Page 61 - Drumul_socialismului_1968_02

Sîmboto 17 februarie 1968
DSUMUl SCCJAlîSMULUi

Ş m

relor municipiului Bucureşti comitetele execye a consi­ lare ; să stabilească schemele
sînt compuse din deputaţii a­ liilor populare deţe pro­ de personal ale consiliilor
leşi de consiliile populare res­ vizorii. populare ; să aprobe delimita­
pective, precum şi din mem­ Preşedinţii cotetff exe- rea administrativ-teritorialâ a
brii numiţi pînâ la noile ale­ . cutlve ale consilor ipulare municipiilor, oraşelor şi co­
geri de Comitetul executiv al municipale, orăneşŞi co­ munelor ; să organizeze alege­
Consiliului popular al munici­ munale sînt prlariîncestor rea consiliilor populare ; să la
piului Bucureşti dintre cetăţeni unităţi administivritoria- orice măsuri pe care le impu­ X,
care nu sînt deputaţi, dar au le. ne înfăptuirea organizării ad­
o activitate deosebită pe târîm Art. G. — Coileh execu­ ministrative a teritoriului.
obştesc şi de stat. tive ale consillor opulare Planul şi bugetul municipiu­
Preşedinţii comitetelor exe­ judeţene proviz’ii Comite­ lui, cu excepţia planului şi bu­
cutive ale consiliilor populare tul executiv i islliului getului municipiului Bucureşti,
ale sectoarelor de municipiu popular al mundpii Bucu­ vor fi cuprinse, ca secţiuni se­
Marca Adunare Naţionalii a tele Consiliului Central al U- tiv al consiliului popular este sînt primarii acestor sectoare reşti fac propurri isiliului parate, in planul şi bugetul ju­
Republicii Socialiste România nlunii Generale a Sindicatelor, alcătuit din preşedinte, vice­ de Miniştri privtoaa stabi­ deţului.
adoptă prezenta lege. preşedintele Uniunii Naţionale preşedinţi, dintre care unul Art. 4 — Sfaturile populare lirea limitelor eriDle ale Art. 8. — Pînă la stabilirea
orăşeneşti şi comunale îşi con­
Art. 1. — Art. 15, 22, 70, 73, a Cooperativelor Agricole de poate fi prim-vieepreşedinte. tinuă activitatea sub denumi­ municipiilor, orşelâ comu­ lnnitelor administrativ-terito-
78, 79, 80, 81 alin 3, 83, 88, 90, Producţie, precum şi primul şi dintr-un număr de membri rea de consilii populare : după nelor şi iau măurhecesare riale ale oraşelor şi comune­
92 — 97 inclusiv, 100 alin 2, secretar al Comitetului Cen­ stabilit prin lege. lor. în alcătuirea judeţelor şi
102 alin 1 şi 100 alin 1 din tral ol Uniunii Tineretului Co­ Art. 92. — Comitetul execu­ caz, municipale, orăşeneşti sau pentru pregătirta rganiza- a municipiului Bucureşti intră
COnStitutia Republicii Socia­ munist. tiv îşi desfăşoară activitatea comunale. rea alegerilor ce.dtaţi în municipiile, oraşele şi comu­
liste România se modifică du­ Preşedintele, prim-vicepreşe- potrivit principiului conducerii Art 5. — Din comitetele e­ consiliile populne. nele prevăzute în anexa pre­
pă cum urmează : dintele şi vicepreşedinţii Con­ colective. xecutive ale consiliilor popu­ Art. 7. — Coisilde M i­ zentei legi.
Art. 15. — Teritoriul Repu­ siliului de Miniştri alcătuiesc Comitetul executiv în între­ lare ale municipiilor, oraşelor niştri este autorii să de­ Art. 9. — Consiliul de Mi­
blicii Socialiste România este Biroul permanent al Consiliu­ gul său şi fiecare din membrii niştri va prezenta Marii Adu­
organizat in unităţi administra- lui de Miniştri. acestuia sint răspunzători în şi comunelor pot face parte şi falce pe judeţe pjrile eco­
tiv-teritoriale: judeţul, oraşul Art. 78. — Miniştrii şi con­ faţa consiliului popular care cetăţeni care nu sînt deputaţi, nomice şi bugclel^îhnilor ; nări Naţionale pînâ la 31 de­
şi comuna. ducătorii celorlalte organe i-a ales, precum şi în faţa co­ dar au o activitate deosebită* să adopte normelc-viod nu­ cembrie 1968 proiectul de lege
Capitala Republicii Socialis­ centrale ale administraţiei de mitetului executiv al consiliu­ pe târîm obştesc şi de stat, nu­ mirea secretarilorimitetelor de organizare şi funcţionare a
te România este municipiul stat răspund de activitatea or­ lui popular ierarhic superior şi consiliilor populare.
Bucureşti, care este organizat ganelor pe care le conduc în a Consiliului de Miniştri. miţi pînâ la noile alegeri de executive ale con-or popu­
pe sectoare fa(a Consiliului de Miniştri Fiecare membru al comite­
Oraşele mai importante pot A rt 79 — Consiliile popu­ tului executiv este răspunzător
fi organizate ca municipii. lare sint organele locale ale atit pentru propria sa activita­
Art. 22. — In Republica So­ puterii de stat în unităţile ad- te, cit şl pentru întreaga acti­ :■ Raportul Comîei juridice
cialistă România, naţionalităţi­ ministrativ-teritoriale in care vitate a organului din care fa­
lor conlocuitoare li se asigură au fost alese. ce parte
folosirea liberă a limbii ma­ Consiliile populare conduc Art. 93 — Consiliile popu­ ' îa proiectele ddegi pentru
terne, precum şi cărţi, ziare, activitatea locală, asigurînd lare organizează. potrivit legii,
reviste, teatre, învâţâmînlul de dezvoltarea economică, sorial- pe lingă comitetele lor execu­
toate gradele, în limba proprie. culluralâ şi edililar-gospodâ- tive, organe locale dc speciali­
In unităţile administrativ-teri- reaseâ a unităţilor administra- tate ale administraţiei de stat. aprobarea decredor eu putere
toriole locuite şî de populaţie tiv-teritoriale în care au fost Organele locale de specialilate
de altă naţionalitate ilecît cea alese, apărarea proprietăţii so­ ale administraţiei de stat sint
română, toate organele şi Insti­ cialiste, ocrotirea drepturilor subordonate ntît consiliului de lege emise de onsiliul de Stat
tuţiile folosesc oral şi scris şi cetăţenilor, legalitatea socia­ popular şi comitetului execu­
limba naţionalităţii respective listă şi menţinerea ordinii pu­ tiv, cit şi organelor locale şi
şi fac numiri de funcţionari blice. centrale ale administraţiei de
din rindul acesteia sau al altor Consiliile populare organi­ stat ierarhic superioare.
cetăţeni care cunosc limba şi zează participarea cetăţenilor A lt 94. — In Republica So­ prezentat de deputat Mircea Rebreanu
felul de trai al populaţiei lo­ la rezolvarea pe plan local a cialistă România justiţia se
cale. treburilor de stat şi obşteşti. înfăptuieşte, potrivit legii, prin
Art. 70. — Consiliul de Mi­ Art 80 — Consiliul popular Tribunalul Suprem, tribunalele întrunită în şedinţă de lucru Consiliului Ecrnic; nr. 72 analizate şi avizate favorabil
niştri este organul suprem al exercită următoarele atribuţii judeţene, judecătorii, precum in ziua de 15 februarie 1960, / privind abroga unor dispo- cu unele observotii de către
principale :
administraţiei de stat. 1. Adoptă planul economic şi plin tribunalele militare. Comisia juridică a Marii Adu­ Q /iţii referitoare sistemul de comisii, iar propunerile de îm­
Consiliul de Miniştri exerci­ Art. 1)0. — Prin activitatea nări Naţionale a examinat şi v colectare la <c si nr 73 bunătăţire ale acestora au
tă conducerea generală a acti­ şl bugetul local, aprbbă con­ de judecată, tribunalele şi ju­ discutat proiectele de legi penlru cora\jle?« articolului fost luate In considerare de
tul de încheiere a exerciţiului
vităţii executive pe întreg teri­ bugetar ; decătoriile apără orîndulrca so­ pentru aprobarea decretelor cu 19 al Decreh 7« din 1953 Consiliul de Stat.
toriul ţârii, avînd următoarele cialistă şi drepturile persoune- putere de leqe emise de Con­ cu privire la corala vînatului Ţinînd seama de consideraţi­
atribuţii principale: 2. Alege şl revocă comitetul Jor, educînd cetăţenii in spiri­
său executiv ; siliul de Stat de la ultima se­ şi pescuitului n apele de ile cuprinse în expunerile de
1. Stabileşte măsuri genera­ 3. înfiinţează organizaţii e­ tul respectării legilor. siune. Astfel, Comisia juridică munte. motive ce însolesc proiectele
le pentru aducerea la îndepli­ conomice, întreprinderi şi in­ Tribunalele şi judecătoriile, a studiat şl dezbătut proiectele Aceste proiî da leql ou de legi. precum şi de preve­
nire â politicii interne şi ex­ stituţii do stat de interes lo­ aplienul sancţiuni penale, ur­ de leqi nr. 40 privind prelun­ fost fn preolr examinate si derile decretelor cu putere de
terne '• cal ; măresc îndreptarea şl reeduca­ girea termenelor contractelor avizate favor» de către co­ lege, supuse Marii Adunări Na­
2. Hotărăşte măsurile nece­ 4. Conduce. îndrumă şi con­ rea infractorilor, precum şi de închiriere penlru suprafe­ misiile permtnlc de resort ţionale, cunoscute din vreme dc
prevenirea sâvirşirîi de noi in­
sare privind organizorea şi a­ trolează activitatea comitetu­ fracţiuni. ţele locative cu destinaţie dc ale Morii AlSri Naţionale
sigurarea executării legilor ; lui executiv, a organelor locale locuinţă; Decretul nr 70 pen­ potrivii * comentei lo r: Co­ tovarăşii deputaţi, Comisia ju­
3. Conduce, coordonează şi de specialitate ale administra­ Art. 96. — Tribunalele şi ju­ tru modificarea unor articole misia econom-flnanclară, Co­ ridică propune Marii Adunări In localitatea minieră Gurabarzn. se schimbă tuburile
controlează activitatea ministe­ ţiei de stat, a organizaţiilor e- decătoriile judecă pricinile ci­ din Legea nr. 27 din 28 decem­ misia penlru Mate. prevederi Naţionale adoptarea proiectelor
relor şi a celorlalte organe eonomice, întreprinderilor şi vile, penale şi orice alte pri­ brie 1966, privind pensiile de de legi penlru aprobarea de­ fluorescente Ia iluminatul public. Foto : V. ONOIU
centrale ale administraţiei de instituţiilor subordonate ; cini date în competenţa lor. si asigurări ciale, Comisia
stat; 5 Controlează hotârîrile con­ In cazurile prevăzute prin asigurări sociale şi de stat şi pentru ogriuiră şl silvicul­ cretelor cu putere de lege, în
4. Elaborează proiectul pla­ siliilor populare ierarhic infe­ lege, tribunalele şi judecăto­ pensia suplimentară; nr. 71 pri­ tură. Mcntion că încă în for­ forma In care au fost prezen­
riile exercită controlul asupra
nului de stat şi proiectul bu­ rioare. hotârinlor organelor adminis­ vind organizarea şi funcţionarea mă de proiedecretele au lost tate.
getului de stat, precum şi ori­ Art. 81 alin. 3. — Durata trative sau obşteşti cu activi­
ce alte proiecte de legi ; ela­ mandatului consiliului popular tate juiisdicţionalâ.
borează proiecte de decrete ; este de 4 ani, socotiţi de la
tribunalele şî Judecătoriile
5. Stabileşte măsuri pentru data încetării mandatului con­ judecă cererile celor vătămaţi
realizarea planului de stat şi siliului popular precedent. în drepturile lor prin acte ad­ la polecteîe de legi
a bugetului de sta t; întocmeş­ Art. 83 — Consiliile popu­ ministrative, puţind să se pro­
te raportul general cu privire lare lucrează în sesiuni ; con­ nunţe, în condiţiile legii, şl a-
la îndeplinirea planului de vocarea în sesiuni se face de stipra legalităţii acestor acte. pentru aprobaea decretelor cu
stat şi contul general de înche­ comitetul executiv al consiliu­
iere a exerciţiului bugetar ; lui popular Art. 97. — Tribunalul Su­
6 înfiinţează organizaţii e- Consiliile populare se con­ prem exercită controlul gene­
ral asupra activităţii de jude­
conomlce, întreprinderi şi in­ voacă ori de cîte ori este ne­ cată a tuturor tribunalelor şi putere de lege mise de Consiliul
stituţii de stat de interes re­ voie în sesiuni extraordinare, judecătoriilor. Modul de exer­
publican ; din iniţiativa comitetului exe­ citare a acestui control se sta­
7 Ia măsuri în vederea asi­ cutiv sau a cel puţin unei tre­ bileşte prin lege. de Stat în interului dintre sesiuni
gurării ordinii publice, apără­ imi din numărul total al de­ Art. 100 alin. 2. — Judeca­
rii intereselor statului şl ocro­ putaţilor. rea proceselor în primă in­
tirii drepturilor cetăţenilor ; Art. 88 — Comitetul execu­ stanţă la judecătorii, la tribu­ Spre deosebire de alţi ani. ci al la Atelierul central din
8 la măsuri, potrivit hotârî- tiv al consiliului popular are nalele judeţene şi la tribuna­ prezentată de rieputtul Constantin Stătescu in 1960, cu toate condiţiile ne­ Teliuc, loturile din Ghelar si
rilor Consiliului Apărării, următoarele atribuţii principa­ lele militare se face cil parti­ favorabile din prima parte a Crâciuneasa.
pentru organizarea generală a le : ciparea asesorilor populari, a- lunii ianuarie şi insuficienţa Prin urmare, iată un prim
forţelor armate şl fixarea con­ 1. — Aduce la îndeplinire farâ de cazurile cind legea forţei de muncă, sarcinile afe­ punct nevralgic — asigurarea
tingentelor anuale de cetăţeni legile, decretele, precum şi ho- dispune altfel rente şantierului T C.M.M. cu malerinl — care a făcut ca
care urmează să fie chemaţi tărîrile Consiliului de Miniştri Art. 102 alin. 1. — In Repu­ In intervalul de la ultima siqurări ciule de stal şi pen­ aplicarea dispoziţiilor abrogate. Teliuc au fost îndeplinite în realizările din prima lună a
Ia îndeplinirea serviciului mi­ şi celelalte acte ale organelor blica Socialistă România pro­ sesiune, pînâ la descinderea sia suplCnlciră. Prin textele In sfîrşil. prin Dccrclul nr. proporţie de 106 la sulă (ceea anului să fie mult sub posibi­
litar ; superioare ; cedura judiciară se face în sesiunii de latS, Consiliul do modifica s-a urmărit să *e a­ 73 au lost aduse unele modi­ ce reprezintă mai bine de 6 la lităţile reale. Lichidarea lui
P Exercită conducerea gene­ 2. Execută hotârîrile consi­ limba română, asigurîndu-se, Sta! a emis un număr do 5 de­ sigure udarea dispoziţiilor a­ ficări articolului 19 din Decre­ sută din planul anual). Vor- (fireşte prin măsuri menite
tul nr. 76/1953 cu privire la e­
să conducă la asigurarea cît
rală în domeniul relaţiilor cu liului populai- care l-a ales ; în unităţile admlnistrativ-teri- crete cuprinzând norme cu pu­ cestei 1< cu principiile nou­ bihdu-ne despre modul în ca­ mai grabnică cu o seamă de
alte state şi ia măsuri pentru 3 Elaborează proiectele de toriale locuite şi de populaţie tere de lege, pe care, din în­ lui siste dc salarizare, ce va conomia vînatului şi pescuitu­ re a fost obţinut acest rezul­ materiale ca bile manele, fi-
încheierea acordurilor inter­ plan economic şi de buget lo­ de altă naţionalitate decît cea sărcinarea Consiliului de Stal. fi adopl potrivit directivelor lui in apele de munte. tat. inq. Ion Marineşcu, şeful tinguri şi altele), este o con­
naţionale ; cal ; română, folosirea limbii ma­ vă rog să-mi permiteţi să vi le Conferiri Naţionale a Parti­ In stadiul de proiect, decre­ şantierului, ne-a relatat că, diţie esenţială a obţinerii în
10. Sprijină activitatea or­ 4. Execută planul economic terne a acelei populaţii. prezint spre dezbatere şi adop­ dului Ctunisl Român din 6-8 tele ou fost avizate de comisi­ ,.în principal, este vorba de o lunile februarie şi martie a
scamă de acţiuni pentru orga­
decembr 1967.
ganizaţiilor de masă şi ob­ şi bugetul local, întocmeşte ra­ Al t. 10G alin. 1. — Procura­ tare potrivit articolului 64 ile permanente de resort ale nizarea mai bună a procesu­ unui ritm de execuţie supe-
şteşti ; portul cu privire la îndeplini­ tura este condusă de Procuro­ pct 2 din Constituţie. Pe ba aceloraşi directive, Marii Adunări Nalionulc. iar la lui de producţie şi pregătirea /rior, pentru realizarea în acest
rea planului economic local, După cum rezultă din cu­ prin Destul nr. 71 din 31 ia­ definitivarea textelor Consiliul
11. Exercită, în condiţiile rul General. Organele procu­ mai temeinică a sezonului re­ trimestru a 25 la sută din pla­
prevăzute de lege, atribuţiile precum şi contul de încheiere raturii sîn t: Procuratura Ge­ prinsul lor, aceste decrete au nuarie < lost stabilite norme­ de Stat a avut în vedere pro­ ce. îndeosebi ne-a ajutat fap­ nul anual.
sale de conducere şi de control a exerciţiului bugetar ; nerală. procuraturile judeţene, intervenit în domenii dc acti­ le privinre la organizarea si punerile acestor comisii. In tul că la şantier a fost creat Dar o scurtă vizită pe şan­
asupra activităţii comitetelor 5. Conduce, îndrumă şi con­ procuraturile locale şi procu­ vitate core necesitau o regle­ funclioiica Consiliului Econo­ cuisui acestei sesiuni, comisiile din timp un stoc de agregate tier ne face să ne dăm seama
chemat a elabora
permanente ou avizai, de ase­
mic. orn
executive ole consiliilor popu­ trolează activitatea organelor raturile militare. mentare Imediată studii ‘ pfopuneri pentru so­ menea, favorabil, toate proiec- care ne-a permis să umplem că realizarea acestui deziderat
lare. locale de specialilate ale ad­ Art. II. — La art 4 alin. 1 şi Astfel, primul dintre decretele luţionai principalelor proble­ 1 ole de leqi privind oprobaren ..golurile** cauzate de impo­ implică şi lichidarea altor
ministraţiei de stat ;
Art. 73. — Consiliul de Mi­ C. Conduce, îndrumă, coor­ 2 2n alin. 1 şi !). 43 pot. 0 si emise, nr. 40 din 17 ianuarie, me priloare la îmbunătăţirea decretelor menţionate. sibilitatea transportării lor de neajunsuri. La Crâciuneasa.
niştri se compune din : preşe­ donează şi controlează activi­ 18. 113 pct. 1. G4 pct. 8, 81 olln. priveşte prelungirea valabili- aclivild economice si o ur­ la Mureş pe .timp friguros *. de pildă, unde se construieşte
dintele Consiliului de Miniştri,. tatea organizaţiilor economice, î. 2 şi 4. 82, 04 alin 1 şi 2. 115. tălil pe timp de un an. adică mări rtlul în care se înfăptu­ Tovarăşe şi lovarâşi de* „Dar rezultatele noaslrr pu­ un obiectiv important, cu ter­
prim-vicepreşedintele şi vice­ a întreprinderilor şi instituţi­ 86 alin 1 şi 2, 07. 09 alin. J şi pînă la I ianuarie 1969. a con­ jiutali. teau fi mult mai bune dacă men de punere în funcţiune
preşedinţii Consiliului de Mi­ ilor subordonate ; 2. Ol alin 1, termenii de „sfa­ tractelor dc închiriere privind ieşte pitica economică a parti­ Avînd în vedere prevederile conducerea trustului din Bucu­ chiar în acest an. lucrările >e
niştri, miniştrii, precum şi pre­ 7. Conduce. îndrumă şi con­ turi populare" se înlocuiesc imobilele cu dcslinallo de lo­ dului statului articolului citat din Constitu­ reşti ne-or fi asigurat cu re­ desfăşoară anevoios. De ce ?
şedinţii altor organe centrale trolează activitatea comitetelor prin .consilii populare1’. cuinţe. al căror termen de va­ Prin>ecrctul nr 72 din ace­ ţie. potrivit căruia normele cu partiţii pentru cărămidă înce- Efective sînt, maiştri de ase­
ale administraţiei de stat, pre­ executive nlc consiliilor popu­ Al t UI. — Constituţia Repu­ labilitate expirase la 1 ianua­ eaşi că au fost abrogate, în- pidere de lege stabilite de Con­ pînd din primele zile ale lunii menea. Iar materiale există.
Să analizăm faptele. împreu­
văzuţi prin lege. blicii Socialiste România, cu rie 1963. cepînicu data de 1 ianuarie siliul de Stat în intervalul din­ ianuarie*4 — a completat mais­
lare Ierarhic inferioare consi­ 1968 .spozRiile privitoare la nă cu Aurel Tarnowieţchi. in­
Din Consiliul de Miniştri foc liului popular care l-a ales. modificările aduse prin pre­ Decretul nr. 70 din 31 ianua­ tre sesiuni se supun. In prima trul loan Bencdcc. ginerul şef al şantierului, şi
Intr-adevăr, din spusele mai
parte, ca miniştri, şi preşedin­ Art. 90. — Comitetul execu­ zenta lege, se va republica. rie are drept obiect modifica­ sislenl cotelor obligatorii de sesiune, dezbaterii Marii Adu­ multor participanţi la discu­ şeful de lot Constantin Po-
carnr producătorii fiind scu­
nări
Naţionale, vă
rugăm a
rea unor articole din Legea nr. tiţi. e aceeaşi dată. de obli­ adopta ea leqi proiectele pe ţia noastră, lipsa de repartiţii gozea, am trecut pe Ia prin­
in
cipalele obiective aflate
27/1966 privind pensiile .de a- gaţii restante rezultînd din care vi le-ara prezentat, a creat mari greutăţi, în spe- construcţie. N-a fost greu dc
G E constatat că la acest lot există
un important volum rle dero-
cări (lucrări cu specific mi­
fnainte de a dispare In a­ nier). dar nu există nici mă­
M nonimatul Mării Negre, car un depozit temporar pen­
privind asigurarea conducerii focale Dunărea fine să dăruiască o- plozive strict necesare. Şi. du­
tru păstrarea substanţelor ex­
inului un uliim şi sublim spec­
tacol — Delta. Primul simptom pă cele spuse de interlocutorii
al genezei — Ccatalul Ismail. noştri, nici măcar nu s-a cău­
tat rezolvarea problemei res­
de stat în unităţile administrativ- Aci, in satul de pescari, fluviul trajă milenară la porţile serve din legume „Dunărea", rul „Oglinda Tulcei“ o reliefa pective în colaborare cu uni­
îşi desface albia in două bra­
ţ e : Chilia şi Tulcea. In călăto­ Dtei, Aegyssus şi mal apoi. întreprinderea de construcţii şi în urmă cu clteva decenii. tăţile miniere învecinate. „Din
ria noastră apucăm pe cel pn sec. 15-16, Tulcea (în tra- reparaţii navale, fabrica de Privesc oraşul de astăzi şi-i lipsă de exploziv — ne-a re­
latat tehnicianul Ion Ilieseu.
teritoriale pîna la alegerea de-ai doilea braţ Pe măsură cc d?erea liberă a vremii „Pă- mobilă, cărora li s-a adăugat ctnlăresc din proiecte perspec­ care răspunde de executarea
In acest an un mare antrepozit
untnl olanelor sau tutelor*')
înaintăm, in faţă se deseneoză
tivele promiţătoare. Noile m ă­
Delta. Mai iutii palidă, estom­ «cunoscut alternativ perioade frigorific. suri, privind împărţirea adm i­ drumului de acces — lucră­
rile stagnează mult. iar planul
d înflorire şi de amorfire. So-
☆
consiliilor populare pată. apoi dezvăluindu-şi con­ alismul a plasat străvechiul raşul celor cinci coline", nistrativă a ţârii, deschid a ­ de producţie nu se poate rea­
tururile misterioase. Nc apro­
cestui oraş din nordul Dobro-
liza-.
raş dunărean pe orbita unei
pe
piem de Tulcea,
aşezare
gei un nou viitor. Desemnat, f«
Am întîlnit însă şi cazuri da
care fluviul se struduieşie, itense dezvoltări, O cuini se mai spune dato­ cadrul propunerilor să redevi­ nerespectare a disciplinei in­
printr-o teribilă conlorslonare, ☆ rită întinderii sale pe dealurile nă capitală de judeţ* Tulcea
Marea Adunare Naţională a Art. 2. — Comitetul executiv numirea, după caz, de Consi­ s-o onoreze cu prezenţa ape­ dimprejur, s-a dezvoltat şi s-a esle bucuroasă să-şi reia a­ terioare şi tehnologiei de lu­
Republicii Socialiste România al consiliului popular judeţean liul popular al municipiului lor sale. Aci, nava acostează Ţ\c la înălţimea promonto- modernizat in ultimii ani in­ ceastă funcţie, de pe treapta cru : neîndeplinireo unor dis­
adoptă prezenta lege. provizoriu se compune din de­ Bucureşti sau de consiliile Intr-un prim popas. Loriului siîncos, dominat dc tr-o ma?»ierd care a eclipsai nouă şi viguroasă pc care a a- poziţii, abateri de la N.T.S..
Art 1. — Activitatea sfatu­ putaţii aleşi de consiliul popu­ populare ale sectoarelor muni­ învăluit în tainele unei is­ nonume mu l-columnă construit întreaga sa existenţă anterioa­ şezal-o socialismul, ca pe mul­ risipă de materiale şi de timp
rilor populare regionale şi ra­ lar respectiv, precum şi din cipiului Bucureşti. torii străvechi, Tulcea nu-i alt­ n 1879 în amintirea celor ce ră Prezentarea şi-o face prin te alte oraşe ale ţării... ete., core aduc multe daune
ritmului de execuţie şi bunei
ionale, precum şi activitatea membrii numiţi pînâ la noile Comitetul executiv al Con­ ceva decît o uriaşă poartă des­ i-ati jertfit penlru independen­ noua sa carte de vizită edilita­ Ne despărţim într-un lîrzlu
comitetelor lor executive în­ alegeri de Consiliul de Miniş­ siliului popular al municipiu­ chisă către Deltă Aici sfirşesc ta României, oraşul cu casele ră : impunătoarea construcţie de acest copil al Dunării, creat gospodăriri. Este vorba deci
de alte rezerve care se cer a
cetează pe dala Intrării în vi­ tri dintre cetăţeni care nu sint lui Bucureşti este compus din toate drumurile lercslre, aici şale noi şi vechi, cu turlele bl- a Casei dc cultură a sindicale­ parcă din nostalgia vaporosu- îi valorificate.
goare a prezentei legi. deputaţi, dar ou o activitate deputaţii aleşi de consiliul se află punctul ferm mus al ru­ sericii or şi geamiilor, cu tri tu­ lor. Muze.nl Deltei, noile şcoli, lui vals vienez şi din aminti­
deosebită pe lărîm obştesc şi bele de fum ce se ridică din biblioteci, cinematografe, tea­ Se poate spune totuşi, eu
Rină la alegerea consiliilor popular, precum şi din mem­ tei aeriene interne. In schimb, oşurile fabricilor şi cele ale trul popular, cheiul portului, rea aprigei confruntări cu Por­ certitudine că. în prezent, sînt
populare judeţene, actualii de­ de stal brii numiţi pînâ la noile ale­ la Tulcea se deschide larg dru­ topoarelor, cu pădurile dc ca- consolidat şi asfaltat pe o ma­ ţile de Fier. In faţă, vastă şi reale condiţii pentru realiza­
putaţi ai sfaturilor populare Comitetul executiv este for­ geri de Consiliul de Miniştri mul de apă către mare, către ârge pare un imens covor ori- alraclivc — Delta — frumoasă rea în primul trimestru n 23
regionale şi raionale, aleşi în mat din 15-23 membri, dintre dintre cetăţeni care nvi sînt de­ lume. *ntal. Alrage cu deosebire a re lungime, zecile de blocuri prin sălbăticie, sălbatică prin la sută din sarcinile anuale
circumscripţiile electorale cu­ care consiliul popular judeţean putaţi. dar au o activitate deo­ ☆ cnţla noul peisaj Industrial al noi cu 4 şi 5 etaje, complexele devălmăşia apelor şi nestalor- la toate loturile şantierului.
prinse în limitele fiecărui ju­ provizoriu alege un preşedinte sebită pe târîm obştesc şi de f^ u două milenii In urmă. naşului, in care Identificăm o comerciale şi de deservire, foa­ nica-i structură geologică, mis­ Iar rezultatele din prima lu­
deţ. vor alcătui consiliile şi vicepreşedinţi, din care li­ stat. - marele poet roman Pu- ie alestînd calităţile unui oraş terioasă prin explozia de viată nă ne îndreptăţesc sâ afirmăm
populare judeţene provizorii. nul poate fi prim-vicepreşe- Preşedintele Comitetului e­ blius Ovidiu Naso. exilat la To- ;crie dc unităţi Industriale, a- modern şi atractiv. Nici nu şi culori ferită de viaţa citadi­ că sint şi forţe capabile să le
dinle. xecutiv al Consiliului popular mis, pomeneşte de cetatea părule în anii construcţiei so-
Consiliile populare judeţene al municipiului Ducureşli este poţi crede că tabloul de mai nă a aşezării care rănii nc in pună în valoare. Se cere însă
Aegf/ssus. strămoşul Tulcei de
provizorii sint convocate de Art. 3 — Sfatul popular ol primarul general a! municipiu- | astăzi, şi de străşnicia cu care '.ialisle: întreprinderea de tn- sus. schiţat deslul de sumar, mai multă hotărîre si prompti­
drept in prima sesiune, înce- oraşului Bucureşti şi sfaturile lui Bucureşti. ’ i lusirlalizare şl desfacere a s-a aşternut peste „oraşul, urma vasului.. tudine în Iniţierea unor ac­
săi
apărau
loctiilrnii
ncesf
pind cu data intrării în vigoare populare din raioanele de oraş Comitetele executive ale j punct strategic împolrtva nă­ teştelui fabrica de solomil murdar. nemălural. cirpit cu ţiuni din cele mai eficiente.
N. SliVUON
a prezentei legi. îşi continuă activitatea sub de­ consiliilor populare «le sectoa- I vălitorilor. (blăcl din stuf), fabrica de con­ noroi"... — imdginc pe care zia­ Corespondent Agerpres ing. n ic o l a î: zAvm an d