Page 87 - Drumul_socialismului_1968_01

TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE

TOVARĂŞULUI HICOLAE CEAUŞESCU

CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 50 DE ANI

Cu prilejul celei de-a 50-a Partidului Comunist din Izrael, Italian unificate, Ivnut Lofsnes,
aniversări a zilei de naştere, M Vilner. secretar al Biroului preşedintele Partidului Socia­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Politic al C.C. al P.C. «lin Iz- list Popular din Norvegia.
secretarul general al Comitetu­ rael. Knud Jesperscn. preşe­ Au trimis, de asemenea, te­
lui Central al Partidului Comu­ dintele Partidului Comunist legrame de felicitare Urbo
nist Român, preşedintele Con­ din Danemarca, Amilcar Ca­ Kekkonen, preşedintele Repu­
siliului de Stat al Republicii brai. sen el ar general al Parti­ blicii Finlanda, Habib Burghi-
Socialiste România, a primit dului African Independent, din ba, preşedintele Republicii Tu­
telegrame de felicitare de la Guineea Portugheză şi Insulele nisia, arhiepiscopul Makarios.
Luis Corvalan, secretar gene­ Capului Verde. Lclio Basso, preşedintele Republicii Cipru.
ral al Partidului Comunist din preşedintele C.C. al Partidului Ah med Seku Ture, preşedinte­
Chile, Y. Demir, prim-secretar Socialist Italian al Unităţii le Republicii Guineea, U Thanf.
al C.C. al Partidului Comunisl Proletare. Comitelui Central secretar general al ONU,
din Turcia, Edgar Woog, se­ al Partidului Socialist din Chi­ generalul Suharto, preşedinte
cretar generat al C.C. al Parti­ le. Biroul 1 nierna tional al ad-interim al Republicii Indo­
dului Muncii din Elveţia, S. Partidului Socialist Italian şi
Mikunis. secretar general al al Partidului Social Democrat nezia.
COMUNICAT Expoziţie Sosirea unei delegaţii

catelor din Petroşani găz­ a Partidului Comunist din Izrael
Casa dc cultură a sindi­
duieşte o nouă expoziţie dc Simbălâ, a sosit în Ca.pitală La aeroportul Bâneasa. de­
cu privire la îndeplinirea planului de stat lucrările aparţin celor mai o delegaţie a Partidului Comu­ legaţia a fost întimpinatâ de
arlâ plastică. Dc astă dată,
nist din Izrael. formată din
tineri artişti plastici ama­
tovarăşii Paul Niculescu-Mi-
tori : pionieri dc la şcolile
Executiv, al Prezidiului Per­
generale din toate localită­ tovarăşii Samuil Mikunis, se­ zil. membru al Comitetului
cretar general al Partidului
ţile Văii Jiului. Comunist din fzrael. şi Moshe manent, secretar al C.C. al
P.C.R, Mihai Dalea. secretar
Organizată de Consiliul Sneli. membru al Biroului Po­ a) C.C. al P.C.R.
de dezvoltare a economiei naţionale a pionierilor, expoziţia oferă litic al C.C. al P.C.I., care face (Agerpres)
orăşenesc al
Organizaţiei
o vizită in tara noastră
vizitatorilor lucrări in ulei,
tempera, acuarelă, creion,
grafică, dezvăluind talente
cu reale aptitudini şi per­ Tovarăşii Santiago Carrillo
spectivă în arta frumosului.
Republicii Socialiste România pe anul 1967 şi Just Lippe au părăsit Capitala
Electrificarea Simbălă a părăsit Capitala Simbâtă a părăsit Capitala
tovarăşul Santiago Carrillo, tovarăşul Just Lippe, secre­
In cursul anului 1P67 — cel de-al doilea an al cincina­ Producţia electivă 1967 secretar general al Partidu­ tar al Comitetului Central al
lului — s-au obţinut noi şi importante succese în dezvolta­ în la sută faţă de : a noi safe lui Comunist din Spania care. Partidului Comunist din Nor­
rea economiei naţionale. Planul producţiei globale în indus­ la invitaţia CC. al P.C.R.. a vegia, care, la invitaţia C.C. al
trie a fost îndeplinit şi depăşit de toate ministerele şi orga­ U. M. Date Plan Producţia făcut o, vizită in tara noastră. P.C.R., a făcut o vizită în ta­
Recent au fost dale în ex­
nizaţiile economice : rezultate bune s-au obţinut în agricul­ absolute efectivă ploatare (iniile electrice de La plecare, oaspetele a fost ra noastră.
tură, atît la producţia vegetală cît şi la producţia animală ; 1967 1965 1966 medie tensiune Galaţi-Olia- condus de tovarăşii Nicolae La plecare pe aeroportul
volumul de investiţii planificat a fost realizat integral ; s-au ba-Ponor şi Baru Mare-Pe- Ceauşescu, secretar general al Bănoasa, oaspetele a fost con­
intensificat şi diversificat relaţiile economice externe ale Otel mii tone 4038 101 119 111 trila. CC. al P.C.R, Emil Bodnn- dus de tovarăşii Paul Nicwles-
târî» ; a crescut eficienta economică în toate domeniile de din oare Darea lor în funcţiune a raş. membru al Comitetului E­ c.u-Mizil. membru al Comite­
activitate şi au fost obţinute noi realizări în ridicarea nive­ — oţel aliat mii tone 277 109 144 115 permis electrificarea parţia­ xecutiv. al Prezidiului Perma­ tului Executiv, al Prezidiului
lului de trai al populaţiei. Fonia mii tone 2456 101 122 112 lă a satelor Fizcşti, Fcdor, nent al C.C. al P.C.R.. Mihai Permanent, secretar a! CC. al
Principalii indicatori care caracterizează dezvoltarea eco­ Laminate finite pline mii tone 2900 102 124 113 Ohaba Ponor. CrivatJia. Mc- Dalea. secrelnr al C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim-
nomiei naţionale se prezintă astfel : Cărbune extras mii tone 15019 102 124 112 rîşor, Jilnni, Poloni şi Fir­ P.C.R.. Oh izola Vass. şef de adjunct-de şef de secţie la C.C.
Ţiţei extras inii tone 13206 101 105 103 ma. secţie la C.C. al P.C.R., dc ac­
Gaz metan extras mii. mc 16036 100,2 123 113 tivişti de partid. al P.C.R., de activişti (Ic partid.
1967 în procente faţă dc Energie electrică mii. kWh 24766 102 ih 119
Aluminiu primai şi aliaje de
1965 1966
aluminiu tone 52801 105 i) 113 -
Maşini-unelte pentru aşchie-
Produsul social 120,8 109.5 rea metalelor buc. 9689 107 135 114 Festivitatea înmînării ordinului şi medaliei
Venitul naţional 118,1 107,5 Motoare electrice peste 0.25
Producţia globală industrială 126.8 113,5 kW MW 1679 103 134 111
Transformatoare de foi tă peste
Producţia de eonstrueţii-montaj 135.7 120,6 5 kVA MV A 5261 103 127 115 „Meritul Cultural" unor artişti amatori
Producţia globală agricolă 115,6 101,0 Mijloace de automatizare mii. lei 292 112 201 154
Volumul comerţului exterior 134,8 122,4 Locomotive Diesel şi electrice
Volumul investiţiilor (lin fon­ magistrale buc 133 102 121 106 şi activişti culturali hunedoreni
durile centralizate ale statului 129,6 117,1 Vagoane de marfă pentru linii buc 7015 90 100.3 102
magistrale (echivalent 4 osii)
Productivitatea muncii tn industrie 118,4 109,4 Autocamioane si autotractoare buc. 20569 103 144 119 Ieri după-amiazâ, in sala ghe T. Chiru, Aurel N. Coif, Celor distinşi şi tuturor ar­
Numărul salariaţilor 108,7 104,0 Tractoare buc 17571 100,4 111 95 ..Arta" din Deva, a avut loc Karol W. Fizi, Victor I Gaier, tiştilor amatori din regiunea
Rulmenţi mii buc 17443 100,2 129 IM festivitatea înminuni ordinu­
Veniturile băneşti ale populaţi­ Produse sodice mii tone 650 102 110 103 Silviu P. Olos, Liviu G. Oros, Hunedoara li s-au adresat cal­
lui şi medaliei „Meritul Cul­
de felicitări şi urări de
noi
ei de la sectorul socialist 120,1 109,1 Acid sulfuric monohidrat mii tone 670 92 126 110 tural" unor artişti amatori şi Gnvrilâ Gligor Popa, Constan­ succese în activitatea de viilor,
tin Gh Sirbu. Dionisie Z. Urs,
— veniturile băneşti ale fami­ îngrăşăminte chimice (100 )a activişti culturali hunedoreni, Vasile V Z(\renghea : în numele biroului Comitetu­
liilor de salariaţi 120,3 108,9 sută substanţă activă) mii tone 537 82 183 128 care au obţinut succese deose­ Medalia „Meritul Cultural" lui regional Hunedoara al
— veniturile băneşti ale fami­ Antidăunători (100 la sută sub­ tone . 25017 100.5 107 104 bite in activitatea artistica. clasa f tovarăşilor : Mîrcea P.C.R. şi al Comitetului execu­
stanţă activă)
La festivitate au partîcioat
liilor de ţărani 119,4 109,8 Negru clc fum tone 52473 99 143 137 tovarăşii Vasile Daju, membru 1. Alic. loan E. Bordan, Ion C. tiv al Sfatului popular regio­
Bornemiza, Paraschiva L Boz-
Vînzârile de mărfuri prin co­ Cauciuc sintetic tone 51275 103 166 145 al Consiliului de Stat al Repu­ doc, Gheorghe T. Cînda, Pa- nal. dc către tovarăşul Vichen-
le Bălan.
merţul socialist 120,7 109.8 Materiale plastice şî răşini sin­ blicii Socialiste România. Ion­ vel Gh Crisan. Solomia D. In numele celor decoraţi, to­
143
109
Cheltuielile soeial-eulturnle dc tetice (100 la sută) mii tone 47300 95 226 114 eli im Moga. Nicodim Roşea, se­ Herlea. Emerilc A. Humei, Ma­ varăşii Constantin Ungureanu
138
Fibre şi fire chimice
94
tone
la bugetul de stat 123,5 114,5 cretari ai Comitetului regional rin A Pătrăscoiu, Nicolae V. şi Gavrilă Gligor Popa au mul­
Hunedoara al P.C.R., Vichcnte
1). Producţia de aluminiu primar a început în 1965. Ţîrlen ; ţumit pentru distincţiile acor­
Bălan, preşedintele Comitetu­ Medalia „Merilul Cultural" date, exprimîndu-şi holârîrea
lui executiv al Sfatului popular clasa a Il-a tovarăşilor: Ton de a munci cu şi mai multă
I. Industrie Producţia efectivă 1967 regional. Pogea Brtncoveanu, V. Berea. Eleonora I. Cîmpu- abnegaţie pentru a îndeplini
preşedintele Consiliului regio­
reann. loan 1. Diaconescu. fzi-
în la sută faţă de :
întocmai sarcinile trasate de
nal al U G.S R„ Cornel Stoica,
Date Plan Producţia vicepreşedinte al Comitetului dor L. Domşa, Teodor T. Mun- partid în activitatea măreaţă
Pirlen.
teanu. Victoria Gh.
U. M. absolute efectivă executiv al Sfatului popular de înălţare spirituală a poporu­
Planul producţiei globale in­ nuri de consum şi s-au creat Constantin I. Sîrbu. lui român
dustriale în - anul 1967 a fost disponibilităţi pentru export. 1967 1965 1966 regional. înaltele distincţii au fost lu­ A urmat un spectacol în
îndeplinii in proporţie de Pe principalele ministere, Prin decret al Consiliului de minate de tovarăşul Vasile cinstea celor distinşi şi a for­
102,7 (a sulă Prin realizarea organizaţii economice centrale Anvelope auto-tractoi-avion mii buc. 1660 102 136 108 Stat a! Republicii Socialiste Daju care. în numele Consiliu­ maţiilor premiale la cel de-al
peste prevederi a unei produc­ şi unităţi industriale ale sfa­ Celuloză şi semiceluJozâ (100 România, pentru merite deo­ lui de Stat- a! Republicii So­ VIr 1-lea Concurs pe ţară al ar­
ţii de 5,7 miliarde lei. nevoile turilor populate, planul .pro­ la sută) mii lone 361 103 155 122 sebite în activitatea artistică cialiste România, a adresai ce­ tiştilor amatori. Au participat
Hîrlie
economici au fost mai bine sa­ Ciment mii tone 336 101 138 117 de amatori, au fost conferite : lor prezenţi urări de noi suc­ corul G.S h.. dansatorii (lin
tisfăcute. s-au pus la dispozi­ ducţiei globale industriale a mii tone 6339 100 117 ion Ordinul .Meritul Cultural" cese în mişcarea artistică de Sebeş. Sfrcm!. Cristur şi C.S.H.,
ţia populaţiei mai multe bu­ fost îndeplinit astfel : Geamuri trase (echivalent 2 clasa a IV-n tovarăşilor : loan amatori. în ridicarea nivelului taraful din Vata, corul de ca­
mm grosime) mii mp 27 135 105 105 io* D. Munfeanu. Constantin P. cultural al oraşelor si şalelor,
Cherestea mii mc 5311 99.5 106 90 sarcină dc mare răspundere, meră din Brad, grupul vocal
Plăci din particule aglomerate Ungureanu : căreia partidul şi statul nostru a! Liceului pedagogic Deva,
Procente Ordinul „Merilul Cultural*
şi fibro lemn oase mii lone 309 98 118 113 îi acordă ţoală afentia şi pre­ numeroşi solişti vocali şi in­
Ministerul Energiei Electrice 102,1 Mobilă mii. lei 3058 104 139 111 clasa a V-a. tovarăşilor: Ghcor- ţuirea. strumentişti.
Ministerul Minelor 102,8 Ţesături mii. mp •108 101 114 108
Tricotaje mii buc. 96331 101 124 112
Ministerul Petrolului 102.1 Confecţii textile (inclusiv din
Ministerul Industriei Metalurgice 103,8 policlorurâ de vinii) mii. lei 9660 106 137 116
Ministerul Induşirici Construcţiilor de Maşini 104.6 Încălţăminte mii per 56552 103 133 121
Televizoare mii buc t 12 101 141 135 Imperiul cărbunelui
Ministerul Industriei Chimice 100,8 Aparate de radio mii buc. 367 102 114 113
Ministerul Industriei Construcţiilor 103,3 Frigidere mii buc. 153 100.4 122 109
Ministerul Economiei forestiere 101,1 Maşini electrice de spălat rufe Este intr-adevăr dificil să
127
Ministerul Industriei Uşoare 103,9 pentru uz casnic mii buc 399 105 170 125 găseşti un sinonim mai cu­ nit peste Valea Jiului ul­ lă diu pt oducţia tării. In ac­
timele două decenii, două
98
116
130
tualul plan cincinal, pro­
Carne
mii tone
Ministerul Industriei Alimentare 100,5 -Slănină tone 57791 95 115 104 prinzător pentru uriaşa de­ decenii de supremă încleş­ ducţia de cărbune a Văii
Unităţile Industriale ale Ministerului Preparate din carne tone 75338 102 127 112 presiune a Văii Jiului mo­ tare a omului cu adineul, Jiului urmează să crească
Transporturilor Auto. Navale şi Aeriene 103,4 Conserve de carne tone 19420 109 145 112 delată in piatra culmilor la capătul cărora imensa cu aproape 2 milioane tone.
Peşte tone 46710 103 102 107 Retezat, Paring, Şurian şi dcpixsinne se regăseşte sub Astfel, în 1970 in exploată­
Unităţile Industriale ale Consiliului Superior al
Lapte de consum (inclusiv lap­ Vulcan, alita timp cit in a- actuala imagine. rile acestui bazin se vor ob­
Agriculturii 105,8 te praf) mii hi. 3100 101 129 112 dineul său se află concen­ Să aruncăm o privire a- ţine X,5 milioane tone dc
Unităţile Industriale ale sfaturilor populare 102.6 Brînzeturi tone 53062 95 100 9n trată cea mai marc parte a snpra locurilor înnoite a­ cărbune.
Unt tone 30139 102 139 107 rezervelor dc cărbune ale cum In început dc nou veac. Metamorfoza este tot atit
Zahăr mii tone 115 94 111 101 (ării, realitate care pe plan Mai iutii p r i n prisma eco­ dc evidentă şi pe sol. Stră-
faţă de anul 1966 producţia ritm mediu anual de 12,8 la Ulei comestibil mii tone 256 110 149 124 social şi-a găsit ecou in fie­ nomică Zece mine puter­ bătind aşezările din Valea
care familie dc pe aceste
i ;bală industrială a crescut cu sută, iar producţia bunurilor dc străvechi meleaguri roma­ nice, ca zece uriaşe guri de Jiului, am impresia că pa­
1 ' la sulă . consum într-un ritm mediu de jrcinile de plan au fosl îndc- prinderi, printre care Intre- caţie .noi tipuri dc maşini neşti. vulcan, prin intermediul că­ şii mă poartă prin staţiu­
rora cărbunele „crupe" îm­
In primii doi ani ai planului 12,3 la sută. nile şi depăşite la marea ma- prinderea ..Dacia** şi Ţesătoria nelte ca :: maşini porialc de Şi totuşi, primii oameni nile de pe litoral. Blocuri
rinei nai. producţia globală in­ Producţia industrială a anu­ itale a produselor industriale. „Aurora1* din Bucureşti. între­ frezat longitudinale, maşini care s-ati stabilit in Valea pins de torţa omenească. cochete. incluzind mai bi­
Acum 20 de ani. existau aici
ii trială a Înregistrat un ritm lui 1967 echivalează cu produc­ l care cele mai importante prinderea ..Dorobanţul1* Plo- rizonlalc de alezat şi fre2 Jiului, venind din Ţara Ha­ numai patru exploatări, cu ne de. 16.000 dc apartamen­
rni Iiu anual de creştere de 12,6 ţia realizată in decursul pri­ 1 : oţel. fontă, laminate, căr- ieşli. Combinatul de cauciuc grupul lurbogeneralor de 50 ţegului, n-au privit deasupra capacităţi mult inferioare te. unele alcătuind cartie--
a sută care depăşeşte preve­ mului plan cincinal 1951-1955. bune, energie electrică. alu­ . Ii lava. întreprinderea de pie­ MW, tractorul forestier, loco­ lor cerul negru al abataje­ minelor dc astăzi. Şase din­ re complet noi, mulţime dc
derile pentru .această perioadă; Pe principalele ramuri ale miniu. maşini-unelte. autoca­ le şi încălţăminte Cluj. Fabrica motiva electrică de 6950 CP şi lor. ci albastrul văzduhului. tre actualele exploatări : şcoli, in rîndul cărora tre­
i dustria mijloacelor de pro- industriei producţia a crescut mioane. cauciuc sintetic, mobi­ de porţelan Cluj. In industria locomotiva Diesel hidraulică După mărturii scrise, anul Louca, Petrila, Aninoasa, buie amintit Institutul de
i ţie s-a dezvoltat într-un după cum urmează : lă. confecţii, ţesături, încălţă­ alimentară au intrat. în func­ de 1250 CP. autocamionul de 5 1S67 ar fi constituit. începu­ mine, teatru, cluburi, cine­
minte, preparate şi conserve ţiune Fabrica de produse lac­ tone cu dublă tracţiune lip Vulcan, Lupeni. şi Urieant matografe. spitale bine do­
de carne, ulei comestibil şi al­ tate Bîrlad, Fabrica de brînză S.R. 114. linii de îmbuleliat tul exploatării sistematice sint. iu plină activitate. Dti­ tate, magazine moderne,
tele. telemea de la Caracal. Antre­ vin şi altele In industria bu­ a cărbunelui in acest bazin. ja, mina renăscută, şi Pa- stadioane, parcuri, străzi as­
Atunci, intiia oară,
roşeni se află la primii paşi,
foştii
ritmul Producţia unor sortimente pozitele frigorifere de la Timi­ nurilor de consum au fost pro­ oieri, laolaltă cu mineri dc iar Hăirbătcni şi Livezcni se faltate, lumină electrică şi
Nivelul anului 1967 în la sută mediu principale nu a atins nivelul şoara şi Galaţi. duse noi sortimente de ţesături profesie din Galiţia, Doe- pregătesc pentru premiera in ctirind canalizarea între­
gii Văi a Jiului, iată in ma­
faţă de anual de planificat, datorită neintrârii In anul 1967 a continuat ac­ în amestec cu fibre sinldtirc, mia sau Ungaria, azi păşit deschiderii. Paralel, are loc re imaginea edilitară con­
creştere în funcţiune la termenele pre­ ţiunea de ridicare a nivelului tricotaje, confecţii, încălţămin­ pragul coliviei. un proces de modernizare temporană a aşezărilor mi­
1965 1966 1966-1967 văzute a unor obiective şi nea- tehnic al producţiei, prin do­ te, obiecte de uz casnic şi pro­ Cum arăta pe atunci Va­ a vechilor mine. în cadrul niere La Petroşani, in
la sulă lîngerii parametrilor tehnico- tarea întreprinderilor noi cu duse alimentare, cerinţele lea Jiului ? Stampele vre­ căruia se introduc sisteme preajma casei, dc cultură,
economici proiectaţi utilaje avind caracteristici teh­ populaţiei fiind satisfăcute în mii nc-o prezintă in linii noi şi modeme dc armare, se conturează un nou cen­
Energie' electrică şi termică 150 12 2 22,6 Ca urmare a importantelor nice superioare, prin moderni­ condiţii mai bune ; au fost în­ simple, dezvăluind instalaţii benzi transportoare in lo­ tru. alcătuit din blocuri to­
să şi cazuri cînd unele produ­
Metalurgia feroasă (inclusiv investiţii alocate industriei, în zarea parcului existent de u­ se ale întreprinderilor din in­ industriale rudimentare şi cul vagouetilnr. combine şl tal iziud 2 000 de aparta­
tilaje, maşini şi instalaţii şi a­
alte utilaje de marc pro­
extracţia minereurilor feroase) 127 116 12,5 anul 1967 au intrat în func­ plicarea pe scară largă a pro­ dustria mobilei, uşoară şi ali­ aşezări aflate la interfe­ ductivitate. mente
ajunul
renţa sat-oroş. In
ţiune circa 200 capacităţi
şi
Şi încă un amănunt in
Metalurgia neferoasă (inclusiv obiective industriale impor­ cedeelor tehnologire avansate. mentară au fost refuzate de primului război mondial, cn Cc înseamnă mina con­ contextul acestor înnoiri.
extracţia minereurilor nefe­ tante, printre care: grupuri c- A crescut nivelul de mecaniza­ către beneficiari din cauza ca­ tot caracterul înapoiat al temporană (t Văii Jiului? Albia Jiului, albia riului
lităţii necorespunzătoare.
roase). 137 111 17,0 lectiogcne cu o putere instala­ re a lucrărilor grele şi cu vo­ Prin creşterea gradului de organizării şi dotării ex­ Să poposim într-una din care timp dc milenii a pur­
lum mare dc muncă. îndeosebi
tă de peste 700 MW, Fabrica
ploatărilor, Valea Jiului ca­
Construcţii de maşini şi pre­ de motoare electrice . Piteşti, in industria extractivă a mi­ prelucrare şi reducere a con­ pătă ceva din fizionomia clc. In cadrul noului com­ tat în umbra sa negrul căr- .
plex al mitrei Aninoasa. o
lucrarea metalelor 133 117 15,5 instalaţia de cracare catalitică nereurilor şi cărbunilor, la sumurilor specifice, s-au obţi­ bazinelor carbonifere euro­ instalaţie automată trimi­ bunelui, se modifică şi se
limpezeşte. In anii viitori,
Chimie 150 123 22,4 cu fracţionare a gazelor şi hi- unele operat ii din turnător ii, nut rezultate mai bune în va­ pene. Timp de peste două te la suprafaţă, în fiecare după construcţia lacului dc
în exploatări forestiere.
S-a
Materiale de construcţii 120 112 9.5 drofinarea motorinei de la Ra­ exlins automatizarea procese­ lorificarea superioară a mate­ decenii, ca trăieşte sub un oră. circa 100 tone. de căr­ acumulare de la Valea dc
riilor prime. A fost redus con­
sinonim exprimind o cru­
bune, Iar prin noul puţ al ]
alte izvoare
Peşti. Jiul şi
Exploatarea şi prelucrarea finăria Brazi, fabricile de a- lor de producţie în centralele sumul de metal la unele tipuri dă realitate — „Valea Pltn- exploatării Lupeni. ajung vor furniza apă potabilă.
lemnului 112 107 5,8 moniae. uree. acid azotic, azo* electrice. în.industria siderurgi­ de autocamioane, vagoane cis­ geriiNeajunsul vieţii, ri­ zilnic pe sol 1.000 tone căr­ Mă gîndese la viitorul
lat dc amoniu de la Combina­
rnduslria uşoară 128 114 * 13.4 tul de îngrăşăminte chimice că, chimică, petrolului, materi­ ternă, vagoane marfă acoperite dicat in această perioadă la bune. In 1967, ea urmare n bazin carbonifer peste ani,
alelor de construcţii, alimen­
Alimentară 119 109 9.3 Turnu Măgurele, Fabrica de tară şi uşoară. de 60 tone, combine de cerea­ rangul dc fenomen social organizării procesului d* în cel de-al doilea veac de
extrem dc acut, culminea­
le păioase, generatoare şi mo­
In
extracţie ne baze noi
cartoane de la Combinatul de In toate ramurile industriei toare electrice. Totuşi, mai sînt ză cu dramaticul moment multe exploatări, a creşte­ existenţă al său. Oare ce
sinonim, va fi mai potrivit
Concomitent cu dezvoltarea proape nivelul producţiei glo celulo/.â şi hîrlie Brăila, fabri­ s-au obţinut rezultate bune în încă rezerve importante pentru Lupeni 1920, înscris cu sin- rii gradului de mecanizare. pentru a exprima deopo­
in ritmuri susţinute a ramuri­ bale prevăzut în planul cinci­ cile dc mobilă la Vaslui şi diversificarea producţiei. In­ micşorarea cheltuieli lor mate­ gc lu istoria ţării. s-au. extras 600^700 tone trivă dc plastic caracteris­
lor de bază pentru reproducţia nal pentru anul 1968. Constanţa. dustria constructoare de ma­ riale. în special prin reducerea Reconstituit din însem­ pe zi mai mult cărbune de- J ticile subteranului $i ale a-
lărgită, a avut loc o accelerare Nivelul producţiei principa­ Tn industria uşoară au in­ şini şi-a lărgit nomenclatorul consumurilor specifice la me­ nări dc reporter, imperiul cit in 1966. Valea Jiului râ- şezărîlor de pe sol ?...
a ritmului în industria uşoară, lelor produse în anul 1967. trat în funcţiune Fabrica de de produse prin asimilarea în tal, lemn, combustibil, energie cărbunelui păstra încă ur­ tnîne astfel în continuare
ceea ce a făcut posibil ca pro­ comparativ cu planul şi cu confecţii „Oltenia1* Craiova, fabricaţie a circa 500 maşini electrică. mele rănilor nevindecate principala sursă de cărbu­ NICOLAE DĂSCĂLESC!»
ducţia realizată în anu‘ 1967 realizările din 1965 şi 1966 r» Fabrica de nasturi Bucureşti ; şi utilaje noi cu tehnicitate ri­ ale trecutului Dar au ve­ ne, furnizind peste 15 la su­ redactor la -Agerpres’
în aceasla ramură să atingă a- prezintă astfel : au fost dezvoltate unele între- dicată. Au fost puse în fabri- (Cootinuare tn pag. a 3-a)