Page 87 - Drumul_socialismului_1969_02

\ OttUM UL SO CIALISM ULUI
ssam

trîna, Cerbăl, Topliţa, Blăjeni, in contextul materializării po­ obţinute în realizarea sarcini­
litic ii partidului. In
această
"V INTIMPINAttjffi: ALEGERII OR DE DEPU TA I I (Urmare din pog. I) Bulzeşti, nu erau ajutate vre­ direcţie ne-am orientat atenţia lor de plan, in transpunerea
in viaţă a politicii partidului.
me îndelungată, să fie înlătu­
Condiţii mai rate. atunci cind a fost luată iniţia ­ Ce poate fi mai grăitor, spre
Pornind de Ja exemplele de tiva punerii în funcţiune îna­ a exprimo eforturile depuse
j
Alteori, participarea directă
dc comunişti, de către toţi oa­
mal sus, s-ar putea pune însă
inte de termen a laminorului
C O N T IN U IT A T E IN bune pentru la activitatea organizaţiilor dc întrebarea: consacrînd cea mai bluming de 1 300 mm de la tru perfecţionarea organizării
menii muncii din judeţ pen­
parlid ne da posibilitatea
să
Hunedoara, in acest sens au
mare parte a timputui rezol­
î mineri
decît
producţiei şi a muncii,
■ ajungem la concluzii generali­ vării operative a diferitelor fost îndreptate eforturile pen­ faptul că in anul trecut unită­
zatoare şi care. la rindu-le, im­
probleme locale,
tru îmbunătăţirea muncii pe
nu
scapă
pun măsuri mai ample. De aici, oare din vedere biroul comi­ şantierele de construcţii dc lo­ ţile economice din judeţ au
Bala minerilor de la mina : din studierea realităţilor, a si­ tetului judeţean direcţiile ma­ cuinţe din Petroşani, Deva etc. realizat o producţie suplimen­
A C Ţ IU N IL E O B Ş T E Ş TI : Aulnoasa a fost modernizată : tuaţiei concrete din fiecare co­ jore şi de perspectivă ale dez­ Tot astfel, pe baza unor studii tară de peste 150 de m ilioa­
: şi dotată cu accesorii pen- j
ne lei, Iar .demarajul", pen­
şi analize, a consultării orga­
lectiv de muncă, au izvorî! şi­
voltării judeţului ?
Practica
: tril a i se asigura o mai bu- :
nizaţiilor de partid şi a unui
; nă funcţionalitate. Lucrări- ■ rul de consfătuiri şi dezbateri dovedeşte că acest contact ne­ mare număr de specialişti, am tru înfăptuirea sarcinilor a-
ccstui an este promiţător !...
m ijlocit cu viaţa nu numai că
pe care le-am întreprins, la în­
i le de modernizare şl reuti- ; ceputul lui 1969, cu scopul con­ duce la cunoaşterea aspectelor ajuns la concluzia câ obiecti­ După cum se ştie, munca de
L o c u ito r ii c o m u n e i V a t a d c l o c a lu l şi c u r te a ş c o l i i ; c e t ă ­ 200 t o n e b a la s t p e marginea ; lare, terminate de curind, au \ centrării tuturor energiilor pen­ concrete ale Industriei, agri­ vul hotărîtor în sporirea indi­ partid este o muncă cu oame­
J o s a u în c h e i a t a n u l c a re a ţe n i i d in P r i h o d iş te ş i-a u î m ­ d r u m u r i l o r r e s p e c tiv e . Im a - \ fost efectuate Ia sălile gar- ; tru realizarea sarcinilor de plan culturii, vieţii social-culturalc. cilor de utilizare a agregate­ nii; ea trebuie să dinamizeze
t r e c u t , c u b o g a te r e a liz ă r i p e p r e j m u i t şi e i şco a la . c c a s tă p r i m ă a c ţ i u n e a u p a r t i ­ \ derobelor pentru haine de \ ale acestui an hotărltor al cin­
lin ia b u n e i gos{)O dăriri şi î n ­ ■ stradă şi de lucru, camere- ?
P e ra z a c o m u n e i s -a u m a i c i p i a p r o a p e 400 d e c e tă ţe n i. cinalului, a angajamentelor lua­
f r u m u s e ţ ă r i a s a t e lo r lo r. L a ; le de fmbrăcare şi cabinele •
c o n s t r u i t S p o d u r i n o i, a lte 8 L o c u ito r ii d i n B a s a r a b a s a a u te ca răspuns In chemările lan­
i n t i l n i r i l c ce le - a u a v u t c u : de duşuri. Bala a fost dola- j
p o d u r i a u fo s t r e p a r a te , s-a u c e r u t să se c o n s tr u ia s c ă u n sate cu prilejul conferinţelor
c a n d i d a ţ i i F r o n t u l u i U n i t ă ţi i : tă şi cu cabinet de raze ui- i
î n t r e ţ i n u t şi r e p a r a t d r u m u ­ p o d p e s te v ă il e C i u n g a n i şi judeţene de partid, discuţiile
S o c ia l i s t e ei a u v o r b i t c u m i n - : Iravlolcte, minerii puţind j
rile şi m u l t e a lte lu c r ă r i d c P r ă v ă lc n i. P e n t r u c o n s t r u c ţi a purlaje cu factorii de răspun­ STIL SI METODA
d r i c d e s p r e f i e c a r e l u c r a r e î n ­ i compensa la Ieşirea din •
i n te r e s o b ş te s c V a lo a r e a m u n ­ a c e s tu i p o d c o n s iliu l p o p u l a r dere din unităţile economice,
f ă p t u i t ă p r i n a c ţ i u n i d e m u n ­ : schimb lipsa acestor raze \
cii p a t r i o ti c e d i n a n u l t r e c u t c o m u n a l a l u a t m ă s u r i l e c u ­ cu secretarii comitetelor de
că p a tr io tic ă şi c o n t r i b u ţ i e v o ­ : pe limpul celor opt ore de ■;
d e p ă ş e ş t e s u m a d e 600 000 lei. v e n i t e : s-a p r o c u r a t şi f a s o ­ partid pentru valorificarea tu­
lu n ta r ă . I n t o a te c e le 13 sa te
F ă c tn d b i l a n ţ u l r e a liz ă rilo r , n a t l e m n u l n e c e s a r şi a fo s t ; lucru fn subteran. turor rezervelor în scopul
d c p e ra z a c o m u n e i s-a f ă c u t
c e t ă ţ e n i i, î m p r e u n ă c u c a n d i ­ a n g a ja tă o e c h i p ă d e meseriaşi creşterii eficientei activităţii ÎN MUNCA DE PARTID
c îte c e v a n o u . S ă t e n i i d i n P r ă ­
d a ţ ii lor, a u h o t ă r i t ca şi in p e n t r u a e x e c u t a lu c r a re a . economice
v ă l e a i a u c o n s t r u i t u n c ă m i n a n u l a c e s ta să c o n t i n u e a c ţ i u ­ P iu ă la 15 m a r ti e , p o d u l v a fi
c u l t u r a l c u o c a p a c i t a te t/e* Pentru a imprima un mai
n ile d e î n f r u m u s e ţ a r e şi g o s ­ t e r m i n a t . E l v a leg a c e le 3 accentuat dinamism muncii de
200 lo c u r i, cei d i n B ir tin , d e Al IX-leo
p o d ă r ir e a sa te lo r , v e n i n d c u sa te : B a s a r a b a s a , C i u n g a n i şi partid, noi folosim, cind in ­
a s e m e n e a , ş i-a u d u r a t u n c ă ­
m u l t e p r o p u n e r i v a lo r o a s e . In P r ă v ă le a i. tervin probleme deosebite,
m i n c u l t u r a l c u 300 d e lo cu ri, concurs al for­
u n e le lo c u r i —- d u p ă a n a l i z a ­ metoda repartizării tempora­ dar face posibilă aplicarea ce­ lor siderurgice este promova­ conştiinţele, să concentreze e­
ia r la O c iş o r a fo s t r id ic a t in C e t ă ţ e n i i a u f ă c u t şi a lte
rea p r o p u n e r i l o r in c o n s iliu l re a membrilor biroului comi­ lor mai bune măsuri spre a rea consecventă a progresului forturile spre obiectivele de
r o ş u lo c a lu l u n e i şco li d e 4 p o p u l a r c o m u n a l — s-a şi t r e ­ p r o p u n e r i d c in te r e s o b şte sc , maţiilor artistice j acţiona pentru perfecţionarea tehnic, însoţită de ridicarea cel mai înalt interes. Insist a­
a n i. c ă ro ra li s-a a c o r d a t a c e e a ş i tetului judeţean, pe anumite
c u t la lu c r u . A s t f e l , s-a f ă c u t a te n ţie . B u n ă o a r ă , d o r i n ţ a lo ­ organizaţii de partid şi dome­ lor In perspectivă. Contactul nivelului pregătirii tehnico- supra acestui fapt, întrucît în
I n s a t u l T i r n a v a d e C riş p r o p u n e r e a să se r e p a r e d o u ă c u ito r ilo r d i n O c iş o r d c a se de amatori nii de activitate, unde se sim­ cu viaţa, pe lingă cunoaşterea profesionale, a cadrelor. Cum activitatea noastră, uneori, no­
s-a i n t r o d u s c u r e n t u l e le c tr ic d r u m u r i ( P r ă v ă lc n i — C iu n - î n f i i n ţ a o staţie d c a u t o b u z in te nevoia unui sprijin din operativă, ridică şi problema am intervenit ? Prin comisia ţiunea de operativitate este
şi i l u m i n a t u l p u b l i c p e to a te g a n i şi P r i h o d iş te — Tută- cele mai calificate. Această modului in care are loc inter­ economică om acordat sprijin înţeleasă, în mod greşit, ex­
u l i ţ e l e ; la c e n t r u l d c c o m u ­ ră ş ti — B ir ti n ) , p e o l u n g i m e s a t u l lo r a şi f o s t î m p l in i t ă , Duminică s-a desfăşurat practică am întregit-o prin venţia, amploarea şi profunzi­ Comitetului municipal de clusiv ca intervenţie pentru
n ă V a ţ a d e J o s, a î n c e p u t c o n ­ d e 20 k m . C o n s i l iu l p o p u l a r iar p r o p u n e r e a p r i v i n d p ă ş u - fn centrele Berlu, lila şi informarea reciprocă intre mea acesteia. Aici este vorba partid Hunedoara, organizaţii­ determinarea unor măsuri
s t r u c ţ ia u n e i p i e ţ e d e a l i m e n ­ a s o c o tit a c e a s tă p r o p u n e r e n a t u l in g o lu r ile d e p ă d u r e s-a Burjuc, faza inlercomunală membrii biroului, astfel ca în­ de stilul de muncă al comite­ lor de bază şi cadrelor tehni­ imediate, ceea ce duce la tu­
te, a f o s t e x e c u t a t ă r e p a r a ţ i a p r i n t r e u r g e n ţ e şi a o r g a n iz a t r e z o l v a t p r i n î n ţe l e g e r e a cu a celui dc-al IX-Iea Concurs treg colectivul să fie la curent tului judeţean, de care depin­ ce din combinatul siderurgic telarea conducerilor anumitor
c a p ita lă a i n t e r n a t u l u i şco lii munca p e n t r u î n f ă p t u i r e a ei, c o n d u c e r e a o c o lu l u i s i l v i c d e al formaţiilor arllsllce dc a- cu problemele şi să poată in- de îmbinarea prezentului cu în extinderea metodei de ela­ întreprinderi sau organizaţii
g e n e r a le şi s - a u î m p r e j m u i t t r a n s p o r t î n d u - s c d e ja p e s te la B a ia d c C riş. maiori Prilej de punere în .torveni, dacă e necesar. Tot­ perspectiva, rezolvarea aspec­ borare a oţelului cu oxigen — judeţene Faptul că, în aseme­
valoare a folclorului local odată, am organizat in aşa fel telor individuale cu soluţiona­ prin folosirea lăncii perfecţio­ nea cazuri, este neglijat apor­
tul organizaţiei de partid la
muzical şi coregrafic. dc munca, ineît fiecare organiza­ rea celor de larg interes. Anul nate (inovaţie a unui oţelar
remarcare a talentelor adis- • ţie de partid din judeţ să p ri­ trecut, de exemplu, lucrările de aici), reducerea tim pului de elaborarea m odalităţilor de
lice, spectacolele au atras mească. la anumite intervale, de investiţii, însumînd, pentru reparaţie la cald şi la rece a îmbunătăţire a muncii, duce la
aplicînd
judeţul Hunedoara 2,5 m iliar­
cuptoarelor Martin,
diminuarea eficienţei ajutoru­
CANDIDAŢI AI FRONTULUI admirat măiestria artistică a un sprijin eficient din partea de lei, au debutat defectuos. un sistem de cointeresare în lui acordat, oricît de operativ
sute de spectatori care
au
jude­
comitetului de partid
concurenţilor. ţean. Aceasta a făcut ca nea­ Nu exista front de lucru, rit­ raport cu calitatea şi cantita­ ar fi acesta. Un asemenea mod
mul pe şantiere era
obţinut.
Inegal,
Aceste
tea oţelului
de a interveni plăteşte, uneori,
UNITÂTII SOCIALISTE junsuri mai vechi, cind comu­ perioadele de încetineală al­ măsuri au contribuit efectiv tribut superficialităţii, şt, din
ne îndepărtate cum sînt Bă-
asalt
ternau cu munca in
la sporirea indicilor de u tili­
păcate, este încă prezent
în
Toate acestea, membrii birou­ zare a cuptoarelor M artin cu munca unor activişti de partid,
lui judeţean le-au cunoscut 2 la sută faţă de nivelul anu­ de sindicat, ai U.T.C., ai con­
prin prezenţa pe şantiere, prin lui precedent, precum şi la siliilor populare, care trec in
participarea directă la îndru­ creşterea între 2 şi 8 la sută grabă prin întreprinderi şi sa­
SERILE S construcţii. Contactul nemijlo­ a indicilor de utilizare la la­ te, fără a sesiza neajunsurile,
marea muncii de partid
din
minoare, în raport cu profilul
fără a determina măsuri pro­
cit a relevat insă şi neajunsuri
Analizele decadele şi lunare
mai generale, între care, cu fiecărui agregat funde şi cuprinzătoare spre
Im plicaţiile
lor.
înlăturarea
deosebire, unele metode for­ care se fac cu regularitate în negative ale unui astfel de stil
male practicate în îndrumarea întreprinderi în legătură cu
P e r d e a u a c e r n ită a serii c a re u n i i şi-o p e tr e c p e la îndeplinirea planului, au pus de muncă sînt diverse. Aşa
i n v e ş m i n l a s c sa tu l, f ă c i n d să p o r ţ i le f e t e l o r d i n a lte sa te , organizaţiilor de partid. Con­ in evidenţă, de asemenea, nu s-a întîm plat pe şantierul de
ră sa ră , u n a d u p ă a lta , l u ­ li se a m i n t e ş t e î n d e m n u l la stituind colective de studiu, numai neajunsurile asupra că­ construcţii-montaj Bîrcea, la
m i n i g a l b e n e In fe r e s tr e . La c u m i n ţ e n i e . alcătuite din activişti de rora trebuie îndreptată atenţia minele Dîija şi Paroşeni, la
- a c e s te o re a le în s e r ă r ii — „ N u m a lin , d o r u lc , lin, / partid şi specialişti in econo­ intr-o perioadă sau alta, ci şi I F. Haţeg, unde, ca o conse­
mie şi construcţii, am trecut
m i n u n a t e l e s e r i d e ia rn ă a le C ă p c -a ic i e lo c s tr ă in . / N u ­ la acordarea unui ajutor mai posibilităţile, rezervele exis­ cinţă a preluării fără o anali­
s a te lo r — p a şii z e c ilo r d c m a în c e t, m â i p r i e te n e , / Că ză critică a diferitelor justi­
. w ' larg, care a urm ărit deopotri­ tente in întreaga industrie a
s ă t e n i d i n R ib i ţ a d u c e a u sp r e v o r să te p i e p t e n e / ficări şi-explicaţii invocate de
■>* n a 4[L Bjfj ş ş p p i căminul c u lt u r a l I n a ş t e p t a ­ V e r s u r i l e c în te c u lu i. d i n vă perfecţionarea vieţii de judeţului, spre a obţine pro­ organele tehnico-administrati-
partid pe şantiere, ca şl a ac­
spori
rea se rii fo lc lo r ic e , d e v e n i t ă p o p o r, a le a c e s tu i m a r e p o e t tivită ţii economice, folosirea ducţii suplimentare, a Din a­ ve, neajunsurile în activitatea
eficienţa economică.
:J P ' i ' < - ■ >i^C - o b i ş n u i n ţ ă la c ă m i n u l c u l t u ­ a n o n i m , s t i r n e s c în i n i m a şi judicioasă a tuturor resurselor ceste analize, biroul comitetu­ productivă au persistat multă
GHEORGHE GEORGESCU, AUREL IANCU, muncitor lă­ SILVIA MEZA, profesoară, ra l d i n sat, o a m e n i i s c h i m ­ s u f l e t u l o a m e n i l o r fio r ii umane şi materiale In felul lui judeţean a desprins, de e­ vreme.
director al O.C.L. Alimentara cătuş la Preparaţia Petrila, directoarea Şcolii generale din b a u v o r b e şi impresii, p o ­ b u c u r ie i, înălţarea s e n t i m e n ­ acesta, ajutorul acordat a avut xemplu. concluzia că există Desigur, munca de partid
Hunedoara, candidat in cir­ candidat in circumscripţia e- Geoagiu, candidată In cir­ v e s t e a u to t f e l u l d e f a p t e şi tu lu i d e î n fr ă ţi r e c u n a t u r a . In vedere nu numai rezolva­ posibilităţi pentru depăşirea nu poate fi măsurată in uni­
cumscripţia electorala muni­ lectoralâ orăşenească nr. 14 cumscripţia electorală comu­ i n t i m p l ă r i trăite, şi a u z i t e „C i n e - a zis d o in a , d o in a , / rea situaţiei dc moment, res­ planului la produsele destina­ tăţi fizice. Dar tot aşa de ade­
N - a u lip s it c x n te c e le p o p u ­
cipala nr. 1 — Hunedoara. — Petrila. nală nr. 11. lare, u n e le b ă t r i n e ş ti , n e d e ­ A r s ă i-a fo s t i n im a , / C u m fi pectiv ritm ul de lucru defec­ te exportului şi, totodată, de vărat este câ munca de partid
trebuie să-şi găsească îm plini­
a m e a , s ă r a c a / C i n e - a zis
f i n i t e ca v lr s t ă î n t i m p , a l t e ­ d o in a d i n ti i e , / A r s ă i-a fo s t tuos, ci evoluţia in ansamblu, reducere a importului la unele rea într-un scop precis, acela
le n o i, a s c u l ta t e la r a d io s a u ca şi m ie . ( C i n e - a s t i n i i t ho- dc perspectivă, a colectivului, materii prime, materiale şi u- al înfăptuirii sarcinilor trasa­
astfel ca neajunsurile să nu sc
te l e v i z o r , m e s a j e d e p e p l a ­ rlle, / A i b ă o c h i ca f l o r i l e , ! lilaje care pot fi înlocuite cu te de partid. Pornind dc la a­
iu r ile m o ţ e ş t i s a u m o l d o v e Ş i f a ţa ca zo rile". mai repete după o anumită produse realizate în tară. Pen­ ceste cerinţe, Comitetul jude­
perioadă.
folosirea
tru evidenţierea şi
„Ş tiin ţa Petroşani va menţine n e , d i n O a ş sa u î n d e p ă r t a ­ s ă t e n ii d i n R ib iţa d a u g la s operativitatea şi dinamismul acestor rezerve au fost con­ ţean de partid Hunedoara se
P o r n i ţi la c în t e c şi v o r b ă ,
Experienţa ne-a arătat
că
ta U o b r o g e .
preocupă permanent de per­
stituite colective care au ana­
Î n c e t, î n c e t, r e p e r t o r i u l s e ­
rii f o lc lo r ic e şi-a i n tr a t in c ln t c c e lo r şi s t r i g ă t u r i lo r lo ­ muncii noastre cunosc valorile lizat, in fiecare întreprindere fecţionarea stilului de muncă,
pentru a concentra toate ener­
cale. C o l in d e l e 2tse fii s ă r b ă ­
r i t m u l său. S ă t e n i l o r le s tn l to rile ie r n ii, c i n t e c e lc d e p e ­ cele mai înalte, atunci cind exportatoare, posibilităţile, re­ giile comuniştilor, ale oameni­
p r e z e n t a t e o b i c e i u r i şi t r a ­ tr e c e r e , d o i n e l e şi s trig ă ttiri- în centrul atenţiei organelor sursele de sporire a planului lor muncii spre a da viată
pentru export
dc partid sc afiA nu
simple
contactul cu plutonul fruntaş" d i ţi i s t r ă v e c h i , d i n to a te ţ i ­ le lo ca le, r o s tite c u m ă i e s ­ măsuri tchnico-administrativc, a muncii de parlid tinde să măreţului program elaborat
Creşterea eficienţei practice
m i n u n ă ţ i i l e
n u t u r i l e ţă rii,
de partid, in vederea dezvol­
trie d e F lo r ic a G r ă d in ă , D a n
ci eforturi investjte spre a fa­
f o lc l o r u l u i local, in to a tă f r u ­
R o m a n , L e tiţia D a n , N ic o la e
m u s e ţ e a şi p r o f u n z i m e a lu i T o n ţa , s în t c lt e v a d i n cele ce s& crească rolul conducător devină în lot mai mare măsu­ tării necontenite a patriei
noastre
s u fle te a s c ă . a s c u l ta t e c u i n te r e s d e a u d i ­ al organizaţiilor «1c partid, ră o caracteristică proprie şi
S t r i g ă t u r i l e d e jo c şi d e tori. B in e c u n o s c u t e l e jo c u r i astfel ca fiecare organizaţie, comitetelor municipale, orăşe­
„ ^Afirmaţia aparţine tovară­ generală şi îmbunătăţirea pro­ vrem să pronosticăm şansele n u n t ă , In m u l t e d i n e le sa ti- m o ţ e ş t i , v e r s u r i l e c în t e c u l u i fiecare comunist, să ştie cum neşti, comunale de partid, a (Articol apărut în ziarul
şului prof. Gheorghe Irimie, cedeelor tehnice de bază An­ echipei, dar afirmăm (lucru r i z i n d u - s e c a r a c te r e o m e ­ n o u , a le b u c u r i e i , î n c h e i e organizaţiilor de bază, găsin- „Scînleia" nr. 7987 din 25
antrenorul echipei divizionare trenamentele, desfăşurate al­ valabil pentru toate formaţiile n e ş ti, s î n t m u l t g u s t a t e dc. m i n u n a t a se a ră fo lc lo r ic ă , d e ' Işi pot realiza înalta menire du-şi finalizarea in succesele februarie 1969).
C Ştiinţa Petroşani, şi ea tră­ ternativ — două în sală şi u­ din judeţul nostru) că numai p u b l i c u l s p e c ta to r . E s te v i ­ n e u i t a t p e n t r u s ă t e n ii d i n
dează modestia. Modestie care nul in aer liber — au fost seriozitatea in muncă va asi­ z a tă , i n t r - u n l i m b a j ir o n ic şi, R ib iţa .
confirmă din nou seriozitatea frecventate cu regularitate de gura succesul, va aduce lau­ Iu a c e la ş i t i m p u s t u r ă t o r , le ­
întregului colectiv ce a reu­ toţi componenţii lotului Şe­ rii victoriei Pînă în prezent, n e v i a fe te lo r . F e c io r ilo r , c a ­ EUGEN BURZA
şit, pe baza disciplinei, pre­ dinţele „de sală" au vizat la Ştiinţa, seriozitatea domi­ re îşi î m p ă r t ă ş e s c b u c u r i a metodist la Casa judeţeană Uzina de autocamioane
gătirii corespunzătoare, a dezvoltarea forţei, mobilităţii, s f i r ş i t u l u i d e s ă p t ă m î n ă şi a
muncii în ultimă analiză, să supleţei, a rezistenţei în re­ nă.. d u m i n i c i i c a re u r m e a z ă , p e a creaţiei populare
aducă formaţia studenţească gim de viteză. „Metoda antre­ „Steagul roşu" Braşov
pe prim ul loc la sfirşitul turu­ namentului în circuit, prin N. STANCIU
lui campionatului. Simplul sporturi şi jocuri complimen­
fapt că echipa este liderul se­ tare şi elemente de gimnasti­
riei a Vl-a ar fi suficient şi că acrobatică asigură o efi­ Strada Poicneloi nr. 5, telefon 24.35.4, judeţul Braşov
justificativ pentru o afirmaţie cientă pregătire fizică genera­
de genul „vom ocupa locul în- lă”, ne-a asigurat tovarăşul
tîi la sfirşitul campionatului". Gh. Irim ie Pregătirile, organi­ VINDE DIN STOC DISPONIBIL
Dar, modestia şi seriozitatea zate pe etape, au vizat creş­ PE BAZA DE COMANDA FERMĂ, FĂRĂ REPARTIŢIE,
de care vorbeam au determi­ terea continuă a intensităţii
nat pe antrenorul Irim ie să nu de lucru, ajungînduvse ca în UNITĂŢILOR SOCIALISTE ŞI COOPERATISTE :
se hazardeze în iluzii şi de­ perioada 5-16 februarie să se — blocuri matriţe, profile mijlocii, profile uşoare ;
claraţii sonore. O bună cu­ execute antrenamente zilnice
noaştere a potenţelor proprii, sau chiar două pe zi. — ţevi construcţii, electrozi de sudură, sirmă de sudură ;
a valorii echipei şi conştiinţa Din programul de antrena­ — anvelope, laminate de alamă, laminate cupru, laminate
greutăţii returului fac ca oa­ ment nu lipsesc nici jocurile
menii să fie chibzuiţi. de verificare. Pînă la reluarea de aluminiu ;
Chibzuiala cu care jucătorii campionatului, formaţia Ş tiin­ — materiale electrice, lacuri, vopsele şi chimicale ;
Ştiinţei abordează returul a în­ ţa va îmbina antrenamentele
cepui ... cu sfirşitul turului. cu cîte două meciuri pe săp- — cărămizi, şamotă, silică.
Pregătirile echipei au conti­ lămînă Informaţii suplimentare veţi obţine dc la serviciul dc apro­
nuat pînă în data de 22 de­ Ca noutăţi de lot consem­
cembrie, cu o intensitate mai năm promovarea juniorului vizionare al uzinei, unde sc pot consulta şi listele de materiale.
scăzută — numai cîte două Danciu care, după spusele an­
antrenamente pe săptămînă. trenorului, „este tînăr — elev
Vacanţa fotbaliştilor de la —, promite prip comportarea
Ştiinţa a fost mai scurtă de- sa mult, este un element de
cît a altor echipe. In 8 ianua­ perspectivă". De asemenea, au
rie au fost reluate pregătirile mai fost cuprinşi în lot Dlu-
oficiale. Pentru unii jucători janschi (Petrila) şi Farcaş
antrenamentele nu s-au între­ (Baia Mare).
rupt deloc. Tudor, Râsădeanu, Pentru ca, într-adevăr, con­
Bulbucan, Pănescu şi a lţii s-au tactul cu plutonul fruntaş să
antrenat continuu, individual. se menţină, toţi echipierii, în
In perioada următoare lui 8 frunte cu antrenorul lor, fac
ianuarie s-a pus un accent dovada seriozităţii in pregăti­
deosebit pe pregătirea fizică re, prin fapte concrete. Nu
tualitatea muzicală : 21.05 ?tlln(ă. şlUnta agricolă ; 20.50 Teatru ra­ 19.45 Actualitatea muzicală ;
RADIO tehnică, fantezie ; 21,30 Pagini ce­ diofonic. Bulevardul Leningradu­ 20,05 Căsuţa poştală 111. Dialog cu
lebre din opere ; 22.?o Romanţe : lui de I. Siok ; 22.22 Miniaturi In­ telespectatorii ;
22.40 Moment poetic Gin ta re strumentale ; 22.30 Cronica m u­ 20,IS Avanpremieră ;
României socialiste ; 22 45 Meridia­ zicală ; 22.40 Piese pentru harpă ;
PROGRAMUL -I : 5.05—6.00 Pro­ ne melodii — emisiune dc Maria 23.07 Scene din opera „Cel patru 20.30 Telecinemateca .* „Perlele co­
roanei", film artistic cu Sacha
gram muzical de dimineaţă ; C.OS lolna ; 0,03—6.00 Estrada nocturnă. bădărani- de Wolf Ferarl ; 23.45
—9.ăn Muzică şl actualităţi ; 9,30 PROGRAMUL II : 6,10 Almanah Dansul fulgilor de nea — muzică Giiltry, Ralmu, J. L. Darrn-
uşoară ; 0,08—1.00 Simfonia I In
CINEMA Matineu literar ; 10,00 Cinlccc de sonor ; 6,45 Cinteec şl Jocuri popu­ re minor de Gustav Mahler. ult şl Aricii? ;
alegeri ; 10,10 Curs de limba ger-,
lare ; 7.10 In sunet de fanfară :
mană. Ciclul U. lecţia a 21-a ; >0.30 7.37 Muzică uşoară ; 7.45 Melodii 22,10 Monografii contemporane-
Muzică populară din Muntenia : „Secretul Blcazulul11 ;
DEVA : mo nravo, seriile I şi II populare ; 8.25 Valsuri din ope­ 22.30 Arh din opere româneşti ;
(cinematograful Patria") ; Fru­ 11.05 Corul Câmlnulul cultura! din rele ; 8,35 Concert Hăndel ; 9.10
comuna Putna, Judelui Suceava ;
moasele vacanţe („Aria**) : S1ME- 11.20 Melodii de Ghcrase Dcndrl- Curs de limba germană. Ciclul 22.45 Telejurnalul de noapte.
RTA : MArturislrilc unul domn cu no şl Elly Roman ; 12.00 Două I. lecţia a 12-a ; o ,10 Muzică u­
cameră mobilată („Mureşul**) *, HU­ tnlmt intr-un vals : 12,20 Cronica şoară : lo .oi Piese pentru . plan
NEDOARA : Cu bărbaţii e o altă muzicală : 12 30 Intlinlrc cu melo­ de Carol MlcuM : 10,30 Antena
poveste („Constructorul**) ; Eu dia populară şl interpretul pre­ tineretului : 10.55 Recital de ope­ Vremea
le-am Iubit („Flacăra**) ; Un delict ferat : 13.10 Avanpremieră coti­ ră Petre Muntcanu ; n.15 Sultn a
aproape perfect (.,Sîderurg«stuI“) ; diană : 13 20 Solişti şl orchestre 111-a de Ion Dumitrescu ; 11.40 Se-
CALAN : Ea va rîdc („II iunie") ; de muzică uşoară ; 14.10 Inşlr-le Iccţluni din opereta .. Farmecul PENTRU 24 ORE întreprinderea de gnspodârire comunală
TELltrc : O fată ciudată ('(„Mine­ mărgărite (emisiune pentru copii) ; unul vals" de Oscar Strâns : 12 nr*
rul") ; GHELAR : DnlntlA epocii H.35 Concertul zilei ; f5,03 Melodii Avanpremieră cotidiană : 12.15 Vreme schimbătoare, cu cerul
de piiitră („Minerul”) ; PETRO­ cu Tino Rossi : 13,15 Studioul Concert de prtnz : 13.00 Din m u­ mnl mult norns. Temporar vor câ-
ŞANI : Să nu no despărţim („1 de poezie (reluare) : 15.35 Clnte- zica popoarelor ; 13.15 Recllnl vo­ de.a precipitaţii suh formă do ploa­ şi loeativâ Deva
Noiembrie”) ; Fete In ' uniforme cul patriotic în creaţia compozi­ cal Octav Enlgărescu ; 1.7,30 Unda 11.00 Limba franceză. Lecţia a 48-a ie şi Inpovlţă, local sub formă de
(,,Republica**) : LUPENP î Duelul torului Mlrcca Neagu ; 16.10 Dia­ veselă (reluare) : 14.10 Muzică (reluare) ; ninsoare. Vini potrivit cu Intensi­
lung („Aţuncitorosc**) ; Marysin şi logul instrumentelor ; IC..10 Ante­ populară ; 14.30 Moment -ştiinţi­ 11.30 Limba engleză. Lecţia n 48-a ficări locale din sud-cat. Zlnn,
Napoleon Cultural") ; LONEA : na tinerelului : 1C.55 Radiopubll- fic : 14,35 Muzică dc Cclu Solo- (reluare) ; temperatura va fl cuprinsă Intre «
Inlmft nobuoă-. nebună dc lepat citate : 17.00 Trlourl vocale de moneseu şi Florin Dogardo : l6-0(l 12.00 TV pentru specialişti. Chimie >1 10 grade. Iar noaptea Intre mi­
(„Minerul") ; PAROŞENI : Cel muzică uşoară ; 17,13 Ediţie spe­ Mal mlndră (ora no astră creste — .schimbători de Ioni şl uti­ nus 4 şl minus I grad. De asemenea anunţăm câ
7 samurai („Energia") ; PETRILA : cială 2 marile — AJegcrl ! ; 17.35 — cintccc ; 16.15 Consultaţie Juri­ lizarea lor In domeniul chi­
valea („Muncitoresc") ; VULCAN : Te iubim tinerele — cînlece : dică : 16,25 Actorii interpretează miei (reluare) ; lucrările menţionate mai sus se fac
Heroina („Muncitoresc") ; URI- 17.45 Radiostmpozlon. Partidul muzică uşoară ; 17.io Muzică popu­ PENTRU URMĂTOARELE A n g a j ă m ş o f e r i
CANI : Vicontele plăteşte poliţa Comunist Român — forţa condu­ lară interpretată de Maria Plc- 17.30 Telex TV ; la cererea întreprinderilor şi instituţii­
(„? Noiembrie") ; ORAŞTIE : To­ cătoare a Întregii RoeJetâU * 1B 0S Iraru şi Nicolae Săluţâ : 17,30 CJn- 17,35 TV pentru spccLtUşll Medi­ pentru autobuze, camioane şi autofur­
tul pentru rls (..Patria") ; Secre­ lă Aurelian Andrccscu : 18.05 cină, Tratamentul marilor 2 ZILE
tul cifrulul („Flacăra") : CEOA- Muzică populară şl uşoară : 18 30 Arie frumoase ; 10,25 Muzică u- pierderi de substanţă legu- lor, precum şi la cererea persoanelor gonete TV-uri.
GIU-BAI : Corlgenţa d-lui profe­ cazetn radio. Cronică electorală, şoarâ : 19 03 Luminile rampei : mentarâ ; Vreme schimbătoare, cu cerul Cei interesaţi se pot adresa 'între­
sor ; HAŢEG : Oameni in rulotă ştiri şl reportaje din tară şl de 19 30 Curs de limba- permană. 18,05 Limba germană. Lecţia a 41-a; mal mult noros. Temporar vor că­ particulare. prinderii personal sau prin telefon nr.
(„Popular") ; DRAD : „Judoka" — ' pcslc hotare : în.oo O melodie no Ciclul 11. lecţia a 21-a (<‘cluaro> : dea prcclplla|ii sub formă dc ploa­ 1315 sau 1222 Deva.
agent secret (..Steaua roşie") ; GU adresa dumneavoastră : 19 20 1*1,50 K-oan'r bună eonii : 19.55 18.30 Club XX. „Tineri din secto­ ie şi lapovitâ. Vint potrivit, cu in­
rul 3" ;
RABARZA : Tarzan. omul. mai­ Sport ; 19,30 Cintă Nelu Ilu(u şl Cercul melomanilor. Piese lirice 19.00 Telejurnalul dc scară ; tensificări din sud -est. Tempera ui­
muţă („Minerul") ; ILIA : Vlva, Petru Bundlş ; 19,50 Canţonete ; pentru pian de Grleg ; 20.30 Ora 19.30 Opiniile dumneavoastră ; ta uşor variabilă. Dimineaţa ceată
locală.
Maria ! („Lumina"). 20.05 MclodU... melodii ;> 20,30 Ac­ specialistului. Prezent şl viitor In