Page 61 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

II' f V ■ ” Ţ

TEATRUL DE STAT

„VALEA JIULUI** LA 20 DE ANI

Omagiul cordial

al publicului

CLIMATUL VIEŢII

P ublicul hunedorean Îşi cheamă la rampă a rtiştii din
Petroşani şi-i aplaudă. O face altfel decit la o repre­
zentaţie obişnuită. Aplauzele de azi nu răsplătesc o pre­
SPIRITUALE LA SATE mieră, un spectacol ori un succes, ci cununa prem ie­
relor. a spectacolelor si a succeselor, cunună Îm pletită
de-a lungul a 20 de ani. Un şirag de idei si sentimente
înalte, fă u rit sub lum ina reflectoarelor şi dăruit oame­
C lim atul v ie ţii apirMuale din nceasta, dacă ne rjlnrilra unele fo rm a lii slabe în fovoa- nilor.
m ediul rura-I. favorizat de îm ­ la apropiata sărbătoare a rea acelora cu perspectivă sau P rim iţi, m ediatori al frum useţilor spirituale, al celor
b u nă tă ţirile aduse prin organi­ sem icentenarului U n irii ? cu specific local. S lim ulînd a­ mai umane şi mai nobile idealuri etice, om agiul modest,
zarea a d m in istra liv-te rilo ria lă O LIM P IA IA R : Un concurs cestea din urmă, se pot orga­ dar cordial, al p u b licu lu i care a adunai în inim ă si-n
a t^rli, cunoaşte noi valenţe. gen „C ine ştie, cîştigă" cu te­ niza, la n ivel de comună, an­ gind. vreme dc două. decenii, com orile m esajului înă l­
Prin num irea In conducerea e- ma „50 de ani de la Unirea sam bluri folclorice, care să re ­ ţător, transmis de pe scene prin voi.
d ilic iîlo r de cultură din com u­ Transilvaniei cu România** si flecte ve rid ic datina si obice­ Acum cînd vă sărbătorim , nc am intim cu drag de vara
na de ce n iju a unor cadre cu un simpozion la care îşi dau iul, m anifestări cu larg ecou anului 1948, clnd ati coborît în gara Petroşani. Eraţi un
o tem einică pregătire ideolo­ concursul profesori de istorie în rîndul sătenilor. m ănunchi de oameni. A ţi căutat cu p rivirea -n ju r. Nu
gică si profesională, oameni cu v-ain aşteptat nici cu flo ri, nici cu fanfară. Se pare că,
experienţă In munca cu ltu ra l- t - i. V I Rolul pe care directorul de atunci, m in erii nu s-au g în d it la asia. M al există prin tre
educativă sau tine ri entuziaşti cămin îl are la organizarea în ­ voi cîliva dintre acei care au sosit în V ale atunci si
care se bucură de prestigiu în tre g ii a ctivită ţi cultural-educa- n-au mai părăsit co le ctivu l din Petroşani. Vă am intiţi
rin d u l lo caln icilor, ociivilatea Mesă tive la sate s-a accentuai. în de acea zi, M aria Dum ilrescu, Ilie Ştefan, M arin Du-
în căminele culturale cunoaşte mod deosebit, în discuţiile du m ilrescu ?
o În vio rare sim ţitoare. N oii d i­ la masa rotundă. S-a făcut, ast­ Intr-o seară de octom brie no-ati dă ruit prima piesă.
rectori fac ca Ineditul să-şi gă­ rotunji fel, un apel la in iţia tiva , p ri­ Se aprinsese în Valea J iu lu i făclia artei dramatice, ce
sească tot mal m ult loc în me­ ceperea şi entuziasmul direc­ n-aven să se mai stingă. A ti oprins-o cu una din capo­
todele şl form ele a c tiv ită ţii c u l­ p.r,-. . ... — to rilo r de cămine, cei care tre ­ doperele dram aturgiei rom âneşti : „O scrisoare pierdu­
turale, dovedesc o preocupare buie să fie propagatorii id e i­ tă ” a lui Caraqiale. L-am aplaudat atunci, In ro lu l Iul
susţinută pentru ca u n ită ţii* si română, precum şi un p a rti­ lo r înaintate în viata sp iritu a ­ Pristanda, pe Sandu S ticlarii. Ne am intim cu drag He
pe care le coordonează să de­ cipant la actul u n irii, un sep- lă ]a sate. el o ri de cile ori îl revedem într-un film românesc....
vină centre cu adinei potente tuangenar din salul V aidei — Dacii se pregătesc de lupta. Episod din- filmul „Columna". C ile seri înălţătoare nu ne-ati dăruit de a tu n c i! Au tre­
In viata spirituală a sătenilor. sînt acţiunile pe care le o r­ L. LARA cut 18 ani de cînd am tn tiln il pe scenă „C rîn q u l de că-
O dezbatere In ju ru l mesei ganizăm noi. Uni“ , si imaginea lu i ne stăruie pe retină şi acum... A
rotunde, p rivin d coordonate­ S. SAMOILESCU, E BELUŞ : trecut un deceniu de clnd „A n ii n e g ri1* ai lu i Baranga
le actuale în organizarea ac­ A c ţiu n i sim ilare ne-am pro ­ s-au desfăşurat pe scena pelroşăneanâ şi atmosfera dra­
ţiu n ilo r cultu ral-e du calive la pus si noi. In plus, m ontaje m atică de atunci o sim ţim la fel de puternică, m ăreţia
sate, ro lu l im portant pe care m uzical-literare. Vrem să la­ Ideii ce-1 anima pe com unistul M ih ai Buznea — trans­
specificul local trebuie să-l o­ com din aceste m anifestări în- C O L U M N A mis nouă prin Gheorghe Iordănescu — nu poate fi d i­
cupe tn contextul m anifestări­ tîln iri cu profunde rezonante „LECŢIE m inuată de tim p. Şi doar au trecut m ulţi ani...
lo r, şi-a dovedit eficienţa. La patriotice. Cu fiecare spectacpl care dezbătea problem e vitale,
ea au participat d ire c to rii că­ Am dori să vă cunoaştem W e zcn ia t, zilele tre cu le p u b li­ stă v ilire a p rim u lu i val de năvă­ na ţlupe nouă, p u tern ică şl m tn- de profundă rezonanţă umană, ne simţeam mal bogaţi
m in e lo r culturale din Geoaqiti preocupările pentru va ­ cu lu i bucureşican, in tr-u n specta­ lito r i b a rb a ri, in acelaşi tim p el dră. Aceştia s in i com andantul DESCHISA" sufleteşte. Era a tit de puternică puntea ce se întindea
(Sim ina Samoilescu), Romos lo rificarea tra d iţiilo r lo ­ col de prem ierd, film u l „C o ­ a in te n ţio n a t şi a re uşit cu m ă­ T ib criu s. în vin g ă to ru l m ilita r, Intre sală şi scenă atunci clnd, prin jo cu l vostru, mesa­
(O lim pia Iar), B urjuc (Eugenia cale. Satele dumneavoas­ lu m n a - . producţie a s tu d io u rilo r iestrie să realizeze o introspecţie care după cucerirea S arm lecgciu- ju l avea sensurile m ajore ale v ie ţii. Am sim ţii de m ulte
In un ive rsu l in tim al personaje­
rom Anoştl in regia Iu l M lrcea DrA-
Beluş), Ilia (Turcu Lazăr), Gu- tră păstrează o bogată gan. m archează, in s firş it. <> re a­ lo r sale, rc lc v in d dram ele p ro ­ scl va tre b u i să asigure pacea şi In scara aceea, scena să­ ori cum omul din a rtistu l de pe scenă fuzionează cu
prosperitatea n o ii p ro v in c ii, G<>-
rasada (A lexandrina Brînda). zestre folclorică Ce a(i liza re a rtistica m e rito rie a cineaş­ fu n d om eneşti ale acestora, să a- ru la . căpetenia dară. care ne în­ lii de fe stivită ţi a Liceului om ul din sală. Am sim tit asta şi In jo cu l A ne i Colria
S IM IN A S A M O ILE S C U : E- Întreprins ? tilo r n o ştri. profundez.e psihologia e ro ilo r şi du plecat şl m inrtru va încerca să pedagogic din Deva îm pru­ si-n al lui D um itru Drăcea, In jo cul Elisabetei Belba,
să
m otiveze
Ic
astfel
a cţiu n ile .
S. SAMOILESCU : Fiindcă Evocând m a rile evenim ente ale răzbune s firş itu l tra gic al rege­ mutase chipul unei auten­ şi-n al Iui V aier Donca, al a lîto r s lu jito ri demni ai Tha-
venlm entele de im portantă v i­ is to rie i noastre strAvechl, deşi Personajclo in ju ru l cărora gra- lu i sAu Iu b ii, Dcccbnl, şl fru m o a ­ liei, care participau cu întreaga lo r fiin ţă la afirm area
tală ce au loc pe plan naţional, sezonul rece Îndeamnă la re­ nu re prezin tă o con tinuare a „D a ­ sa Andrnda, care deşi li urăşte tice case ţărăneşti. Şterga­ v a lo rilo r estetice.
m ăsurile noi luate de partid şi luarea şezătorilor, am form at cilor'* film u l Iu l M lrcea Dr&gan, ţie cu ce rito ri se va căsători eu‘ re, tindee, şerveţele, pe Am dori să vă spunem acum prin care piese ati co­
T ib c riu s întem eind prim a fa m ilie
guvern In diverse dom enii de un colectiv care a început să „C o lu m n a ", preia /iru l epic al na­ daco-rom nnă in noua aşezare pe care in im i de eleve au ţe­
ra ţiu n ii p rim u lu i şl situează ac­
activitate, se cer cunoscu'e de culeagă obiceiuri, datini pe ca­ ţiun ea In m o m entul Im p o rta n t al care acesta o ridică . sut ro tiri dc hore şi cu­ municat mai m ult cu sufletele noastre, prin care din ele.
fiecare om al m uncii. Eu cred re să le valorificăm . Am si gă­ va stu lu i proces de fo rm a ro a R egizorul M ircca Dragau n în ­ lo ri de flori. împodobeau flacăra ta le n tu lu i vostru ne-a aprins în in im i şi In con­
că Înainte de orice altă m ani­ sit un obicei uitat, num it „A - p o p o ru lu i rom ân, co n stitu in d p rin cre d in ţa t soarta in te rp re ta tiv ă a pereţii de ju r îm prejur. In ­ ştiin ţe lu m ini necunoscute. Poate cu „O am eni care tac"
lim o li14, care satirizează apu­ aceasta o co n tin u a re firească la Inscripţii persona jelor sale unei d is trib u iţi tr-o linişte deplină, acordu­ ort .V la ic u sl fe cio rii lui**, „Steaua fără nume" sau „ln -
festare, în atenţie trebuie să c ic lu l epopeii cinem atog rafice na­ valoroase In co n te xtu l căreia a­
că tu rile u rîtc ale unor tine ri, rile „Im n u lu i U n irii" iz­ şir-te m ărgărite", „Io, M ircea V oievo d” ori „O p in ia pu­
ne stea organizarea cunoaşte­ ţionale. flă m un grup de cunoscuţi acto ri
r i acestor documente. Pentru obicei cu care vrem să o r­ A u to rii film u lu i, s c riito ru l sce­ la o premieră ro m ă tii şi s tră in i. R olul com an­ bucniră din piep tu ri de co­ b lic ă - ... Cine ar putea spune p rin care din cele 160 dc
prem iere, dăruite în 20 de ani, m esajul transmis prin
a înlesni aceasta, am re p a rti­ ganizăm o m anifestare intere­ n a rist T itu s P opo vlcl şl regizo­ d a n tu lu i T ib e riu s este In tu it re­ pii. Aceasta a fost atm o­
santă. La propunerea săteni­ ru l M lrcea D râgan, plasează con­ m a rca b il şi e x p rim a t viguros de sfera in rare a debutai p ri­ voi a cişliga t forţă de ira dia lie In cugetele noastre I
zai, pe grupe de casc, cadre flic tu l d ra m a tu rg ie In pcrloadA Isto­ cinematografică
lor, ne-am gîndit Ja organiza­ tA lcn tn tu l actor englez R irh a rd ma fază a concursului în ­ Poate că n-a fost piesă în care să nu încercaţi să de-
bine pregătite, care pot face o rea unor şezători pe părţi de rică n a n ilo r 106—114 in tim p u l Johnson, cArula II dă o re plică chinat sărbătorii de la 1 de­ frlşatl sufle tul om ului, să ne arâtatl ce e bun şî ce e
in te rp re ta tiv ă de cea m ai îna ltă
inform are competentă. Am o r­ comună. Exemplu: o şezătoare şl m al ales după cel din urm ă romanească ţin u tă anlRtlr.ă tla rlo n C lobanu, cem brie : „A lb a Iulie — lea­ rău în el, poate că n-a fost spectacol în care idealul
război d in tre daci şl ro m ani, a-
ganizat la cămin sl o expozi­ pe grupul de case num it Su­ du cin d pe ecrane s flrş ltu l tra g ic In ro lu l d a cului G cruln, exp resiv, găn al U n irii", la care au etic al artei să nu se tntîlneasca cu cel estetic, să nu
ţie cu articole, m ateriale decu­ seni. alta în Joseni, alta Peste al re gelui Deccbal şl zb u ciu m a ­ sobru şi p u te rn ic em oţional tn participat elevi din clasele no îmbogăţească sp iritu l, să nu ne arate frum useţile
pate din ziare, cu cele mai im ­ Vale. O bice iu rile cele mai fru ­ tele evenim ente pe care în v in ş ii explozia u n o r cu m p lite dram e su­ a V l-a şi a V ll-o de la om ului contem poran.
$i în v in g ă to rii le v o r tră i la o la l­
portante probleme, pe care le moase, scoase la iveală aici, se tă, do-n lu n g u l acestei Im p resio­ fle te şti. A n to n c lla Lu a ld i este o Şcoala generală „Dr. Pelru Pentru tot ce ne-ati dăruit In cele două decenii, vă
împrospătăm cu tot ce apare nante epoci Istorice, In cursul că­ vitează acţiunea p rin cip a lă însu­ A ndrnda frum oasă, dar, conven­ m ulţum im acum, cînd treccti pragul vîrste i ce defineşte
vo r în tîln i în lr-u n concurs pe mează clem ente verid ice şl bine ţion ală, se pare că a rămas doar G roza" din Deva.
nou. întreaga comună. reia n lu a t flin tă po poru l ro- co n stru ite tip o lo g ic, caracteristice la su p rafa ţa spectaculoasă a pe r­ In tic-toc-ul m etronom ului, tinereţea şi m aturitatea co le c tiv u lu i vostru. S-ar cuveni,
m ăn pe străvechea vatră stră m o­
O LIM P IA IAR : Noi, în cola­ şească. d ra m a tu rg ie i film u lu i. Rle re p re ­ s o n a ju lu i In te rp re ta i. în schim b, poate, să vă spunem că ne m lndrlm cu acest colectiv
borare cu biblioteca comunală, O. IA R : V rem să v a lo rifi­ R egizorul n ales ca m odalitate zintă cele două tabere adverse., Jilefan C lubntăraşu ne cucereşte sub p riv irile nerăbdătoare din care s-a rid icat un laureat al Prem iului de Stat —
întotdeauna, p rin . cunoscuta sn
ca
ale pa rticip a n ţilo r, ctvpcu-
am trecut la reorganizarea cer­ căm obiceiul fo lclo ric al călu­ de expresie a rtis tic i a evenim en­ da cii băştinaşi şi ro m a n ii cuce­ m â lrs trle a rtistică In ro lu l d ific il ronţii au dovedii oîi de a­ Costcl Rădulescu, un maestru em erit al artei — Val
rito ri pe care isto ria i-n a lă tu ­
c u rilo r de c itit pe circum scrip­ şarilor, pornind de la „C inte- te lo r genul film u lu i spectaculos, ra t In po fida c o n tra d ic ţiilo r ?J al c iu n g u lu i. O a p a riţie plăcută, I proepe dc inim i Ic est® car- I M ugur, artistele em erite Elena Antonescu şi Ana Colda.
o d is trib u ţie
ecran
aduetnd
pe
ţii, In cadrul cărora facem şi cul soarelui** — o colindă cu num eroasă, sup lim enta tă de o f i ­ de o se b irilo r de naţio, lim b ă , tra ­ uneori ch ia r im presionantă, csie de unde au p o rnit spre teatrele m ari atîtea tale n te : Ion
ten de istoric n neantului.
aceea a lu i Amedeo N'azzari în ro ­
popularizarea docum entelor de caracter laic închinată soare­ gu ra ţie Im p resion antă , care m a r­ d iţii şl con strucţie sufletească, lul lu i T rnian. F lo rin Piersic, de­ Căci pentru lecţia deschisă Pavlescu. Anca Ledunca, V la d im ir Jurâscu. Stela Po-
partid. De ele se ocupă colec­ lui, cu urări, cu jo cul căluşa­ chează cele două m a ri b ă tă lii cu pe ntru r-I top i in tr-o fo rm id a ­ zin vo lt sentim ental si lucid după pescu. Tony Zaharîan, unde si-au d e finit m ăiestria ac­
tive le noastre de conferenţiari, rilo r propriu-zis. colinzi care care Începe şi se sfirşeşte a c ţiu ­ bilă osmoză dem ografică. In tr-o îm p re ju ră ri probează tncă n dală din pceaslă scară. cop iii toricească so lii Columbeanu, so lii Iordănescu, A le xa n ­
se fac în fiecare casă. nea : cucerirea Sarm lzegetuset sl certele sale înze strări eincm ato- au răsfoit m ulte docum entc(
form ate din profesori, ingineri g ra fice In ro lu l o fiţe ru lu i «Sabl- dru Jeles. Ion Stănescu, Juslin Handoca, Jean Tomescu
Si medici. Pe această lin ie or­ S. SAMOILESCU : Dacă e nos. O m e nţiune generală pentru ale vrem ii, m ulte scrieri ale şi a lîti alţii. S-ar cuveni, poate, să vă spunem că acum
ganizăm chiar jurnale vorbite. vorba de colinzi cu caracter prosneţim ea şl candoarea un u l debut m ilita n ţilo r pentru unire. cînd transm item in s titu ţie i dc cultu ră din Petroşani tra ­
TURCU L A Z Ă R : Deoarece laic aş adăuga că şi noi ne-am fe m in in , acela al S ldonlci M anolacbe Aşa au putut p a rticip anţii d iţio n a lu l „V iv a t, crescot, flo rc a t!” ne m tndrîm cu oa­
in ro lu l Z ici. In rest fo ţi ce ila lţi
căm inul nostru beneficiază d.? g în d it la organizarea unor cele in te rn re ‘ 1 s-au achitat on o ra b il de să asculte, prin glasul ele­ m enii ei care au in tra t In cea dc-a 2l-a stagiune cu
vei Ileana Pălărie, nu frag­
o bază m aterială bogată, noi de colind ători, un obicei fo l­ m is iu n ile in e rc d lu 'n te . fh ’.uraţja mente, ci capitolul întreg al credinţa vie că slujesc om ul, că oglindesc rea lită ţile so­
organizăm la sediu p o pu lari­ clo ric m ult în d ră g it care, spre M niează Ire pm sn hll şl perfect o r­ ciale, că dezvăluie sensurile existentei, că nu reflectă
ganizat ia r Drăgnn sc dovedeşie
zarea acestor documente, fo lo ­ deoschire de alte m anifestări încă o dată un regizor ta le n ta t al că rţii lu i Bălcescu in care sim plu viata, ci participă cu dăruire la orientarea con­
sind m ijloace audio-vizuale şl asemănătoare, se încheie cu o p v o d u rtiilo r eu m a ri desfăşurări A rde alul e descris în nea­ ştiinţei.
lorm e d ife rite — simpozioane, masă comună, cu preparate cu­ de mase. sem uitele lu i culori, aşa au P rim iţi dar, m ediatori al frum useţilor spirituale, a­
Im aginea film u lu i, sem nată
de
jurnale, mese rotunde — cnre linare unde specialitatea casei op eratorul N lcti Sian, se re m a r­ p u tu t să cunoască rîndu - plauzele noastre cele mai cordiale.
suscită interesul pu bliruîui. o .. la ca acasă că deopotrivă In am ploarea sce­ rilo em oţionante ale lu i N.
A LE X A N D R IN A BRINDA : D incolo de problem ele specifi­ n e lo r de anvergură ra şl In p o r­ Iorqa din -Cei m orţi ne PUBLICUL HUNEDOREAN
Cred că în cadrul acestor ac­ cului local, dezbaterile au re­ tre tizare a riguroasă a personaje­ cheamă azi" pe care A lin a (pentru conformitate
ţiun i trebuie să avem în vede- liefat im portanta pe care o are lo r. p rin rn draţe Ingenioase şl un Lungu le-a transmis ru vo- LUCIA LfClU]
re m arca bil sim t al paletei cro m a­
r-5 şi problem ele rare se ridică colaborarea cu in te le ctu alii sa­ tice realizată In eastm aneolor. cea-i vib rîn d de emoţie.
pe plan local. Mă refer la n- telor. In fiecare, din rele patru Toate aceste rem arcabile c a li­ S-au răsfoi» aici file em oţio­
grleultură. E perioada propice comune in te lectualii sînt înca­ tă ţi a rtistice şl de expresh» cine­ nante din cronica luptei
cînd pot li organizate cu săte­ draţi în colective de conferen­ m a tografică. In pofida u n o r lu n ­ pentru U nire a poporului
nii acţiuni diferenţiale. A ici in­ ţia ri sau brigăzi ştiin ţifice , iar g im i convenţionale pe alo cu ri, român. Felicîa Rădăcină, Intîlnire
gine rii din C.A.P. ne pol da în funcţie de specialitate, se u- fac din „C o lu m n a " un film rn- Sanda Voina, Zelma Farcaş,
un sprijin de seamă. Ou os pu­ cnpă de organizorea serilor te­ mănesc au tentic, de înaltă ţin u tă I. C ioflică, L. Ţirău, M.
tea veni cu cîtcva teme in te ­ matice, a sim pozioanelor. Ln şi Im p resion antă fo rţă em o ţio ­ Dranrea. G. Coslea. A. Mag-
resante pe care împreună cu întrebarea „Ce se organizează nală, care sperăm r.A va cuceri da. M. Păsăroiu. toţi areî
inginerul Nicoloe W nrm nc-am pentru a nu slăbi activitatea la ap recierile p u b lic u lu i nostru şl p ion ieri care au ţin u t să cu poezia
propus să Ie tratăm în această căm inele filiale'*, Turcu Lazăr reface ha ndicap ul n iv e lu lu i scă­ participe la lecţia de isto ­
perioadă. si S. Samoilescu au subliniat zut al a lto r p ro d u c ţii pe care stu ­ rie închinată U n irii, au fă­
Se sublinia atrî anco­ necesitatea coordonării acesto­ d io u l de la B uftea nl le-a pre­ cut dovada dragostei lor Snla cercu lu i lite ra r al Li­ ră inllm ă. punctată de un u-
rarea m anifestărilor In ra prin deplasări pe teren si Richard Johnson (Tiberius) şi Antonello Lualdi (Andrada) zentat cu neplăcută Ineăpăţlnare pentru trecutul, încărcat ceului din Colan, îm podobită sor parlum rustic. Se pa?c
evenim entele ce an loc schimb de experienţă cu fo r­ Intr-o scena din film. tn u ltim u l tim p . de fapte măreţe al poporu­ sărbătoreşte, Isi aşteaptă oas­ că n ici, ln sala modernă, cu
pe plan naţional. In ce m aţiile artistice. S-a propus re­ lu i român. peţii. Covoarele cu m otive aeam url m ari st ca lorilcre, c
măsură s-a ţin u t cont de nunţarea în cadrul filia le lo r la fON MIHU naţionale conleră o atm osle- pătruns o parte din u n ive r­
sul lăsat acasă. In vatra sa­
ufgMHHff' "Alt lu tu l natal, aşezată din tim ­
puri im em oriale sub culm ile
semeţe ale Retezatului.
m uri", „Falanga", scoate, In co­ Htevii îndrăgostiţi de ărtc
6EGR6E ENESCU, NiCQLAE TITULESCU, LIVID REBREANU - MI­ laborare cu M ih a il Sorbu, p ri­ scrisului au Unul să se in •
mo revistă de teatru, „Scena41.
iUnească, In acest cadru, de­
In 1910.
venit obişnuit In viata cer­
întreaga sa activitate este ca­
cu lu i lor literar, cu tine ri
nalizată pe făgaşul idealului s c riito ri hunedoreni, membt,
etc. Din prim ele sale lu ni de
LITARII PENTRU DESĂVÎRŞIREA UNITĂ] I STATALE şedere la Paris, deşi nu avea n a ţio n a l: desăvîrşirea u n ită ţii oi cenaclului judeţean de ar­
statale, la apărarea In presa
tă „R tlm u ri0. Doreau să Ic
nici o însărcinare oficială, N i­
colae Titulescu a desfăşurat o a ţăran ilor năsăudeni care e­ împărtăşească din m icite tor..
intensă activitate propagandis­ rau p riva ţi de o serie de lib e r­ m ari pasiuni literare, din în ­
tăţi şl critica sam avolnicia jan­
tică In Apus, arătînd opiniei cercările preqălitc pentru re­
Transilvania, „tara rom âni­ mondial, ei si-au pus întregul Ideea u n irii T ransilvaniei a i publice interesele legitim e ale da rm ilo r im periali. vista şcolară „ Iz v o ru l", să
lor*' cum o denumesc docu­ tale nt in slujba patriei. Este Prof. dr, NICOLAE CIACHlR România şi îm plinirea idealu­ României. A u to rită ţile im periale îl cau­ împărtăşească din experienţe
mentele medievale, păm lnt ti­ vorha de George Enescu (n. lu i u n ită ţii statale au frăm în- Neobosit prin articole în pre­ tă pe Rebreanu, socotindu-l de­ coleq ilo r mai m ari in ale
pic românesc, prin lupta şi vo­ 1881) , Nicolae Titulescu (n. tat ani de-a rîndu l gîndirea Iul să, conferinţe, luări de cuvlnt, zertor din armata lor. Num ai scrisului, ale căror cre a ţii ou
inţa întreg ulu i popor s-a a li­ 1882) şî Liviu Rebreanu (n. o mare parte din tară. A re loc şl 11 aclamă arta, dar, Indife­ Titulescu. Acest lucru s-a re ­ prin scrisori, contacte persona­ In 1918 i se dă de urmă, i se văzut dela lum ina tiparului.
pit cu tara, şi asllcl. la I de­ 1885). retragerea în M oldova. rent unde se a/lâ, totdeauna liefat In numeroase discursuri le cu d ife riţi oameni p o litic i fac percheziţii, fi sînt confis­ b!u mică a fost surpriza
cem brie I91C, s-a încheiat p ro ­ George Enescu, com pozitor, Prin muzică, prin concerte, gîndul Ja patrie li este treaz. şi luări de poziţie, din care ne şi dc stat, Titulescu afirmă cate şi distruse moi m ulte ma­ oaspeţilor Gheorqhe Constan­
cesul de desavirşire a u n ită ţii violonist, pianist, d irijo r, peda­ prin întreaga sa activitate atît Dacă M oldova a dat pe gi­ perm item să cităm doar un d re p tu rile poporului român de nuscrise, Iar m anuscrisul ro­ tin Naldtn, Auqnsttn Jula.
statale a României. gog, em inent muzician, avea de­ dc bogată, George Enescu îşi gantul George Enescu, plaiu­ fragment dintr-un discurs ros­ a trăi liber si u n it fntr-un sin­ m anului „Io n ", care era oala Euqen Burza, Constantin Ga-
Deşi aflată m ulte secole sub ja o faimă care depăşise hota­ pune toate forţele In slujba pa­ rile O lten iei au dat viată lui tit în 1915: „A rd e a lu l nu e nu­ gur stat. Num it, tn prim ăvara în prim a redactare, scapă ca vrilă . V lo re l Sîrbu si o llii —
dom inaţie străină. Transilvania rele Europei. Iată ce scria un triei. In lre g ile sale sim ţăm inte Nicolae Titulescu. personalita­ mai Inim a României po litice ; anului 1920, prim delegat la p rin m inune, ascuns chiar în clnd, la începutul „ tn tlln iril
şi-a păstrat fiinţa naliona'ă şi ziar american despre George răzbat ln muzică. Doreşte ca te strălucită, ju rist, orator, d i­ p riv iţi harta : A rdealul e in i­ C onferinţa păcii, el semnează tim pul percheziţiei dc către so­ cu poezia", e le vii au recitat
legătura cu celelalte pro vin cii Enescu: „C înd zeii treceau pes­ armata^ română să reziste pen­ plomat de talie mondială. ma României geografi­ la 4 iunie 1920. din partea ţia sa din poeziile publicate dc poe­
româneşti. A slfel. losif Bonko, te casa natală din Cordăncşti. tru ca scumpa lu i M oldovă să După studii strălucite tn ţară ce. A rdealul e leagănul care României, tra ta tu l de pace de A resta tu l urma să fie jude­ ţii deveni. Eleno Răzmerită,
în secolul 10. alirm a că „ar li U« 7/19 august 1881, s-ar crede răm inâ liberă, iar armata re­ şi la Paris. Titulescu, ia vîrsla l-a ocro tit copilăria, e şcoala la Trianon. care consfinţeşte cat de un tribu na l m ilitar, dar Tamara Anqhcl. G'herlindx'
maj uşor a smulge ghioaga din că au trecut p rin lr-o p rim e j­ care i-a făcut n e a m u l; e far­ recunoaşterea u n irii T ransilva­ dezertează dc sub escorta. Pic­ Schikerie ou dat qlas versu­
mina lu i Hereule decit a abale die, şi, sper!lndu-se foarte ta­ mecul care (-a susţinut viaţa". niei cu România. Acum T itu le s­ to ru l Jean Steriadi 11 line as­ rilo r cu convinqerc, dovedind
lesne şl degrabă pe români dc re. au lăsat coşul cu daruri, In anîi 1916-1918 este ln tară cu face cel d in ţii paşi pe arena cuns mai m ulte săptăinîn! ln Pătrunderea sensurilor ma;o-
la vechile lo r d a lin l” . George destinat in ziua aceea în tre g ii şi participă cu întreaga sa ca­ diplo m atici europene, arenă ca­ depozitul M uzeului K alindcru. rc ale poeziilor alesa pentru
B ariţiu consideră, în 1844, că ţări, să cadă ia picioarele unui pacitate pentru victoria Înfăp­ re nu avea s-o mai părăsească Îmbrăcat apoi în haine de sol­ această lectură.
această vita lita te a rom ânilor tu irii u n ită ţii statului român.
singur copil, ale Iul George plnă la sfîrsitu l vie ţii, si care dat, In calitate de ordonanţă a Au urmat apoi lectu rile
sc explică prin „vo in ţa tare de Dar în mai 1918, România se
Enescu. Pcnlru că nu adesea l-a afirm at pe plen mondial. unui căpitan, el trece In M o l­ oaspeţilor, cald aplaudate dc
a Ii şi a rămîne un singur po­ găsea într-o situaţie foarte
există un om a tit de talentat M arele nostru rom ancier LI* dova şi, cu m ulte pe ripeţii, a­ cel prezenţi. Poarte u tile
por, Iraţi toţi. Iii ai unui po­ şi a tit de m u ltila te ra l”. făcută să alunge apoi pe duş­ de numai 22 de ani. este nu­ grea, nevoită să încheie pacea viu Rebreanu a văzut lum lno junge la Iaşi. s-au dovedit a ii discuţiile
por păzitor dc legile morale, man din tară. m it profesor la U niversitatea de la Buftea-Bucureşli. Trecînd zilei pe păm întul rod itor al libere intre cel prezenţi, a-
înflăcărat dc libertatea patriei". Plecat mereu în turnee, din Iaşi, iar peste cîliva ani, prin m ulte pe ripeţii, Titulescu In .C a lv a ru l’ şi „Pădurea
Enescu d e cla ra : „ţara o port In 1917 întreprinde o călă­ Transilvaniei, şl Încă elev de sp în zu ra tilo r’ , odiseea s c riito ­ nalizeie pe viu ale lu cră rilo r
In perioada prem ergătoare cu mine, o port in m ine". To­ torie de propagandă artistică adică ln 1909, la Facultatea de reuşeşte să ajungă în vara fi­ liceu la Năsăud, în cadrul so­ ru lu i, ca şl tragica m oarte a ele vilo r Barbu Teodor, Băr-
Si In tim pul prim ului iăzboi tuşi, la vestea declanşării p ri­ ln Rusia, revede Moscova, unde drept de la Bucureşti. In anul nului 1918 la Paris, alăturîn- cie tă ţii de lectură „V irtu s Ro­ fratelu i său, sînt ridicate la In ­ bulescu Anda. Moga Felicla,
m ondial, fiecare român si-a dat m ului război mondial, el se sta­ concertase si ln 1908, iar la cînd îm plineşte 30 dc ani, este du-se unui grup do p o liticie n i mana R cdiviva", dădea dovadă tensitatea unor superioare va­ Scmencluc M aria, m ărturiile
contribuţia, pe măsura posibi­ ales deputat în parlament, de­ români, care s-au declarat de de un frum os talent ln dome­ lo ri artistice, iar romanele care despre debuturi, m odalităţile
bileşte în Iară, voind să fie a­ Petrograd cintă şi concertea­
lită ţilo r, u n ii plătind chiar cu ză chiar ln zilele cinri proleta­ oarece faima sa do renum it acord cu plan urile lu i Take lo- niul beletristic, conjugat cu un urmează — „Io n #, „Răscoala*4 de creaţie, relatările despre
viaţa, la procesul păstrării si lă tu ri de poporul său in acele profesor un ive rsitar şi de ta­ nescu de fi se retrage tempo­ patriotism fierbinte. Deşt u r­ şl altele — conferă s c riito ru ­ viata cercu rilo r literare.
de săvîrşirii u n ită ţii noastre de zile dc restrişte. A tun ci l-a pu­ ria tu l preia puterea, fiind ast­ lentat ju ris t îl impusese op i­ rar într-una din ţările A n ta n ­ mează 3 ani de zile şcoala m i­ lu i ardelean faima şi presti­ In tiln ire a cu membri a l ce­
tui cunoaşte mai bine publicul fel m artor ocular ln evenim en­
stat. niei publice. In anul 1913. Take tei, spre a in iţia o puternică litară „Ludovlceum ", sl lese în g iu l crea to rului rom anului .ro­ na clului „ R itm u ri” n Inst
românesc, în special la recita­ te de sem nificaţie mondială.
In rîn d u rile ce urmează vom lu rile de vioară si pion. Ionescu scria urm ătoarele: mişcare propagandistică In fa­ 1906 sublocotenent activ de «n­ mânesc modern. deosebit de u tilă tin â ru lu i
scoate in evidenţă oportul a 3 Revine ln Bucureşti In toam ­ „Un mare talent, un e xtra o rd i­ voarea intereselor României. I fanterie, fiind clasat în frun­ A lă tu ri de întregul popor ro ­ cerc lite rar al e le vilo r din
in te le ctu ali rom âni, de pro fe­ In august 1916 George Enes­ na anului 1918, cînd puterile nar talent s-a ridicat la trib u ­ A lă tu ri de alţi patrîotl român',, tea prom oţiei, In 1908 dem isio­ mân, cele 3 personalităţi la corc Călan. care, sub îndrum area
cu organizează concerte, este centrale încep capitularea şi ia
sii diferite, clem ente de elită na românească, şi acest talent ca Traian Vuia, Octavlan Goga nează din armata im pertolâ lor ne-am re le rit şi-au adus con­ competentă a profesorului
ale neam ului, care au cunoscut foarte activ, dornic ca ostaşii parte la bucuria generală a în ­ este al nostru, este T itu U 's n r. ele., înlim tca/.ă la 6 septembrie peste un an trece In România. trib u ţia la desăvîrşirea u n îtă til S ilviu Guqa. prom ite desfă­
g lo ria mondială. Născuţi în de­ rom âni să simtă moi puţin p ri­ fă p tu irii u n ită ţii noastre stata­ iar Titu Maiorescu. pe atunci 1918 Io Paris, C onsiliul N a tio­ A ici desfăşoară o boqată acti­ şurarea unei rodnice a c tiv i­
ceniul al 9-lea al secolului tre­ vaţiu nile războiului. Dar duş­ le. Celebritatea Ini Oeorg? preşedinte al C onsiliului de nal Român, care foarte eurînri vitate literară şi publicistică, noastre statale, evenim ent d* tă ţi rle creaţie.
cut, de-abia tre cu ţi de 30 de m anul, depăşind num eric şi Enescu va creste lot mai mult. M in iştri. 11 caracteriza ca ,.n este recunoscut oficial de colaborînd la ..C onvorbiri c ri­ Ia consfinţirea căruia sărbă­
ani In tim p u l p rim u lu i război tehnic armata română, ocupă toate continentele li preţuiesc strălucită vorb ire". S U A . A nglia, Franţa, Italia tice", „V ia ta Românească'*, „Ra- torim anul acesta 50 de ani. T. IONITA