Page 80 - Drumul_socialismului_1968_02

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 2 2 februarie 1966

In Comisia O.N.U. pentru dezvoltare socială

România— coautoare a

unui proiect de rezoluţie «Drapelul flutură deasupra Aeroportul de la Tan
Son Nliut este zilnic
XEW VORK 21 (Agerpres) In şedinţa consacrată proble­
In cadrul lucrărilor Comisiei politica socială şi distribuirea citadelei oraşului Hue“ ţinta atacurilor F.N.E. Care va fi soarta
melor privind corelaţia dintre
O.N.U pentru dezvoltare so­
cială ce se desfăşoară la New veniturilor, precum şi a actl- lui Chombe?
York, L*n număr de in ţări vi’âţilor de cercetări opei aţio- SAIGON 21 (Agerpres)
membre, printre care şi Româ­ natc referitoare la aspectele «Drapelul flutură deasupra alia parte adeziunea totală a Aeroportul Tan Son Nhut
nia. au prezentat un proiect sociale ale induci i.ilizâi ii, n citadelei oraşului IIue" — se tuturor păturilor populaţiei — din apropierea Saigonnlui. D u p ă c u m s e ştie, a v io n u l
de rezoluţie in legătură ai pu­ luat cuvintul şeful delegaţiei arată de inai bine de trei sâp­ muncitorii, ţăranii, studenţii, centru vital pentru asigurarea in c a r e s e a fl a C h o m b e a
nerea în valoare si utilizarea române. Constantin Grigorcscu tâmini in telegramele agenţi­ intelectualii, liber profesioniş­ legăturilor aeriene nle coman­ fost silit d e u n u l d in p a s a ­
resurselor umane. Sprijinind Vorbitorul a subliniat că mă­ ilor de presă care înfăţişează tii. comercianţii, industriaşii — damentului american cu siste­ g e r i su a t e r i z e z e p e u n a e r o ­
proieclul de rezoluţie, delega­ surile preconi/alc de O.N.U. în momentele grele prin care la programul politic şi apelul mul său de baze de pe terito­ p ort d in A lg er ia . E o s tu l p r e ­
tul român. Constantin Niţâ, a acest sens trebuie să ducă la trece corpul expiriiţionar ame alianţei naţionale din oraş. O riul siid-vietuamez, este zilnic m i e r coitpofez a fo s t reţin u t
arătat că acesta constituie un crearea condiţiilor sociale pro­ i ic an. unitate din cele inai largi ba­ ţinta atacurilor lansate de d e autorităţile algeriene. D e
pas înainte pe linia intensi- pice pentru desfăşurarea pro­ Aşa cum se subliniază de zată pe un scop comun, expri­ Frontul naţional He eliberare. c u r in d , m in is tr u l a l g e r l a n a l
ficâiij acţiunilor O N U în do­ cesului de industrializare, care către observatori» prezenţi aici mat inlr-o adevărată declara- Jn noaptea de marţi spre mier­ i n f o r m a ţ i i l o r , M o h a m m e d
meniul resurselor umane. Vor­ s-a dovedit a fi cel mai impor­ la Hanoi, nu intîmplător. ora­ ţie-program : independenţa şi curi. în urma exploziilor s-a BELGIA. — Noi construcţii la Bruxelles. R en Y altia. a d e c l a r a t :
bitorul a subliniat interesul tant factor al progresului so­ şul llue. cel de -al doilea mare suveranitatea naţională, liber­ produs un violent incendiu De ..C in d v a fl lu a tă o h o t ă r i -
pc care tara noastră îl acordă cial ni a subliniat că, în con­ renii u al ţării, polarizează în­ tate. democraţie. r>aoe. neutra­ asemenea, aeroporturile de la r e p r i v i n d s o a r t a fo s t u lu i
cooperării internaţionale în a­ diţiile actuale, cînd economia treaga atenţie a opiniei publi­ litate. hrană, îmbrăcăininfp. Vinii Long şi Soc Tranc. pri­ p r e m i e r c o n g o le z N loise
cest domeniu, menţionînd că se diversifică toi mai mult. ca ce mondiale deşi în momentul păminf Aşa a evoluat situaţia mul la 100 km. iar cel de-nl Dezbaterile din Consiliu! C h o m b e — f i e e x t r ă d a r e a .
România s a numărat printre urmare a noilor cuceriri ale de faţă acţiunile armatei popu­ in linii generale, în majorita­ doilea la 155 km de Saigon. au Ue e l i b e r a r e a sa — c a n u va
ţările care, în 19r.fi. au adus ştiinţei şi tehnicii, cînd ritmul lare de eliberate se întind in tea localităţilor, elementul co­ fost bombardate «mi mortiere fi cunoscută la Alger, cl a ­
pentru prima dată în discuţia transformărilor economice şi întreaga ţară. neexisiînd un mun fiind tocmai arest sprijin de fl2 mm şi lunuri de 7o mm c o lo u n d e s e v a a f l a atunci
organismelor O.N U. probleme­ sociale este mult mai rapid singur loc unde inlervenţio- unanim «al populaţiei dat ofen­ Capitala provinciei Kien Hoa al 0. U. Chombe“ . Se ştie c ă C u r te a
le complexe legate de pune­ niştii să se simtă în siguranţă sivei militare care la rindul e» a fost supusă unui puternic a­ S u p r e m ă a A lg e r ie i, exanir-
rea In valoare a resurselor u­ deril in trecut, stalului îi re­ l>e la primele salve ale ba­ a creat condiţiile propte'' pen­ tac declanşat de patrioţi, care ADDIS ABEBA 21 (Ager- Smith să se menţină în conti­ n ln d c e r e r e a d e e x t r ă d a r e a
mane in procesul de dezvoltare vine un rol sporit în soluţio­ talioanelor de asalt ale forţelor tru ridicarea în i l a luptă au folosit mortiere pies). — Consiliul ministerial nuare la putere. g u v e r n u lu i R e p u b l i c ii C o n g o
economică şi socială narea problemelor sociale. armate populare, populaţia ora­ a locuitorilor Situaţia trupelor americane al Organizaţiei Unităţii Afri­ In ciuda intensificării cola ( K in s h o s a ) , a h o lă r i t să o
şului Hue s-a organizat, declan- Dezagregarea «ci •• -Mei încercuite la baza Khe Sanh. cane. întrunit la Addis Abeba borârii militare dintre Portu­ s a t i s f a c ă p r o n u n ţ i n d u - s e in
f a v o a r e a el. A c e a s t ă m ă s u r ă
H. Wshner se pronunţă pentru re­ şînd acţiuni în spatele trupe­ şi armatei saig'W 'v «■■■■ '.nian in nordul ţării, a devenit şi în cea de a 1 0-n sesiune a sa. galia. Republica Sud-Africană nu n f o s t p in â in p r e z e n t a ­
In
F.. va
lor agresoare americane
ai
reprezentanţi
r
mai critică In urma observa­
şi Rliodesia în vederea înă­
a continuat în şedinţa plenară
mai puţin de o jumătate de spulbera Şi ulbmn nc<-n*A o r ţiilor întreprinse de avioanele tir miercuri discutarea rapor. buşirii luptei de eliberare na­ p r o b a t ă s a u r e s p in s ă d e p r e ­
B o u -
ş e d i n t e l e A lg er ie i, 11
cunoaşterea ca stat a R.D. Germane oră trupele americane şi sai- aşa-zisâ lega lila*'» a prezenţei americane, s-a constata* că tutu; secretarului general al ţională. in sudul continentu­ m e d i e n n c c a r e u r m e a z ă să
ue
dispozitivul forţelor F N K dm
lui. se relevă in raport, patrio­
americane în Vietnamul
goneze s-au trez.it în situaţia
acestei organizaţii. Diallo Tcl-
de a încerca „să apere" un o­ sud. Opinia publică *c va în­ jurul bazei de la Khe Sanh |i Delesaţii au inreput. He ţii dau lovituri lot mai puter­ ia o h o t â r i r c fin a lă Ui o-
BONN 21 (Agerpres) — In­ de la sine — la noi s a discu­ raş care nu mai era sub con­ treba pe bură drcp’V'' U <e c-te desfăşurat pe man por­ asemenea, dezbaterea proiec­ nice trupelor rasiste şi coloni­ c e a s t ă p r o b l e m ă .
tr-un interviu acordat publi­ tat despre aceasta sâptâmini trolul lor O mulţime entuzias­ rerea fiii şi pen*ru rine trupe­ ţiuni. alîf în lăţime rît şi in tului He hnyct al O.U A. pe a- ale
caţiei lunare franceze ..Reali- ini regi : este oare in general tă a pătruns ,pe străzile oraşu­ le americane continua <â fi» ndincime. n1*! financi.Tr 106R-I969 Comitelui de coordonare a
tes", şi din care reproduce ex­ îngăduit să se spună aşa ceva. lui $i ceea ce a urmat apoi aduse în Vielnamul de sud. In In cadrul şedinţei Comite­ ajutorului ppntm mişcarea de Dispărute fără urmă
trase revista vest-gei mană sau nu 7 Asemenea întrebări s-a dovedit caracteristic pen­ acest context a devenit pe de tului politic a fnH prezentată eliberare naţională a lansat un
„Der Spiegel". Herbert \Yeh- absurde ne vor face intr-o bu­ tru lupta poporului ce izbuc­ plin posibilă trecerea la orga darea rle seamă a Comitetu­ apel ţărilor africane indepen­ M in is tru l d c i n t e r n e f r a n ­
ner, ministrul vest-german nă zi ridicoli in faţa istoriei". nise în aceraşi zi tn peste 40 niz.area intr-un tot unic a co­ Luptele dintre grupurile de lui de coordonare a ajuto­ dente să sporească ajutorul cez. C h r is t ia n E o u c h et. r â s *
pentru problemele infer-ger- Recunoscind existenţa R D de oraşe şi capitale de provin­ mitetelor populare revoluţio­ patrioţi puternic amplasaţi în rului pentru mişcarea He el’- multilateral acordat patrioţilor p u n z in d întrebării v n u i d e ­
mane, vicepreşedinte al Parti­ Germane ca stat. -cu pţopriul cii Armele au fost împărţite nare ca singurele organe legate oraşul Hue şi unităţile ameri- berare naţională al O U A . în­ rare luptă pentru eliberarea putat. a d e c l a r a t c ă in c u rsu l
dului social-democrat. a făcut său sistem social. Herbert populaţiei, s-au format deta­ ale puterii populare La baza rano-saigoneze au intrat în tocmit pe perioada august 1967 ţărilor lor rle sub jugul colo­ a n u lu i 1966 in F r a n ţ a au
o sene de aprecieri asupra Wehner şi-a exprimat speran­ şamente de autoapărare Uni­ acestei acţiuni de consolidare cea de-a 22-a. zi. Un purtător — ianuarie 1960. In acest do­ nial d is p ă r u t f ă r ă u r m ă 2 684 f e ­
problemei germane. După ce ţa în perspectiva unei apropi­ tăţi înlregi ale armatei saigo- şi dezvoltare a puterii pop1» de cuvînt american a declarat cument se relevă intensifica­ Comisia pentru problemele m e i tin ere, d i n t r e c a r e 637
a subliniat că Republica De­ eri între cele două state ger­ nez.e au trecut de partea in­ lare. care a cuprins B5 -9 0 la că trupele americano-saigone- rea luptei armate de elibera­ sociale şi economice a celei m in o r e . El a m e n ţ i o n a t tot­
mocrată Germană „este o rea­ mane. Germenii acestei «apro­ surecţiei. In aceste condiţii, a­ sută dm teritoriul ţării s»ă co­ ze înaintează extrem de lent. re In teritoriile care se mai de-a 10-a sesiuni a Consiliu­ o d a t ă că nu au putut fi în ­
litate". el s-a disociat de pre­ pieri rezidă în afirmarea tot pariţia primelor comitete laborarea tuturor forţelor na­ El a recunoscut că trupele află încă sub dominaţia co­ lui ministerial al O U A a con­ c ă s t a b i l it e î m p r e j u r ă r i l e a ­
tenţia guvernului vest-german mai evidentă a R. D. Germane populare revoluţionare a fost ţionale care luptă pentru cu­ F.N.E. controlează în continu­ lonială Autorii raportului au sacrat şedinţa sa de miercuri c e s t o r m i s t e r i o a s e d i s p a r i ii.
de a reprezenta interesele În­ ca stat, «a spus el. ..Vom gă­ un act logic care a finalizat o cerirea independenţei pâmîn- are partea de sud a citadelei, criticai poziţia pe care s-a si­ examinării problemelor cola­ d e ş i a c u m n c a f l ă m în V68
tregului popor german. „Nu am si împreună căi pentru a În­ situaţie deja existentă : pe de tului lor natal. ocupînd palatul imperial şi în­ tuat Anglia în problema rho- borării ini era frica ne în dome­
folosit niciodată această for­ treţine în mod normal relaţii o parte dezagregarea adminis­ ADRIAN lONESCU treaga porţiune de teren de la desiană. poziţie care a permis niul transportului şi telecomu­
mulă şi nu o voi folosi nicio­ reciproce", a spus e) în în­ traţiei şi armatei saigoneze din Corespondentul Agerpres palat pînă la zidul de sud al regimului rasist al lui Ian nicaţiilor. Ocolul lumii în
dată. pentru că este o absur­ cheiere oraş şi împrejurimi. Iar pe de la Hanoi oraşului.
ditate". a precizat H Wehner. sensul meridianeor
Cei care au inventat această Sesiunea jubiliară a Comitetului
teorie, a spus el. referindu-se U n r e n u m i t p ilo t a t e r i-
la guvernul Adenauer. ;i sovietic al veteranilor de război c a n , in v/rs/â d e 64 d e ni. a
cei care se sprijină pe ea în Personalităţi salvadoriene se a n u n ţ a t c ă v a i n t r e p in d c
continuare. Horesc pur şi sim­ MOSCOVA 21. — Corespon­ mitetului foştilor deţinuţi anti­ c e a m a i m a r e a v e n tu n d in
plu ca lucrurile să râmînâ aşa denţă de la Silviu Podinâ : La fascişti din România, şi gene- v ia ţ a sa f ă c i n d o c o l u l l u m il
cum sînt. pronunţă pentru extinderea Casa Centrală a Armatei So­ ral-maior în rez.ervâ Toma Zo- in s e n s u l m e r i d i a n e l e , tra-
Herbert Wehner s-a pronun­ vietice din Moscova s-a des­ ter. membru în Biroul Comite­ v e r s i n d c e i d o i p oli. e b o r ­
ţa! pentru recunoaşterea rea­ chis sesiunea jubiliară a Co­ tului organizatoric al vetera­ d u l u n u i a v io n „ P iţ r A z ­
lităţilor existente şi renunţa­ relaţiilor cu ţările socialiste mitetului sovietic a) veterani­ nilor din războiul antifascist t e c " . „ D a c ă v o i r e i i — a
rea la discuţii inutile FI a de­ lor de război, consacrată ce­ Raportul la sesiune a fost d e c l a r a t M a x C o n r a t — voi
clarat printre altele : „Atunci SAN .TOSE 21 (Agerpres) Păreri asemănătoare au fost lei de-a 50-a aniversări a for­ prezentat de mareşalul S. K . a v e a lu c r u r i i n t e r e s a t e d e
cînd ministrul nostru de exter­ Săptâmjnalul „Cronica" ci­ exprimate şi de deputatul Pp- ţelor armate sovietice. Din ţara Timoşenko, preşedintele Co­ p o v e s t i t. A c e st t e m e i r pilot
ne a spus !a Bucureşti, cu tează declaraţiile ministrului blo Mauricio Albergue din noastră este prezentă o dele­ a r e la a c t iv u l să u 5000 o r e
prilejul semnării acordului economiei al Salvadorului, Ra- partea Partidului creşlin-de- gaţie alcătuită din Nicolae mitetului sovietic al veterani­ d e z b o r şi. , z e c e c eii.
cu privire la stabilirea rela­ fael Glober Valdivieso, cu pri­ mocrat. şi secretarul general Cîoroiu, vicepreşedinte al Co­ lor de război.
ţiilor diplomatice, că astăzi vire la extinderea relaţiilor al Partidului popular salvado-
avem de-a face pe pâmîntul comerciale cu ţările socialiste. r»an. Mămici Jesus Lara La
german cu .două orînduîn di­ El a arătat că numeroase rîndul său. rectorul universi­ Explozia unei bombe la Ambasada Depozit dartestin
ferite* — ceea ce se Înţelege
cercuri sînt interesate io inten­ tăţii naţionale. Angel Goches
sificarea comerţului cu ţările Marin, a subliniat necesitatea de obiecte e artă
stabilirii nu numai de relaţii U.R.S.S. din Washington
socialiste, te achiziţionarea de
diplomatice cu ţările socialiste, In î m p r e j u r i m i R o m e i
utilai industrial şi «deschide­
Incident în rea de noi pieţe pentru desfa­ ci şi a unor legături mai strîn- pres) — După cum anunţă La 21 februarie d»n însărcina­ p o liţ ia it a lia n ă (d e s c o p e r it
MOSCOVA 21 (Agerpres) —
WASHINGTON 21
(Ager­
se, culturale, ştiinţifice şi co­
u n n u m ă r d e a r i d e p o z i t e
cerea mărfurilor naţionale". merciale. agenţia TASS, miercuri dimi­ rea guvernului sovietic, Mi­ c l a n d e s t i n e d e u e c t c d e
parlamentul turc R. D. COREEANA. — Aspect de producţie In fabrica de neaţa în clădirea Ambasadei nisterul Afacerilor Externe al a r t ă e t r u s c ă . Sttlc d e o -
sovietice din
Washington a
U RSS
ambasadei
a remis
locomotive electrice din Phenian. fost aruncată o bombă a că­ S.U.A o notă de protest in b i e c t e ascunse Ir a c es fe d e ­
ANKARA 21 (Agerpres). — rei explozie a provocat seri­ care se cere „pedepsirea se- p o z ite u r m a u stfie s c o a s e
După cum relevă agenţia oase avari) imobilului Acest verâ a celor vinovaţi şi adop­ d in ţ a r ă fn m o & la n d estin .
France Presse. în timpul întrevedere U Thant-L. Mnsoa act provocator, subliniază a­ tarea rle urgenţă a unor mă­ p e n t r u a fi v in d e in B e l ­
dezbaterilor din Parlamen­ genţia citată, este o consecin­ suri eficiente pentru asigura­ gia, A u s tr ia şirTbeţia. F u r ­
tul turc asupra bugetului Audierile din Comisia senatorială ţă a indiferenţei manifestate rea securităţi» ambasadei tul o b i e c t e l o r a r t ă d in I ­
Ministerului de Interne au WAS11INGTON 21 (Ager mina recentelor discuţii pur de autorităţile americane ca­ ta lia a d e v e n i o i f a c e r e b ă ­
avut loc ciocniri intre de­ preş). — Secretarul general al tate in diverse capitale ale re. «Ieşi au fost avertizate, nu U RSS. in S.U.A. şi a colabo­ n o a s ă p e n t r u of.
putăţii Partidului drcplătii a S. U. A. O.N.U., U Thanl, a avut mier­ lumii. Preşedintele Johnson a au luat măsurile necesare pen­ ratorilor ei".
şi cei ai Partidului muncito­ curi la Washington o Întreve­ reafirmat cunoscuta poziţie a tru asigurarea securităţii am­
resc. Incidentul s-a produs dere cu preşedintele Johnson Statelor Unite, aşa-numîta basadei
după ce Cetin Altan, deputat La încheierea convorbirilor, •.formulă de la San Antonio4*,
din partea Partidului mun­ WASHINGTON 21 (Ager- asupra teritoriului R D Viet­ Casa Albă a dai publicităţii o prin care se pun condiţii inac­ adoptat martedinea de zi a
citoresc, a declarat că-şi pi os) nam. In cadrul audierilor, mi­ scurtă declaraţie în care arată ceptabile pcnt.ru încetarea actualei saleestini. Majorita­
menţine aprecierea expri­ In Comisia senatorială pen­ nistrul apărării al S.U.A Mr- că „preşedintele Johnson şi bombardamentelor asupra U D tea celor 24‘c puncte de pe
mată intr-un articol apărut tru relaţiile externe au avut Namara. a făcut o serie de de­ secretarul general al O.N.U Vietnam. Casa Albă a refuzai agendă se teri la funcţiona­
în presă că poetul comunist Ioc marţi audieri cu uşile în­ claraţii. cu care însă preşedin­ nu făcut un schimb de vederi să furnizeze vreo altă preci­ Lucrările rea organizat îndeosebi la
Nazim Hikmet poate fi con­ chise în legătură cu incidentul tele Comisiei, senatorul Wil- asupra unor probleme interna­ zare în legat ură cu problemeie probleme bebre. De aseme­
care au mai fost abordate in
siderat cei mai mare poet al din Golful Tonkin de la 2 au­ i.am Fnlbi ;ght. s-a declarai ţionale inclusiv Viei namiil". cursul acestor inlrevedet i nea, vor ffezbătute aspccto
i-a comunicat pre-
nesatisfăcut ,.Nu am convin­
Lr Thanl
Turciei. gust 1964, caic, după cum se gerea că problema a fost tra­ ^«dintelui S.U.A, părerile sale Secretarul general al O N U Consiliului ale situaţicJ/n teritoriile a­
Dezbaterile parlamentare ştie. a fost folosit drept pre­ fricane afp incă sub domi­
au fost întrerupte. text pentru începerea bombar­ tată de McNnmara sub loale cu privire la posibilitatea ob­ s-a întîlnit in aceeaşi zi cu nordic naţie coloilă. problema rho-
secretarut Di'parlamenlului de
damentelor aviaţiei americane aspectele", a S)jljs FnlbrigM. ţinerii păcii in Vietnam în lu- Stat al S U.A., Dean Rusie, şi „Uniunea studenţilor ger- desiană cea a Africii do
Sud-Vest.
cu reprezentantul permanent OSLO 21 (Agerpres) mani“ a cerut recunoaştere.»
al SU.A la O N U ., Arthur Cea de-a şasea sesiune a U D. Germane şi stabilirea dc fntr-o laratic făcută in
Goldberg. Consiliului nordic, organ con­ relaţii normale între cele două Adunarc.aţională turcă, mi­
1962 es te î n c o r p o r a t ă i m p e r i u ­ fâ m î n t şi s ă n ă t a t e . N u m a i d in sultativ al guvernelor Dane­ state germane. Studenţii vesi- nistrul d*terne, Ihsan Subri
DOCUMENTAR lui. E tio p ia, c a r e e s t e a ş e z a t ă 1960 încoace au fost organiza­ marcei, Suediei. Norvegiei, gcrm.ini ccr. dc asemenea, gu­ Caglayai. a anunţat că gu­
in p a r t e a estică a Africii, are te 29 c e n t r e d c s ă n ă t a t e in m e ­ Finlandei şi Islamici, îşi con­ vernului să renunţe la legisla­ vernele rc‘ci şi Greciei au
o p o p u l a ţ i e d e p e s t e 22 m i l i o a ­ d iu / ru ral. 69 c lin ic i o r ă ş e n e ş t i tinuă lucrările la Oslo. Dele­ ţia excepţională şi protestează convenit reglementeze de­
n e d e lo c u ito r i c a r e e f o r m a t ă Şt s a u o r g a n iz a t 1.278 şc o li Aviaţia federală nige­ gaţiile şînt conduse dc primii împotriva persecuţiilor poliţie­ finitiv .‘rondul lor privind
d in a m h a r i ,
e l e m e n t a r e la s a te, d u c in d u - s e
E T I O P I A k m p. A d d is A b e b a . c a p i t a l a t ă ­ o s u s ţin u tă a c ţ iu n e d c a l f a b e t i ­ riana a bombardat miniştri respectivi şi cuprind neşti împotriva lor. soarta «orităţîlor turcă şi
$i so m a li.
g a lla
S u p r a f a ţ a sa e s te d e l 200 000
greacă < cele două ţâri.
reprezentanţii diferitelor par­
z a r e a p o p u l a ţ i e i S t u d e n ţ ii îşi
Primul ministru al Canadei.
rii. c a r e a r e o p o p u l a ţ i e d e în t r e r u p in a n u l t r e i s t u d tile oraşul Aba tide din ţările membre In in­ Fesier Pearson. va cere Ca­ Polricorespondentului din
acum
tervenţiile lor de pînă
p e s t e o j u m ă t a t e d e m ilion , a p e n t r u a şi a d u c e un t i m p c o n ­ participanţii la reuniune au merei Comunelor un vot dc în­ Amni.ri agenţiei vest-ger-
d e v e n i t u n u l d in c e n t r e l e d e t r ib u ţia la c a m p a n i a d e a l f a ­ LAGOS 21 (Agerpres). — subliniat, pe de o parte, nece­ credere. in încercarea de a manc presă DPA, Iordania
E tio p ia este un im p e r iu an tic sta lu lu i e s te î m p ă r a t u l H a ile i m p o r t a n t ă c o n t i n e n t a l ă d in /l- b e t iz a r e Postul dc radio .Vocea Bia- sitatea dezvoltării cooperării menţine la putere guvernul este i să-şi acorde bunele
— a m i n t i i in c ă d in scc. I — S e la s s ie fr ic a . A ic i îsi a r e s e d iu l C o ­ Is to r ia E tio p ie i c a fa r ă in ­ ftei" a anunţat că aviaţia fe­ economice dintre ţările nordi­ său liberal. Pearson a declarai ofîciî.'ă a servi ca mediator
i o n d a t d e t r ib u r ile s e m i t i c e e ­ In a n ii 1935-1936 a r m a t e l e m is ia E c o n o m i c ă a O N U. p e n ­ d e p e n d e n t ă e s t e lu n g ă, d a r derală a bnmbardat oi\oşul ce, iar pe de altă parte au con­ cA in cazul in care nu va pri­ direct demersurile pentru
m ig r a n te d in A r a b ia d c su d' fa s c is te a le lui M u so lin i c u c e ­ tru A fr ic a , p r e c u m si r e ş e d i n ­ lu p ta n e c o n t e n it ă î m p o t r i v a in ­ biafrez Aba In cadrul ofensi­ siderat utilă începerea demer­ mi votul dc încredere el va de­ rcsla*ea relaţiilor diploma­
est. S ta tu l şi-a păstrat, e x i s t e n ­ r e s c E tio p ia, c a r e i$i r e c a p ă t ă ţa O r g a n iz a ţ ia U n ită ţii A f r i c a ­ v a d a t o r i l o r a c o n s u m a t e n e r ­ vei declanşate asupra poziţii­ surilor comune pentru forma­ misiona şi \a cere organizarea tice e mai multe ţări arabo
ta d in a n t i c h it a t e şi p in â in i n d e p e n d e n t a Jn 1941. d u p ă a ­ n e ( O U A ). In s titu ţiile c u lt u ­ gii c c p u t e a u f i u tiliz a te in s c o ­ lor strategice deţinute de tru­ rea unui „pod" intre Asociaţia unor alegeri generale. 5i iţblira Federală a Ger­
pele colonelului Ojukwu O-
z ile le n o a s t r e In a n u l 1853* lu n g a r e a o c u p a n ţ i lo r str ăin i r a le şi d c in v ă ţu m in t n le c a ­ p u l p r o p ă ş ir ii ţării. N e c e s i t a ­ europeană a liberului schimb man
o d a t ă eu r e s t a b i li r e a p u terii Ea f o r m e a z ă în tre a n ii 1952­ p ita lei e t i o p i e n e , p e lin g ă r o ­ te a d e a -şi c o n c e n t r a to a t ă a ­ dumegwu. aviaţia federală a Consiliul ministeriat al Or­
c e n t r a l e , se realizează si u n i­ 1960 un stat f e d e r a l cu E r it r e a lu l c e le r e v in in d e z v o l t a r e a ten ţia a s u p r a a p ă r ă r i i i n d e p e n ­ bombardat şi Port-Harcourt (A E L S.) şi Piaţa comună. ganizaţiei Unităţii Africane a ă-Urul de externe vest-
f ic a r e a ţării. A stăzi E tio p ia e s ­ c a r e in 1960 e s te p r o c l a m a t ă c u ltu r a lă a ţ ă r ii, c o n t r i b u i e d e n ţ e i şi in te g r ită ţii t e r it o r i a le gcr. Willy Brandt, va dis­
te un i m p e r i u e r e d i t a r . Ş e fu l p r o v i n c i e a u t o n o m ă . »ur in a c t iv la î n f ă p t u ir e a u n o r o ­ i-a î m p in s p e e t i o p ie n i in in i­ cut» cursul \ izitei sale in
b i e c t i v e d e i m p o r t a n ţ ă c o n ti­ m a c e l o r m a i în a lţi şi m a i în ­ Mf care urmează să încea­
n e n t a lă . In c e l m a i în alt fo r d e p ă r t a ţ i m u n ţi c a r e an d e v e ­ pă problema restabilirii
d e in v ă ţ â m în t a l ţ ă r ii — U n i­ nit a c c e s i b i l i lu m ii e x t e r i o a r e rcter diplomatice întro
v e r s i t a t e a — s/udiard 2.000 d e n u m a i in s e c o l u l n o stru l a t ă It M ţările arabe, a decla­
s tu d e n ţi e t i o p ie n i si m u lţ i ti­ d e c e p r o g r e s u l s o c ia l şi e c o ­ rat purtător de cuvînt ofi-
t ii n e ri d in a li c ţă ri a fr ic a n e . n o m i c al E t io p ie i a fost intir- r;e ta Bonn.
I ii a f a r ă d e A d d is A b e b a , a lt e ziat şi î m p i e d i c a t ; ia tă de cc
c e n t r e u r b a n e i m p o r t a n t e a le a c e a s t ă f ă r ă s e g ă s e ş t e a s tă z i purtător dc cuvint al
ţă rii sînt o r a ş e l e D essic . D irc- in ţaţa a c e l o r a ş i p r o b l e m e c a ­ «lului sud african Groote
d a u a , l l a r a r , C o n d o r şi Asma- re f r ă m i n l ă şi p r e o c u p ă t i n e ­ ir a declarat că starea lui
At fv ra E t io p ia e s t e o ta r ă a g r a r ă r e le s t a te a f r i c a n e i n d e p e n ­ ip Blaiberg, singurul om
Fotografia de fa- tn c a r e 90 la su tă d in p o p u l a ţ i e d e n t e R o d n ic ia p ă m i n t u lu i c- a supravieţuit pînă in
ţ«i înfăţişează gru­ e s te o c u p a t ă in a c e s t s e c t o r r.- lio p ia n e s t e p r o v e r b i a l ă ; un :cnt unei grefe cardiace,
puri de studenţi c o n o in ic . P rin tre p r i n c ip a le l e d ic t o n d e c i r c u la ţ i e c u r e n t ă tinuă să fie foarte bună. FA
ortă bine exerciţiile la ca-
ieşind de la cursuri p r o d u s e a g r a r e s e n u m ă r ă c a ­ e s t e : ,,{.(i noi. d in f ie c a r e n u ia este supus.
pe porfile Univer­ fe a u a . c a r e r e p r e z i n t ă 51 la în fip t ă in p ă m in t. p o a t e c r e ş t e
sităţii din Addis su tă d in e x p o r t u l g l o b a l al un p a l m i e r ". A l a i p ra c tic , s p e ­
Abcba. tării, un s o i d e m e i n u m ii tejf. c ia liştii c o n s i d e r ă c ă p o t e n ţ i a ­ Agenţia France Fresse anun­
o rz u l si b u m b a c u l. lul a g r ic o l a l E lio p ic i a r f i s u ­ ţă detectivii Scottand Yt»r-
!u u ltim ii a n i s-nu fă c u t sl fic ien t p en tru s a t i s f a c e r e a n e ­ lui au arestat la domiciliul
p r i m ii p a şi s p r e c o n s t r u ir e a u ­ cesit ăi ila r in lr e g ii E u r o p e . A- u din Chelsca pe deputatul
n or o b i e c t i v e i n d u s t r ia le şi a- vîr.d s e n t i m e n t u l c ă lo c u ie ş t e «nsrrvator Richard Rcader
n u m c : o h i d r o c e n t r a l ă , o ofe- p c u n p u m in l ro d n ic , cu m u ri arris. Pină in prezent n-a
lâ r ic şi o f a b r i c ă d e C im ent. In r e su rse , p o p o r u l e t io p ia n se >st făcută nici o precizare o-
a c e l a ş i t im p se a c o i d ă o m a r e s t r ă d u ie ş t e să le p u n ă cît m a i «cialâ in legătură cu această
a te n t ie p r o b l e m e l o r d e in v ă - d e p l i n In v a lo a r e . Aeroportul capitAlei Senegalului — Dakar. restare.
44.065
REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petro Groza or. 35. telefon 12 73 15 86. 23 17. - TfPARUL Intreprloderea poligrafica Hunedoara—Deva