca  să-ml   lor.   Familiile   sinistrate  o
        lorîlor  din  judeţ  pentru   cei   aici  au  donat  pentru  ajutora  Puntea  de  legătură   dintre                                                   constructorii  făceau  ulUrnele   dea  repartiţia.  Aproape   am   simt  din  plin,  In  cele  mal
        calamilati  devin  tot  mai  sub-   rea  celor  sinistraţi  2 478  kg  de   cei  care  dau  din  inimă  obo                                                                        uitat   necazurile.   Adresez   diverse  feluri,  Şl  parcă  neca
        slantiale.  Oamenii  îşi  dau  sea  griu.  I  008  kg  de  porumb,  174   lul  lor  sî  cei  cărora  le  este  a                                     finisări.  Lingă  un  cărucior  cu   mulţumirile  noaslrc  celor  ca  zul  e  mal  uşor,  sc  uită  mai
        ma  că,  în  condiţiile  prelungirii   kg  de  fasole,  7 460  Ici  şi  peste   dresal,  (undţinncază   neîntre                                       urme  de  nămol,   un   radio   re  s-au  interesat  părinteşte   repede  cind  te  vez.l  din  nou
        duratei  inundaţiilor,  sînl  ne  1000  de  obiecte  de  îmbrăcă  rupt.  cu  tonte  greutăţile  pe  ca                                              sparl,  o  masă  cu  picioarele   dc  soarta  noastră.    In  casa  ta.
        cesare  cantităţi  sporite  de  ali  minte.                re  le  ridică  noile  viituri   de
        mente.  îmbrăcăminte,  cazarma-   Cadrele  didactice  din  Valea   ape.  marea  deplasare  de  oa  Să  agăţăm  şi  tabloul  pe  perete.  Să  ne  amintească  ceva   ruple  $1  cîleva  ghivece  cu   Declaraţii  asemănătoare  au
        menl.  că  alte  şi  alte  locuinţe   Jiului  —  arăta  tovarăşul  Vic  meni  din  zonele   calamitate.   din  căldura  căminului  „de  dincolo".     flori  aştepta  Şandor  Adalbcrl.  făcut  şl  Petru  Lucacl.  Emilia  GH.  I.  NEGREA
        vor  li  deteriorate  şi,  deci,  tre  tor  Bădfiu.  inspector  şcolar  —   Pînă  ieri  dimineaţă  nu   fost
        buie  refăcute.  Şi  cotele  aju  au  subscris  din  salariile  lor  cu
                                      suma  de  650 000  lei  si  au  re  distribuite  pe  judeţ  sinistraţi
        torului  mai  mull  declt  frăţesc                          lor  6.0  tone  de  făină.  2.4  lone
                                      nunţat  la  gratificaţiile  de  sfir-
        cresc,  se  revarsă  generos  şi  în   Şit  de  an  si  alte  drepturi  bă  de  mălai.  4  tone  de   fasole.
        momenlul  oporlun.            neşti  în  valoare  de  450 000  lei  106 000  bucăţi  ouă.  5.4  lone
          ...De  la  Glielar  s-au   primit,   De  asemenea,  în  perioada  va  de  brinză.  3  tone  dc  slănină  si
        în  aceste  zile,  numeroase  te  canţei  de  vară  vor  participa   mari  canlilăli  de  legume,  car  Din  banii  de  pensie
        lefoane  prin  care  se  insista  să   la  munci  palriollce.  ne  lapte,  zahăr.
        se  facă  cunoscut  celor  căzuţi   Intr-o  adunare  care  a  avut   In  cele  12  localităţi   unde
        în  nenorocire  că  minerii  şi  cei  loc  Ieri,  Comitetul  judeţean  Hu  funcţionează  centre  de  distri
                                                                                                        La  redac(la  »¡arului  noitru  o  venii  loon  Chicludean,  mine»  pen
        lalţi  locuitori   ai  comunei  ii   nedoara  al  Asociaţiei  jurisli-   buire  n  îmbrăcămintei.  încălţă  sionar.  Avea  In  ochi,  in  voce  fi  în  gesturi  o  parte  din  Inccrcorile
        vor  ajuta  cu  tot  ce  \c  slă  in   lor  —  ne-a  informat  tovarăşul   mintei  şi  obiectelor  de  uz  cas  grele  prin  cate  trece  poporul  nostru.  Vorbea  domol,  grav,  l&rA  oc-
                                                                                                     cenle.
        pulintă.  Pînă  în  25  mai,  ei   Nicolae   Slînea.   preşedintele   nic  s-au  împărţit  deja  popu  _   Am  venit  s6  vă  spun  că  m-am  holorît  să  dou  doua  iile  pe
                                                                                                     luna  din  pensie  co  sâ  a|u1om  familiile  care  au  şuieri!  de  pe  urma
        au  donat  obiecte  de  îmbrăcă  comitetului  asociaţiei  —  a  ho-   laţiei  Sinislraic  peslc   10 000   amarului  ce  s-a  abătut  asupra  noastră.  Acum  vin  de  la  C.E.C.,  undo
        minte  în  valoare  de   peste   tărit  donarea  pentru   ajutora  diferite  asemenea  articole,  în  om  depus  Io  contul   2 000  suma  de  100  de  lei,  partea  din  pensia
         100 000  lei  şl  au  vărsat   Jn   rea  sinistraţilor  a  10 000  lei  din   tre  care  I  206  perechi  încălţă  care  om  câpâtal-o  pe  luna  mai.  Voi  da  cite  104  lei,  in  liecore  lu
                                                                                                     na.  pini)  la  sfirfltul  onului,  iar  daca  vo  li  nevoie  -   fi  mai  departe.
        contul  2 000  la  C.E.C.,  60  435   fondurile  asociaţiei.  minte  pentru  bărbaţi,  lemei  şi   dean.  In  ziua  cind  apele  furioase  au  intrai  in  Devo,  a  primit  In  lo-
                                                                                                        Oeslul  plin  de  umonitale  nu  este  singular  la  pensionarul  Chiciu-
        lei.  Pensionarul  Gheorghe  Po  Colectivul  Teatrului  de  es  copii,  aproape  600   costume,   cuinfo  sa  pe  Crăciun  Qroneţ  cu  »o(la,  precum  ţi  pe  fiul  aeeitulo  -
        pa.  din  satul  Ruda.  a  depus  în   tradă  Deva  a  donat  salariile  pe   peste  800  cămăşi,  042  pulovere   Aron  BrAnet,  cu  soţia.  In  încăperile  ce  le  are,  |i*ou  găsit  la  ne
                                                                                                     voie  loc  trei  familii.  Bâtrinli  Bro neţ  s-ou  reîntors  Io  cosa  ce  le
        acest  cont  1  100   lei,   Virgil   o  zi  pe  lună  pînă  la  sfîrşiUiI   Si  jersce.  peste  I  000  de  ro  fusese  Inundată,  dar  pe  core  apele  n-a  luaseră.  Acum  fac  ordine  în
        Creangă,  lucrător  in   comerţ   anului,  in  sumă  de  35 200  lei,   chii  şi  fuste,  182   cearşafuri,   ea.  pentru  o-şl  relua  vio|a  normolă.   Tinerii,   core   se  căsătoriseră
                                                                                                     numai  cu  doua  cile  înaintea  catastrofei,  au  moi  rămas  să  loeuloieă
        din  Ghelar,  1000  lei.  Maria  Mi-   va  organiza  speclacole  pentru   308  pături.       să  ajute  Io  reloceroa  o  ceea  ce  apele  au  stricat.
                                                                                                     Io  familia  ce  dovedise  otita  omenie  fa(ă  de  ei.  Merg  în  timpul  liber
        băilcscu,  400  lei,  medicul  Do  a  vărsa  în  fondurile  de  ajulor   întreprinderile  şi  instituţiile   BAlrlnul  Chleludean  a  venii  Io  redac(ie  să  ne  spună  loote  aces
        rin  lîran,  400  lei.  Gheorghe   încă  10 000  lei  si  a  depus  la   au  vărsai  în  contul   408  al   tea.
        Lucacî,  300  lei.  Cetăţenii  din  centrul  de  colectare   obiecle  băncii   Naţionale  —  pînă   în   —  Noi  care  am  scăpat  de  ape  avem  datoria  să  ajutăm  pe  cel  ne
                                                                    ziua  dc  25  maî  —  3 236 647   căjiţi  <u  toi  ce  putem.
                                                                    lei.                                Iată  sentimente  de  sinceră  trăise  a  suferinţelor  altora.
                                                                                                                                                                  Se  distribuie  alimente  populaţiei  sinistrate   Ajutoare  pentru  cei   aflaţi  in  suferinţă.
                                                                                                                                                                 din  lila.
                                                                                     I.  MlRZA
          Viata şcolară  si-a
                    9        9                        9
                  reluat cursul                                                                                                                                    Mulţumire  şi  recunoştinţă
                          obişnuit                                                                                                                             tribuire  a  ajutoarelor  pen  distribuită.  Alte  şl  alte  fa  muncitor   la   cooperativa
                                                                                                                                                                 In  Deva,  centrul  de  dis
                                                                                                                                                                                            milii  îşi  aşteaptă  cu  răb
                                                                                                                                                                                                                         după  ce  a  primit  ajutorul
                                   f                                                                                                                           tru  familiile  sinistrate  este   dare  rîndul  pentru  a  primi   „Progresul"  din  Deva,  care,
                                                                                                                                                               deschis  tn  localul  clubului   ajutorul  ce  li  se  acordă.  c.onstfnd  din  îmbrăcăminte
            Recent,  într-un  comunicat   0  zile,  activitatea  pedagogică                                                                                    sindicatelor  din  strada  De-                            şi  încălţăminte  ne-a  decla
          al  Ministerului  Invătămînlului   a  fost  întreruptă.  Totuşi,  ele                                                                               cebal.  Intr-o  sală  mare  sc   Pe  diverse  cartoane  şi  ca  rat  plin  de  emoţie :
          (apărut  in  ziarul  noslru  din   vii  au  urmat  in  mod  regulat                                                                                  află  sortate  tot  felul  de  ar  pace de lăzi găsim  clteva  a  —  Cosa  nu  mi-au  luat-o
          24  mai),  s-au  lăcut  unele  pre  cursurile  în  alte   localităţi.                                                                               ticole :  cazarmament.  im-   drese.  Pe  un aslfel  de  am  apele,  dar  lot  ce  a  fost  în
          cizări  Jn  legătură  cu  măsuri  Cel   din   clasele   a   Xlf-a                                                                                   b răcă minte,   I ncă Iţa minte  balaj citim : Andrica Gheor  ea  s-a  distrus.  Primesc  aju
          le  luale  în  vederea  încheie  Icursurile  li  s-au,  terminal  la                                                                                etc., venite  din  toate  colţu  ghe,  Timişoara,  strada  Th.   torul  cu  o  mare  mulţumire
          rii  anului  şcolar  ca  urmare  a   23  mai),  pe  care-i   aşteaptă                                                                                rile  ţării,  precum  şi  din
          siluatiei  create  In  unele  lo  un  examen  important  —  ba                                                                                                                  Aman,  tir.  48.  Lenjerie  de   sufletească.   Ceea  ce  am
          calităţi  din  cauza  Inundaţii  calaureatul  —  au  fost   găz                                                                                    străinătate.  Rtnd  pe  rînd,   corp  şi  pentru  pat  Pe  al  pierdut  voi  reface,  dar  ţres
          lor.                        duiţi  în  ultima  săplămînă  de                                                                                         bărbaţi  şi   femei  primesc   tul:  Familia  Vasile  Ştefan,   tul  jilin  dc omenie  al oame
            Pentru  a  afla  amănunte  re  scoală  la  liceul  „Avram  lan-                                                                                   ceea  ce  au  netoie.  Simion   Petroşani,  strada  Oituz,  nr.   nilor  care  au  sărit  in  aju
          feritoare  la  ¿ituaţia   şcolilor   cu",  unde  au  învăţat  laolaltă                                                                               Muntean,  dc  pe  strada  Gri-
          din  judelui  nostru,  ne-am  a  cu  colegii  lor  din  Itrad  1  ele                                                                                                           8,  îmbrăcăminte  penlru  co  torul  nostru  nu-l  voi  uita
          dresat  tovarăşului   profesor   vii  claselor  V — XI  au  urmat                                                                                    viţa,  are  o  familie  de  1   pii.  Intr-un  pachet  conţi-   toată  i-iaţa
          llie  Avram,  inspector  general   cursurile  la  şcolile  apropiate                                                                                 persoane.  După  ce  i  s-a   nlnd  îmbrăcăminte  a  fost   In  decurs  de  frei  zile.  fn
          al  Inspectoratului  şcolar  ju  de  llia  şi  la  Liceul  „Dccc-                                                                                   repartizat  un  apartament  fn   găsit  un  mesaj  scurt :  Vă   oraşul  Deva  au  fost  distri
          deţean:                     bal"  din  Deva.  In  prezent  se                                                                                        oraş  a  fost  invitat  să  pri                          buite  ¡16  pături,  145  obiecle
            —  Vă  rugăm  să  ne  spuneţi   iau  măsuri  penlru  asigurarea                                                                                                                 rog  să  le  daţi  unei  eleve
          care  esle  situaţia  în  momen  si  amenajarea  spatiilor   şco                                                                                   mească  îmbrăcăminte  şl  în  II  semnează  Dabija  I.  Doi  de  lenjerie  de  pat,  sule  de
          tul  de  faţă  a  şcolilor  din  Ju  lare  la  şcoala  din   Dobra,                                                                                 călţăminte.  Familia   cefe  na, strada  Cameliei,  nr.  65,   perechi   dc   încălţăminte
          deţul  Hunedoara.           penlru  ca  elevii  din  Iha  să-şi                                                                                      ristului  Nicolae  Faur  de  pe   Ploieşti.                pentru  cojhi,  femei  şi  băr
            —  Măsurile  urgente  luate   poată  continua  studiile.                                                                 Zilnic,  sute  de  cetăţeni  se   stfada  Bălata  a  ridicat,  de   La  acest  centru  de  distri
          de  Comandamentul  judeţean   Vrem  cu  acest  prilej  să  a                                                          prezintă  la  centrele  de  predare                                                     baţi,  costume,  îialtoane,  ful
          de  apărare  împotriva  inun  mintim  un  fapt  semnificativ:   Minereu  mai mult,  de  bună                          pentru  a  dărui   îmbrăcăminte   asemenea,  încălţămintea  şl   buire  a  ajutoarelor  l-am  în-   garine,  jcrsec,  rochii,  fuste,
          daţiilor  au  făcut  ca,  după  o   scolariî-gazde   au   procurat                                                    familiilor  sinistrate.        îmbrăcămintea  ce  i-a  fost  tilnit  pe  Nicolae   Cri şan-,  bluze  ele.
           scurtă  întrerupere,  în  locali  manuale  din  anii  trecuţi   pe
           tăţile  calamitate,  şcolile  să~şi   rare  le-au  oferit   colegilor          calitate
          redeschidă  porţile.  Astfel,  du  lor.  O  mică  dovadă,  din  nu
           pă  o  întrerupere  de   două   meroasele  dovezi  de  solidari  La  efortul  general  de  a   pentru  expediere  1 000  tone
           zile,   la   Şcoala   genera  tate  şcolărească.           compensa  piuă  la  slirşitul   de  calcar  şi  ¡00  tone  dolo-
           lă,  din  cartierul   Viile  ^N'oi   —  Deci,  putem   consemna   ahulul  pagubele   pricinuite   mită.
           din   Deva,   precum   şi   la   că  pe   teritoriul   judeţului   economiei  naţionale  de  inun  Iniţiativa  „Minereu   mâi   M obilizare  intensă  ia  refacere a
           cele  de  patru  ani  din  Aurel   nostru,  viaţa  şcolară  işl  ur  daţii,  duminică  au  răspuns   mult  şi  de  bună  calitate“  are
           Vlaicu.  Uroi  si  bejan  au  fost   mează  cursul  obişnuit...  prezent  şi  colectivele  de  mi  la  I.M.  Barza   confirmări
           reluate  cursurile.  Elevii   de   —  Exact.  Toate  eforturile   neri  din  Poiana  Ruscăi  şi   dintre   cele  mai  Inimoase,
           Ia  Şcoala  generală  Viile  Noi   întreprinse  pînă  acum  penlru   Apuseni.  La  întreprinderea   conţine  numeroase  fapte  cu
           învaţă  în  momentul  de  fată   revenirea  la  firesc,  vor  duce   minieră  Hunedoara  s-a  mun  ¡nalte  semnificaţii  patriotice.   potenţialului  de  producţie
           la  Grupul  şcolar   de   con  la  respectarea   fără  nici  o   cit  cu  tenacitate  şi cu dăruire   Duminică  au  fost   jtrezenţi
           strucţii.  iar  cei  din  llejan  la   modificare  a  structurii  anului   totală,  s-a  asigurat  cn  maşi  la  datorii»  peste  5 700  de
           Pâuliş.  Cele  două  zile  de  în  şcolar.  Este  insă  necesar  ca   nile  şl  instalaţiile  să  funcţi  salariaţi,  iar  rezultatele  ob
           trerupere  vor  putea  fi  recu  ţoale  conducerile  de   scoli,   oneze  la  parametri  superi  ţinute  dau  certitudinea  că   Gravele  pagube   provócale   cuărîî  fermelor  de  creştere  sî   acţiunile  în  sectorul  producţiei   peste  20  lone  porumb  din  gru
           perate  pînă  la  sfîrşilul  anu  cadrele  didactice  şi  întreaga   ori,  Pentru  furnale  au  fost   angajamentul  sporit  —  de  fa   de  revărsarea  apelor  au  lăsat   inqrăşare  a  porcilor.  înreqis-   vegetale.  Pentru  a  stabili  cu   pele  90  si  f00,  urmînd  ca  res
           lui.                        masă  a  elevilor  să-şi  intensi  extrase  suplimentar,  in  a-   2  la  4  milioane  de  lei  la   urme  adinei,  alinqînd   valori   trindu-se  pierderi  care   însu  precizie  măsurile  ce   trebuie   tul  de  9  tone  necesare  acope
             —  Cum  a  fost   asigurată   fice  eforturile  in  vederea  în  censlă  zi, 4QS0  tone  de  mine  producţia  marfă  —  va  fi  în  însemnate  si  in   întreprinde  mează  mai  mull  de  330 000  lei-   întreprinse  în  scopul  obţinerii   ririi  întregii  suprafeţe   com
           continuitatea  procesului   ln-   cheierii  cu  succes  a  trimes  reu  brut,  la  Uzina  de  pre  deplinit  şl  depăşit.  rile  aqricole  de  slal  din  judeţ.   O  imaqine  reală  asupra  dis  unei  eficiente  cîl  mai  ridicate   promise  sâ  fie  obţinute  în  â-
           strucllv-educatlv  la   şcolile   trului.   respectiv  a   anului   parare  Teliuc,  s-a  obţinut  cu   In cadrul muncii patriotice,   Din  discuţia  avută  cu  tovară  trugerilor  provocate  se  va  pu-  de  pe  fiecare  hectar  cultivat,  cesle  zile  prin  repartiţii.  Refe
           din  tlla  ?                şcolar.                                                     prezenţi  au  fost  şi  minerii   şul  inq.  Dumitru  Fintlnâ,  di                                                    ritor  la  producţia   de  legume
             —  Datorită  faptului   că  a-                            2 300  tone  mat  mult  mine  de  la  E.  M  Hol la.  Valoarea   rectorul  Inspectoratului  jude                                                 s-a  stabilit  ca  o  bună  porte
           ceăstă  localitate  a  fost  com  Interviu  consemnat  de   reu  de  fier  concentrat.  Au   minereului  extras  în  această   ţean  pentru  I.A.S.,  am  reţi                                               din  suprafaţă  să  fie  însămîn-
           plet  inundată,  aici,  limp  de   C.  DROZD                mai  fost  extrase  şi  pregătite  zi  reprezintă  23 800  de  lei.  nut  că  la  cele  pesie  3.9  mili  In  întreprinderile  agricole  de  stat   tată  cu  fasole  si   castraveţi*
                                                                                                                                oane  iei  pierderi  evaluate  la                                                         De  asemenea,  locul  plantelor
                                                                                                                                 un  prim  bilanţ  întocmit   în                                                          furajere  calamitate  va  fi  luat
                                                                                                                                 raport  cu  cheltuielile  efectua                 din  judeţ                            lot  de  nutreţuri  cultivate.  Por
                                                                                                                                 te  plnă  acum  pentru  realiza                                                         tele  şl  mijloacele  mecanice  de
                                                                                                                                 rea  producţiei  calamitate,  care                                                       care  dispun  întreprinderile  a
                                                                                                                                 afectează  întreprinderile  agri
                               IMAGINI                             DIN              JARA                                         cole  din  Orăstie  şi  Simona,  se   tea  forma  însă  numai  după  re  s-au  format  colective  de  spe  gricole  de  slat  din  judeţ,  prin
                                                                                                                                                                                                                          folosirea  (a  întreaga  capacita
                                                                                                                                                               tragerea  completă  a  apei,  care
                                                                                                                                                                                            cialişti  care  la  faţa  locului,  pe
                                                                                                                                 adaugă  încă  o  pagubă  de  pe
                                                                                                                                                                                                                          te  satisfac  cerinţele  Impuse  dé
                                                                                                                                 sie  100 000  Ici  determinată  de   mai  stagnează  pe  mari  supra  terenul  unde  s-au  retras  ape  executarea  înlr-o  perioadă  cît
                                                                                                                                 revărsarea  rîului   Galbena  în   feţe.                   le.  analizează  starea  culturilor,   mai  scurtă  a  lucrărilor  agri
                                                                                                                                 zilele  trecute,  pe  terenurile  a-   Dîn  prezentarea   sumară  «   tarla  cu  tarla,  luînd  deciziile   cole  necesare  redresării  acti
                                                                                                                                 parţinăloare   I.A.S.-ului   din   efectului  negativ  al  inundaţii  ce  se  impun,  respectiv   de   vităţii  de  producţie-  La  urgen
                                                                                                                                 Sîntâmărîa-Orlea;             lor  se  desprinde  (aptul  că  in   menţinere  sau  înlocuire  a  cul  tarea  pregătirii  terenului   se
                                                                                                                                  Dc  pe  urma  inundaţiilor  au   faţa  consiliilor  de  administra  turilor  care  nu  se  mai  pol  re  are  în  vedere  utilizarea  trac
                                                                                                                                 suferit   îndeosebi   culturile,   ţie.  a  conducerilor  de  ferme,   dresa.  In  scopul  de  a  asigura   toarelor  în  schimburi  orelnn-
                                                                                                                                 fiind  acoperite  de  ape   peste   a  tuturor  lucrătorilor  din  în*   repunerea  cît  mai  grabnică  în   gite  sî  -pe  timpul  nopţii.
                                                                                                                                 500  de  hectare  cultivate   cu   trepnndorile  aqricole  de   stat   circuitul   productiv  a  terenu  Strădania  depusă  în   areste
                                                                                                                                 griu  si  porumb.  34  hectare  cn   se  ridică  probleme  de  o  deo  rilor  inundate,  consiliilor   de   zile  de  către  lucrătorii  din  în
                                                                                                                                 iegume.  56  hectare  cu  cartofi.   sebită  complexitate  şi  răspun  administraţie  li  s-a  indicat  să   treprinderile  agricole  de  stat
                                                                                                                                 100  hectare  cu  ih  si   plante   dere  pentru  refacerea  în  cel   mobilizeze  neîntîrziat   toate   din  judeţ  penlru  a  diminua  pa
                                                                                                                                                                                            forlcle  de  care  dispun  unităţile
                                                                                                                                 furajere.  La  acestea  se  inai  a  mai  scurl  timp  posibil  a  stri  la  evacuarea  apei  prin  săparea   gubele  provocate  de  inundaţii
                                                                                                                                 daugă  524  hectare  ogoare'  şi   căciunilor  şi  valorificarea  în                    se  integrează  in  efortul  colec
                                                                                                                                281  hectare do păşuni  şi  fi naţii ri   tregului  potenţial  productiv  al   de  canale  şi  şanţuri  pe  supra  tiv  pe  care-1  face  întreaga  ţară
                                                                                                                                                                                                                     In
                                                                                                                                                                                            feţele  unde  există  băltiri.
                                                                                                                                 naturale.  Iii  afară  do  culturi;,   unităţilor.  In  ceea  ce  priveşte               în  scopul  înlăturării  efectului
                                                                                                                                 s-au  produs  importante  paqu-   activitatea  în  seclorul  zooteh  acelaşi  scop  se  folosesc  si  cele   revărsării   apelor  si   creării
                                                                                                                                 1)0  prin  distrugerea  amenajări  nic.  ne  relata   interlocutorul   12  pompe  aflate  în   dotarea   condiţiilor  necesare  satisface
                                                                                                                                 lor  pentru  irigaţii  existente  pe   alît  la  ferma  din  Gelmar.  cîl   f.A.S.-urilor.  Deoarece  stadiul   rii  cerinţelor  de  produse  agro-
                                                                                                                                 111  hectare  si  a  color  aflate   şi  la  înqrăşăloria  din  Orăştie   de  executare  a  lucrărilor  agri  alimentare  ale.  populaţiei   de
                                                                                                                                 in  cxeculîe  pe  alte  80  de  hec  situaţia  a  început  să  se  nor  cole  este  destul  de  înlîrzia!   la  orase  si  sate.  Mobilizînd  în-
                                                                                                                                 tare.  Cele  mai  mari  suprafeţe   malizeze.  S-au  aplicat   trata  fală  de  perioada  in  care  ne   begul  potenţial  productiv   al
                                                                                                                                 afectate  au  fost  la  fermele  din   mentele  necesare  (a   animale   aflăm,  mai  mult  ca  oricînd  se   fermelor  $i  întreprinderilor  la
                                                                                                                                 Lăpusnic.  Deva  si  cea  legumi  şi  s-au  luat  măsuri  în  vederea   cere  intervenit  energic  cu  toa  redresarea  producţiei  agricole.
                                                                                                                                 colă  din  Simeria.  Deşi  anima  asigurării  unui  număr   sporii   te  măsurile  posibile  menite  să   f.A.S.-urile  din  ludeţul  nostru
                                                                                                                                 lele  nu  au  căzut  direct  pradă   de  monte  la  scroafe,  ceea  re   contribuie  la  sporirea  recoltei.   vor  putea  răspunde  prin  fapte
                                                                                                                                                              va  crea  condiţii  de  recuperare   Intr-o  asemenea  situaţie.   pe   chemării   pariidului,   contri
                                                                                                                                 furiei  apelor,  seclorul  zooteh
              Inundaţii  in  judeţul  Brâila  -   Baldovlneşti.            Satu  Mare  -   spitalul  de  campanie  cu  600  de  locuri.                       a  pierderilor  de  pureci.   lingă  suplimentarea  cantităţilor   buind  cu  Loal.o  resursele  exis
                                                                                                                                 nic  a  plătit,  la  rîndul  său,  un   Mai  anevoios  însă,  din  cau  de  îngrăşăminte  chimire  ce  sF   tente  la  sporirea  recoltelor  si
                                                                                                                                 Iribul  greu  ca  urmare  a  eva-  za  stagnării  apelor,  se  reiau  vor  administra,  s-au   asigurat  a  producţiei  animaliere.





