Page 67 - Drumul_socialismului_1968_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

in industria minieră Şantierul naţional Bumbaşti —Livezeni

UN CIMP VAST DE EXAMENUL EXI­

AFIRMARE A TEHNO­ GENT AL MUNCI!

LOGIILOR AVANSATE I Hunedoara a fost ceva mai nă. A u fost am fndoi fruntaşi
Seria a V II-e a brigă zii nr.
au
în echipă. Fruntaşi ca ei
numeroasă, cuprinzînd 60 de mal fost şl D um itru C h iria
tin e ri — m uncitori, fu n cţio ­ de la M in tia, Ioan Silaghl de
DE LUCRU cei există m ult entuziasm, par­ qbe de la Şcoala D rolerion*lâ
la U.V. Călan, Itenta C h e ci-
nari şi elevi — din m un icip iu l
Deva şi oraşul Călan. De obi­
din Călan şi m ulţi alţii.
ticipare şl interes la începu­ Dar se în tfm p lâ uneori ca
tu l unei acţiuni, aşa cum a tre b u rile să nu mearqâ în lo t-
Sarcina de a ridica in permanenţâ nivelul eficienţei sută în raport cu celelalte tl- W fost de altfe l şi la venirea a- deauna ca pe roate. A ici, pe
economice a întregii activităţi productive implică lua* pu ri de săpare. Această redu- [’jj cestci serii. Sîntem însă m ar­ şantier, In această serie, spre
to rii unui alt fenomen şi anu­
deosebire de celelalte, am avut
rea unui complex de măsuri tehnice şi organizatorice. cere se face fără a afecta qra- me, că pe măsură ce trece c îtlva tin e ri care au încălcat
Un accent deosebit trebuie pus in această direcţie pe dul de u tilita te al acestor lu - [jf tim pul tot mal m u lţi lin e rl cer ţinuta de brigadier. A treia zi
crărl. In scopul e xtin d e rii me­
promovarea progresului tehnic Sn toate sectoarele acti­ todei, conduterea exploată­ să plece pe şantier. A ici, m un­ după venirea pe şantier. Cor­
vităţii productive, pe modernizarea uneltelor de pro­ rii M uncelu M ic şi-a propils cesc bine, stabilesc noi re ­ nel Doqoru, însotlt de îoan
ducţie şi proceselor tehnologice care asigură importan­ o serie de măsuri, p rln lre ca­ corduri desfăşoară o tu m u l­ Mureşan, O ctavian C retu şi
te economii de muncă socială. re a m in tim : adaptarea unor $ tuoasă întrecere între echipe. Ioan M eilă, to ti de la şantie­
In contextul acestor sarcini, sectorul extractiv — dispozitive la torkreta re Ia în- V Oare care să fie exp lica ţia ru l Term ocentralei Minti«a, au
sector cu o pondere ridicată în economia Judeţului că trei maşini de în c ă rc a t; j acestui fenomen ? Răspunsul plecat de pe şantier în am ia­
Hunedoara — constituie domeniul in care aplicarea şi pregătirea profesională cores- « este uşor. A colo unde orqe- za mare, au servit mass de
nete şi organizaţiile U T G
se
generalizarea metodelor noi de lucru trebuie să cu­ punzătoare a şefilor de echi- I preocupă cu seriozitate de e- prînz, apoi, în num ele în tu q tl
echipe, au rid ic a t toate hrana re­
pâ şi a m in e rilo r care lucrea­
noască un vast cîmp de aplicabilitate. In cadrul ac­ ză la îna intări pentru a putea ducatia pa triotică a tine retu­ ce peniru seară. Cînd ortacii lor
ţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii lui, de co n d iţiile lor d» m un­ s-au întors de pe şantier, el
în întreprinderile miniere din Judeţul nostru s-au in­ lucra cu aceste dispozitive şl că şi viată, pentru cs întrea- erau la qrădina de vară şi se
altele.
trodus tehnologii de lucru eficiente, cu rezultate su­ Din nou spre adâncuri. Brigada minerului Vasile Cai la, din sectorul V al minei Lupeni, pre­ qa activita te a organizaţiei tratau cu coniac, qrătore şi fe­
perioare. încă de la începutul anului, gătită să intre in abataj pentru a trimite la ziuă tonele de cărbune. U.T.C. să răspundă prefe rin ţe­ tească de Alba.
pe lingă cele două m aşini de
to rkre ta t existente s-a mai con­ lor actilale ale tin e rilo r sa Pentru faptele lo r nedemne
formează un tineret m u !tila :o -
îmbunătăţirea 'de tavan a rtificia l. In urma stru it un dispozitiv de to rk re ­ tal preqătlt pi/ntru muncă şi au fost puşi în discuţia b ri-
unor cercetări detaliate şl a tare ce s-a adaptat la m aşinile qâzii şl excluşi din brlqagă,
de încărcat M1P 2. Acest dis­ viată, cu trăsături morale dem- fiin d trim işi înapoi Ia M intia.
calculelor efectuate „secre tu l” p o zitiv este uşor de ansamblat Fructele de pădure — surse m* de epoca în care trăim .
susţinerii metalice a fost găsit prin folosirea ta­ pe maşina de încărcat şi 11 dă M unca entuziastă pe şantier, Poate că acum o rq m iz a lia
van ului A rtificia l fle x ib il din acesteia un caracter com binat opinia pu blică a briqă z'l şi U.T.C. de a ld se va ocupa de
plase de sirmă. N o ul sistem a echipei, com portoren c iv ili­ educarea acestor linerl, de o­
asigură uşurarea operaţiei de de u tiliza re tehnică creînd a­ rientarea lor spre V ieruri cin­
va n ta ju l ca m aşinile de acest
C ercetările efectuate in u l­ tip să realizeze şi alte opera­ ce aduc importante venituri zată. iată p rin ce se caracteri­
răpire, exploatarea mal m ultor stite, spre io t ceea ce este
tim ii ani pentru îm bunătăţirea zează munca de educaţie des­
fe lii sub o plasă continuă sim ­ frum os în via ta de toate z i­
susţinerii In abataje şl o b ţi­ ţiu n i declt cele pentru care au făşurată de unele organizaţii
plă, m icşorarea consum ului de lele.
nerea pe această cale a unor cherestea plnă la 6 m c/1.00 0 fost construite. Pădurile ne oferă în tot certitudinea că vom realiza ţii să ne acorde s p rijin u l ne­ U .T .C din judeţul nostru.
rezultate economice superioare In urm a rezu ltatelor o b ţinu­ tim pu l anului ca produs p rin ­ şi chiar depăşi sarcinile de cesar atunci cînd îl so lici­ M in u n a tu l peisaj al defileu­ In afară de aceştia am mal
ou determ inat trecerea de Ia tone şi obţinerea unei produc­ te în cadrul exp lo atării M unce­ cipal tem nul. S ln t însă anu­ plan. Spre beneficiari au tăm, avlnd în vedere că ve­ lu i îi îm bie parcă pe tine ri avut două „exem plare” , care,
susţinerea clasică cu lemn la tiv ită ţi fizice de 6,5 lone pe lu, u n ită ţile m iniere U ricanl. m ite perioade cînd găsim şi fost trim ise deja 364 tone de n itu rile pe care le obţinem, sâ-şl petreacă cîte v* zile din după două zile de muncă, au
post fată de 4,8 tone pe post fu g it de pe şantier, Le-a fost
cea cu s tllp l şi grinzi m elallce. CerteJ şi Deva au solicitat a­ alte resurse care ne pot a­ zmeură, 201 tone de mure şi dacă ne realizăm sarcinile concediul lo r de odihnă îa
cit se obţinea prin vechea frică de muncă lu i Vass
Aceasta metodă a condus Ia ceastă maşină şi oameni specia­ duce ve n itu ri frumoase. In 89 tone de hribi. In această de plan propuse, se cifrează muncă patriotică, devenită tra ­
metodă. Francisc de la M in tia si Iul
obţinerea unor p ro d u c tiv ită ţi lizaţi cu care s-au executat perioada iulie-septem brie, acţiune, realizări bune ou la peste 10 m ilioane lei dc diţională aici pe şantier.
superioare, la creşterea viteze­ Rezultatele obţinute de m i­ lu crări de susţinere prin to rkre ­ fructele de pădure şi ciuper­ ob ţinu t ocoalele silvice Ha- la beneficiarii externi şi la F ra ţii Oancă M arlus şi Oc- Ioan Gavrea de la T A .P .L.
lo r de avansare, reducerea nerii V ă ii J iu lu i în adaptarea tare. Desigur, p o sib ilită ţi de ex­ cile com estibile ajung la teq, Dobra, Hunedoara, Pe­ aproape un m ilion de )a cei tavlan, elevi ai Liceului din Deva. Credem că tot aşa sînt
considerabilă a consum ului de unor noi soluţii de susţineri tindere a acestei m etode sînt m aturizare. Acestea trebuie troşani. Simeria şi altele. in te rni. Călan, au ven it am im lol pe si la lo cu rile lo r de muncă.
lemn de mină şl Im p licit a în abataje trebuie să con­ şl în alte exploatări. Com ite­ strînse şl conservate cu P re cip ita ţiile abundente din şantier. Ei ne m ă rtu rise a i că Este de datoria cole ctivu lu i
ch e ltu ie lilo r de producţie pe stituie punctul de plecare tele de direcţie au datoria să g rijă, urm înd să fie folosite ultim a perioadă au îngreunat IOAN IRIMIE de obicei sînt tot îm preună în care muncesc să se ocupu
tona de cărbune şi m inereu spre noi cercetări. In condi­ ia m ăsuri corespunzătoare pen­ de cei care te solicită în însă desfăşurarea re co ltă rii inginer şef la Inspectoratul si deci cu a tît mal m ult au de educarea lor.
extras. Confirm area eficientei ţiile de exploatare a zăcăm in­ tru generalizarea el. scopuri culinare sau terapeu­ în ritm u l care ni-1 stabilisem , silvic Hunedoara tln u t să vină şl nici îm preu­ AUREL JtBEA
economice a susţinerii m etali­ telo r de cărbuni din acest tice m ai ales la ocoalele silvice
ce a determ inat In u ltim u l bazin se Im pune o continuă Pentru a-şl aduce co n trib u ­ din O răştie (la zmeură), Pul.
tim p o a ctivita te tot mal In­ perfecţionare a te h n o lo g iilo r ■ Folosirea noilor ţia şi pe această cale la Petroşani şi Lupeni (la afi­
tensă In direcţia îm bunătă­ de lucru, experim entarea şi a- creşterea ve n itu lu i naţional, ne). Pentru ca rfim înerlle in
ţir ii acestei tehnologii, a per­ ocoalele silvice din cadrul am analizat şi sta b ilit cu co­ Nici o restanţă Sa darea în
urm ă să poată fi recuperate,
slm llorea unor metode care
fe cţio n ă rii el. Inspectoratului s ilv ic jude­
şl-au confirm at eficienta. metode de exploatare
In cadrul preocupărilor pen­ ţean şi-au propus să re co l­ m itetele de direcţie ale ocoa­
tru îm bunătăţirea tehnolog ii­ teze tn acest an peste 1.800 le lo r respective m ăsurile ce
lo r de susţinere m etalică a aba­ tone de fructe şl 200 tone trebuie luate pentru bunul
ta je lo r cu front lung cerce­ Torkretul— tehno- # P rin tre colectivele fruntaşe [l de ciuperci, cu pondere ma­ mers al re co ltă rii fructelo r folosinţă a construc
tă rile s-au îndreptat spre fo­ care s-au preocupat de această re fiin d zmeura, murele, a fi­ de pădure.
losirea g rin zilo r articulate şi problem ă se enutneră şl m in e rii , nele şi h rib ii. M are parte Ne preocupă In mod deo­
stllp : de susţinere de tip logie cu largi de la I M. Hunedoara. In urme * din aceste produse vo r fi e x­ sebit asiqurareo necesarului un itate specializată în rezolva­
„F e rro m a tik". Prin Introduce­ e fo rtu rilo r depuse, a stud ierii portate în Cehoslovacia, de oameni. De aceea le-om agrozootehnice! rea problem elor respective —
rea acestui echipament de cu com petentă a co n d iţiilo r U.R.S.S., R.D.G., R.F. a G er­ creat co n d iţii de muncă şi nu se poate apela Va se rviciile cl
susţinere In co n d iţiile unul ta­ perspective specifice de zăcamînt din pe- £• m aniei. Elveţia şi Franţa. hrană corespunzătoare celor deoarece proiectarea şl execu-
van a rtific ia l clasic, co n stituit rim e tru l m inei T eliuc Est, a K In vederea rea liză rii sarci­ care vin să culeaqă fructe i > din nnil an terio ri fost
din Îm ple titu ră m etalică s-au fost introdusă mecanizarea in ­ n ilo r de plan s-au luat încă şi am căutat să te reducem n ici un qest p e n tn i-H n ^- costisitoare şi s-au efectuat în ­
ob ţinu t rezultate m ult mal bu­ In dom eniul susţinerii lu ­ tegrală a o p era ţiunilo r de In- • din tim p uncie măsuri orga­ c il se poate dd rrtult din dru­ - -<«eperea co n stru cţiilo r respec­
ne decît cu echipam entul an­ c ră rilo r m iniere orizontale cărcare. transport şi rainbleiere ji nizatorice bune, care să con­ m ul pe care trebuie să-l fo­ tive. De asemenea, cu lo t spri­ tr-un ritm foarte lent. Caziil cel
terior. Sînt edificatoare In a­ ţă rile avansate au făcut paşi a spaţiului excavat. Aceste mă- JJ ducă în fina l la strînqerea că de la punctul de cule­ jin u l acordat, la C.A.P. M es­ m ai elocvent este în tlln it L
cest sens doar cîteva rezulta­ însemnaţi, acordlnd o aten­ suri com petente au condus în Integrală a fructelo r pe ca­ gere la cel de achiziţie. Mal s tru c liile propriu-zise s-au teacăn şl Brad s-a tărăgănat C.A.P. Vaidei, unde Î.F.A.A.
te. De pildă, in abata|ele unde ţie sporită fo lo sirii unor noi final, la obţinerea unei produc- K re pădurea ni le oferă cu ne- Intim pinăm insă unele greu­ asigurai docum entaţiile nece­ m ult deschiderea fin a n ţă rii (cu a preconizat s o lu ţii ncccono-
se folosesc grinzi articu la te procedee cum ar fi to rkie ta - tiv ită ti de 0 lone pe post — £ nerozllatc Num eroosele punc­ tăţi în ceea ce priveşie asi­ sare, s-au deschis fina nţările toote că obiectivele am intite mice, care depăşesc cu m ult
randam entul a crescut la 7,8 rea, susţinerea ancorată in me­ Iată de 3 tone pe post c it se te de colectare În fiin ţa te n- gurarea p lin ii la unele cen­ şi s-a asiqurot o mare parte sînt necesare); co n siliile de
tone cărbune pe post, Iar a­ tal şl beton, oulosustlncrea şl obţinea fără mecanizarea p rin ­ proape de lo cu rile unde se tre dc colectare. Aşa de e­ conducere nu depun suficient p o s ib ilită ţile financiare actua­
UI »
if
vansarea lunară a atins cifra altele. In u ltim u l tim p şi in cipatelor operaţiuni. C om plexul găsesc fructele şl ciupercile xem plu, la Vata cooperativa din m ateriale, execuţia o b ie cti­ interes pentru înd eplinirea în le ale cooperativei. Renunţa­
ve lo r în tîrzle în mod n e ju sti­
de 36 m. S-a înregistrat ca tara noastră problem ei susţi­ de măsuri tehnice şi organiza- ţ] respective, am balajele şl con- de consum nu asiqurâ nece­ to ta lita te a In v e s tiţiilo r. Din rea la co n tribu ţia I.F A .A . In
urmare o creştere a capacită­ ne rii prin to rkreta re a gale­ torice luate de conducerea ex servantele, ne dau p o sib ilita ­ sarul de pîim» şi culegătorii ficat. A$a este cazul cu lu cră­ analiza stadiului dc execuţie executarea lu c ră rilo r este, de
? :!(
ţii de producţie a ab atajului riilo r i s-a acordat o Im por­ p lo a tă ril m iniere T e liu c au con tea să livră m be ne ficiarilor sînt n e voiţi să părăsească rile la g ra jd u rile C.A.P, din a adăposturilor reiese că doar asemenea, o cauză a în tîrz ie -
de circa 50 la sută. Paralel tanţă tot mai mere. P rin tre dus la obţinerea a peste 1.600 in te rn i şi externi cantităţi locul de muncă, plecind In Romos şi Strelsâcel care nici două din cele 15 g ra jd u ri sînt rii ob ie ctivelo r de alim entare
tone metal peste sarcinile de _
au scăzut şi consum urile Spe­ m inele din judeţ care aplică plan. creşterea cu 35 la sulă apreclablte de Droduse do a llă parte, unde condi­ pînă acum nu au fost atacate, term inate, iar două sînt încă cu apă.
cifice de m aterial lemnos. La cu succes această metoda se a p ro d u c tiv ită ţii m uncii şi re­ o calitate superioară. Pînă ţiile sînt mai bune. Am ruqa cu saivanele de la C.A.P. Roş- Trebuie arătat însă că nici
lemn de m ină consumul a scă­ e n um e ră: E.M. M uncelu M ic, ducerea pre ţu lu i de cost cu acuin rezultatele obţinui** pe această cale ca şi cele­ cani, Pui. O răştioara de Sus, neatacate, restul afllndu-se în
zut In medie cu 5-7 mc pe I.M . Hunedoara, I.M . Barza, cca 74.000 lei. sînt grăitoare şi ne dau la lte în trep rind eri şl In stitu ­ Lunca etc. unde nu s-a schi- d ife rite faze destul de în tîr- In u n ită ţile cooperatiste hu
1 000 tone cărbune extras, iar 1 E.M. Hunedoaro-Deva şi altele. te zlnlCi Din cele 17 saivane, nu­ există o preocupare perm anen­
mai 4 sînt term inate, 6 se gă­
la cherestea cu 2,5-3,5 mc. E­ In aceste exptoatărl se lu ­ Nu se poale vorb i de h tă şi nu se m obilizează la
fectul econom ic al ap lică rii crează cu maşina de to rkreta t succese im portonte fără 3 i sesc în d ife rite faze de lucru, lu cru toate forţele. încetăţe-
sistem ului de susţinere am intit construită după proiectele inq. am inti rezultatele obţinute £ iar la 7 încă nu s-a început nindu-se ob ice iul de a face
se concretizează în reducerea Ion Toma. de Uzina de preparare a La llzlM R KJ. Simeria construirea. Nn trebuie uita t adevărată campanie de con­
c h e ltu ie lilo r de producţie pe m in e re u rilo r de fie r din Teliuc. însă că pierd erile cauzate de stru cţii abia în toamnă, cînd
Considerăm necesar să ară­ D atorită unei serii de m ăsuri j* lipsa spaţiului de adăpostire
fiecare tonă de cărbune ex­ tăm co n trib u ţia deosebită a tehnice şt organizatorice apll- [" tim pu l nil mai perm ite term i­
tras cu 8-10 lei. v o r fi suportate de persoonele
conducerii I.M . Deva — şi în cate In cursul an ilo r do la In- * * 1 ce se fac vin ova te de ncoxe- narea si darea în foiosinlă a
Paralel cu folosirea elem en­ special a celei de la M unce­ cum, o fost posibil ca principe- £ i Pasa centra incendiilor cutarea lo tim p a con stru cţii­ obiectivelor. Situaţia respecti­
trarea în funcţiune şi plnă a­
telo r noi de susţinere se ac­ lu M ic, care ou acordat un lor zootehnice planificate. vă se datoreşto şi fap tu lui că
ţionează hotârît şl în direc­ sp rijin Im portant în punerea lil Ind icalorl pe sem estrul 1 el “ u n ii Ingineri si contabili şefi
ţia m ă ririi capacităţii abataje­ în aplicare a Invenţiei am inti­ acestui an să fie realizaţi. Pro­ Cu to tu l nesatlsfăcător este din C A P . scapă din vedere
lo r p rin creşterea lu ng im ii te. Echipa de m ineri condusă ductivitatea m uncii este mal stadiul elab orării docum enta­ problem a rea liză rii exem plare
fro n tu lu i de lucru — ţln în - de com unistul Florian Valea plan, co n ţin u tu l de m etal a fost este facultativă? ţiilo r şl execuţia a lim e n tă ri­
mare cu circa 3 la sută faţă de
du-Se seama de co n d iţiile spe­ a fost prim a care a u tiliza t lo r cil apă. Din cele 50 lucrări a in v e s tiţiilo r, ca şî cînd a-
cifice de zficâm lnt ale fiecărui m aşini de torkretat. Invln qînd mefeu Îm bunătăţit, dîndu-se jt] planificate sînt acoperite cu eensto ar li o treabă doar a
strat de cărbune. Aşa spre e­ unele greutăll, m in erii din a- peste plan 1.021 tone metal. Pentru prevenirea Incendiilor, m em brii com isiei tehnice P.C.L organizare care persistă la e- docum entaţii abia 19. deşi preşedinţilor de u n ită lî.
xem plu. la Exploatarea m inie­ ccastă echipă au dem onstrat Ca şl In celelalte u n iia ti ale [fj statul nostru alocă sume im ­ din uzină nu Îndeplinesc mă­ ceastâ întrep rind ere pc lin ia tim pu l este destul de Înaintat. Urgcntorea execuţiei şi da­
ră Lupenî. prin folosirea g rin ­ în mod pra ctic avantajele to r- I.M . H uncdoora şi aici noul îşi portante, Baza tehnico-m ate- surile p ro p rii pe care le iau respectării norm elor P.C.L ? Intîrzlerea acoperirii cu do­ rea la tim p în folosinţă a tu ­
z ilo r articulate într-un panou kre tă rii. Rezultatele tehnice şi găseste un larg cîm p de aplica­ rială de care dispun un ită ţile pe lin ia respectării norm elor cum entaţii, pe lingă in su fici­ turor co n stru cţiilo r prevăzute
dlh stratul 5, blocul III A, pe economice obţinute slnt dintre re. P rintre rea liză rile de seamă, de po m pieri şi form aţiile vo­ in vigoare, lucru constatat Sperăm că. faţă de aseme­ enta preocupare a U n iun ii ju ­ pentru acest an se înscriu ca
Ungă creşterea lungim i: fro n ­ cele mal bune. Prin folosirea în scopul Îm b u n ă tă ţirii tehnolo­ lu n ta re P.C.l. este m enită să practic şi cu ocazia v e rific ă rii nea aspecte, cei viza ţi nu vor deţene a C.A.P., se datoreşto o acţiune de prim ordin pe
tu lu i de lucru de la 115 la noului procedeu se obţine o giei şl v a lo rific ă rii pra fu lu i asigure o in te rve n ţie cficoce echipelor P.C.L din cadrul sec­ aştepta clo p o tu l de alarmă al lipsei de s p rijin din portea agenda a c tiv ită ţii c o n s iliilo r
170 m etri lin ia ri, s-a reuşit sn p ro d u ctivita te a m uncii de 2-3 rezultat de la pră jlre a m inere­ ori de cîte ori este solicitate. ţiilo r. po m pierilor şi vo r reglementa D.I.F.O.T. Deva care nil a res­ de conducere ale C.A.P. şi
se producă în plus cca. 4.000 ori mai mare în raport cu p ro ­ u lu i de fie r a fost elaborat, De d o rit este însă ca in cendiile In urm a celor constatate şl situaţia de fapt, fin in d cont că pectat pro m isiu nile făcute în U niun ii cooperatiste judeţene.
tone cărbune. Desigur, acest cedeele clasice de susţinere a experim entat şi oplicat un pro­ să nu se producă. In toate în ­ sesizate de noi conducerii În ­ nim eni nu are dreptul să ig ­ acest sens. In plus, frinaren Prin e fo rtu ri susţinute este
lu e rj a devenit posibil şi p rin - lu c ră rilo r m iniere orlzohtale, cedeu nou, care constă în ră ci­ tre p rin d e rile şi in s titu ţiile se tre p rin d e rii, speram ca starea noreze legile elaborate pentru lu c ră rilo r de proiectare se da- necesar sfl facem to tu l pentru
tr-o mai bună organizare a uşurîndu-se considerabil efo r­ rea m in ereu lu i cu apă. M etoda duce o Intensă muncă propa­ de fapt să se schimbe. Dar, la a apăra de foc averea obşteas­ toreşte si fap tu lui că nici une­ a recupera restantele semna­
procesului de producţie şl a tu l fizic al m u n cito rilo r în constă în răcirea m inereului gandistică şi se combat pe un nou co n tro l pe care l-am că. le cooperative agricole cum late şl a încadra toate obiec­
unei osistente tehnice cores­ con diţii de securitate a mun­ pe jq hia bu l de legătură In tre toate căile m anifestările do făcut, am găsit aceeaşi situa­ sînt cele din Birsău, Orăştie,
punzătoare. Şi la mina Paro- cii superioare. cuptor şl râ clto r p rin folosirea neglijentă şi pasivitate care ţie. M ăsurile prescrise, avînd Cpt. RASCHIP COSTACHI Boşorod, Peştişu M ore s.a. nu tivele în grafice de execuţie
şenî, pe stratul 18 s-au In tro ­ Preţul de cost a scăzut con­ unor duze speciale. Efectul e- pot provoca Incendii. term ene scadente, au fost amî- inspector principal execută lu cră rile necesare stu- judicios stabilite, care să asi­
dus ta susţinere s tllp i şl conom lc al unei asetaenea mă­ Inspectoratul Judeţean de nate n c ju s tilic a t de la o zi la la Inspectoratul judeţean d te rii surselor dc apă. Deşi
siderabil. Astfel* un m e tri l i ­ gure term inarea lu c ră rilo r în
qrlnzi de lip u l M-71-C. Folo­ suri se concretizează îh econo­ pre ven ire a in c e n d iilo r execu­ alta. Tovarăşul director, Gheor- de prevenire a incendiilor existe Întreprinderea de fo­
niar de galerie la secţiunea m ii de peste 2 m ilioane lei pe tim pul cel mai scurt.
sirea lor a făcut posibilă ex­ de 5.2 mp susţinut prin noul tă perio dic controale cu ca­ ghe Zudor, cu care am avut o Hunedoara raje şl alim entări cu apă —
tragerea lunoră a unei canti­ procedeu se realizează la un an şl cca 800.000 kw h de ener­ racter de îndrum are şi a ju to r Întrevedere, a căutat să ne
tăţi de cărbune de cca. 5.000 preţ de cost de 375 Ici, faţă gie electrică pe an şl o redu­ pe lin ia respectării norm elor prezinte o situa ţie c it se poate
tone. Deşi rezultatele obţinute cere a efe ctivelo r de În tre ţin e ­ P.C.I. Cu toate m ăsurile bune de colorată. La Insistentele
de 1.918 tel c it se realizează re cu 8 oameni. In afara de e fi­
sînt superioare, aici se putea care se iau, sînt unele în tre ­ noastre, cînd am cerut să ni se
după procedeele obişnuite, ca­ cienta economică exprim ată va ­
produce m ult mai m ult cărbu­ re prevedeau susţinerea m eta­ prind eri, ce-l drept, puţine la spună cine se face vinova-t de
ne dacă s-nr fi acordat aten- lică şi folosirea bandajelor din lo ric. marcată de recuperarea număr, care Ignoră p u r şi sim ­ nerespectarea norm elor de pre ­
de
unor im portante cantltâti
t i c u v e n i t ă sl ob ţine rii unei prefabricate de beton. p ra fu ri de metal, s-a obţinut plu cele mal elem entare n o r­ venire a in cen diilor, s-a dat
avansări zilnice Ia n ive lu l de me de prevenire a incendiilor. vina pe faptul că uzina are u­
C om parativ cu sistem ul de o curăţire im portantă a atmos­ Un asemenea aspect l-am în tîl- nele con stru cţii şi in sta la ţii
cel puţin ..ziuo şi fîsia". In ferei poluate de pe raza loca­
cazul în care s-er fl obţlhut armare a lu c ră rilo r m iniere lită ţilo r T eliuc şl Hunedoara. nît cu ocazia con tro alelo r noas­ vechi şi, chipu rile , din acest
acest lucru, cantitatea de căr­ cu lemn. noul sistem — res­ D atorita acestei m ăsuri s-au tre da Uzina de reparat m ate­ punct de vedere nu se vo r
bune extras ar fi atins cifra pectiv torkretarea — este mai ria l ru la n t din Simeria. Aceas­ putea respecta întocm ai n o r­
ie ftin cu cca. 50 la sulă. Este Îm bunătăţit co n d iţiile de lucru tă uzina, deşi dispune de o ba­ m ele de prevenire, aşa cum
de 7.000 tone.
dccl evidentă necesitatea ex­ pentru m u n cito rii uzinei şi în ză tehnloo-m aterială bună, la slnt ele elaborate. Poziţia con­
Pornind de la faptul că la special pentru cei de la secţia
tin d e rii acestui procedeu, ce­ cap itolul măsuri pentru comba­ du cătoru lui u n ită ţii, desigur,
lu cră rile m iniere de la mina re oferă im portante avantaje de pră jlre . terea in ce n d iilo r este mereu nelinişteşte. M o tiv ă rile arătate
P-drila se manifestă presiuni economice. De altfel, Ia ex­ Preocupare pentru folosirea deficitară nu pot fl luate nicidecum în
inarl. co lectivu l de nici a tre ­ ploa tă rile m iniere unde se apli­ m etodelor noi de exploatare se In controalele noastre ante­ consideraţie. Se ştie că o parte
cut să experimenteze diverse că. to rkre ta tu l este una din manifestă şi în cadrul I M. rioare am constatat o serie de din clă d iri sînt de construcţie
tip u ri de arm ături m etalice principalele surse de reducere Barza. P rin tre noile procedee aspecte care desigur nu ne pot mai veche. Tocm ai de aceea,
confecţionate la U.R.U.M. Pe­ am do ri ca acestea să fie în
a ch e ltu ie lilo r de producţie. aplicate enum erăm : folosirea lăsa indiferenţi. A stfe l, o parte
troşanii A stfe l s-au experim en­ aerajului prin sonde de mare din in sta la ţiile de (lum inat şi . deplină siguranţă. Dar, nu mol
te.! arm ăturile culisonte, r i­ Pentru anul în curs Exploa­ diam etru pentru o rizo n tu rile forţă sînt exploatate fără res­ putem fl de acord cu faptul
gide şi sem lrlglde. Din încer­ tarea m inieră M uncelu M ic inferioare aflate în exploatare, pectarea p re ved erilor respec­ că cete 36 de abateri de Oa n o r­
de pildă şi-a prevăzut să rea­
cările Tăcute plnă în prezent aplicarea unor noi metode tive, unele din acestea fiin d mele P.C.l. care persistă sînt
lizeze econom ii la preţul de
cele mai bune rezultate s-au de exploatare a m in ereu lu i ti- chiar im provizate. Căile de ac­ dotorate construcţiei si insta-
oblln ut la orm âturile confec- cost al m inereului extras de nînd seomo de co n d iţiile spe­ ces în in te rio ru l halelor, cît lo tiilo r vechi. Dezordinea şl
lionate din p ro fil T.H. peste 1 m ilion le i — econo­ cifice de zăcăm lni şi altele. Da­ şi în afară, sînt adesea blocate lipsa de curăţenie la lo cu rile
mie care se va realiza p rin 'de muncă, cîrpele, h îrtllle , do-
Datorită explo atării straie­ to rită re ce p tivită ţii faţă de cu to t fe lu l de m ateriale şl o­
extinderea susţinerii prin to r­ şeurile de lemn îm prăştiate pe
lor groose în fe lii orizontale, metodele noi, a în lă tu ră rii biecte m asive ce fac ca in te r­
kretare la peste I km de lu ­ venţia în caz de Incendiu să oriunde... căror factori se dato­
ne situăm printre prim ele ţâri ru tin e i a fost posibil să creas­
crări m iniere. Folosind acest fie m ult îngreunată. rează ? I Nemarcarea aparate­
clin lurrrc care exploatează căr­ procedeu se va înlocui o can­ că sim ţito r productivitatea
bunele sub „tavan a rtific ia l". titate de peste 150 mc lemn m uncii în m in e ritu l din Judeţ, De asemenea, pot fi în tiln ite lo r de măsură şi co n tro l
In scopul creşterii siguranţei de stejar şt cca. 100 bucăţi Ia to t pasul , b ă lti* de u leiu ri, (A.M .C .) la in sta la ţiile sub
in exploatare şi o b ţin e rii unor să se îmbunătăţească co n d iţiile ia r depozitarea unor produse presiune şi re cip ie n li sub pre­
arm ături metalice. siune, executarea op era ţiunilo r
randamente sporite, colective­ de m icroclim at m inier şi să se inflam abile cum ar fl ca rb itu l
Printre alte avantaje pe ca­ şi şlamul rezultat în urm a su­ de sudură prin d ife rite co ltu ri,
le de specialişti de la C.C.V.J. reducă dotaţia de stat in tr-o
re le oterâ meloda to rkre tâ rii d u rilo r autogene, rum eguşul de fără să se respecte in s tru c ţiu ­ Analiiele efectuate In cadrul laboratorului central al U/inei „Victoria" Călan, pe care vi l
au desfăşurat la m inele l.u- proporţie însemnată. nile ce reglementează aceste prezentăm în fotografie, au un rol de seamă in îmbunătăţirea activităţii de producţie a între­
ponl, Yulcah, Anlnoasa şl Lo- mai am intim faptul că dato­ lemn şi altele, sînt fie îm prăş­ operaţii, de ce se fac Io voia prinderii.
nea numeroase cercetări şi rită noului procedeu, p ro filu l Ing. V. PADUREANU tiate la voia In tim p la rii, fie în tîm p lă rii ? Oare nerequlile Foto : V. O N O IU
experim entări pentru a d e fin i­ de săpore al lu c ră rilo r m i- depozitate necorespunzător. Un respective nu reclamă lipsa de
tiva cea mal raţională form ă ntere se reduce cu cca. 20 la economist V. FRUNZA alt aspect este şi acela c l