Page 83 - Drumul_socialismului_1967_12

V-
SPECTACOL DE CALA
P R O L E T A R ! D I N T O A T F . j A R I I . F , U M Ţ l - V Ă !

LA OPERA ROMÂNA

Cu prilejul închiderii Fes­ Janos Fazekaş, cu soţia, Lenn- Carmen Stănescu. Uinca To-
tivalului naţional al teatrelor ţe Râutu, cu soţia, Ştefan Voi- moroveanu. Nicolae Branco-
dramatice, amplă manifestare tec, membri supleanţi ai Co­ mir, Emil Liptac, Gheorghe
închinată de slujitorii scenei mitetului Executiv. vicepre­ Cozorîci, Victor Moldovan, S'-
româneşti celei de-a 20-a ani­ şedinţi ai Consiliului de Stat mona Bondoc, Eugenia Drago-
versări a proclamării Repu­ şi ai Consiliului de Miniştri, mircscu, Catiţa Ispas-Bercea-
blicii, vineri seara, la Opera membri ai CC. al P .C .R . şi a-, nu. Didona Popescu. Drage
Română a avut loc un specta­ guvernului Oltcanu. Matei Alexandru si
col de gală cu drama istorică Apariţia în lojile oficiale o alţii. Decorurile şi costumele
„Apus de soare", de Barbu conducătorilor de partid şi de sînt semnate de Mircea Maro-
Ştefânescu Delavrancea, în in­ stat a fost salutată de asisten­ sin. Regia spectacolului apar­
terpretarea colectivului artis­ ţă cu vii şi îndelungi aplauze ţine artistului poporului Sică
tic al Teatrului National „L L. In sală se aflau oameni de Alexandrescu.
Caragiale" din Bucureşti teatru participanţi la festiva) Spectacolul s-a bucurat de
ANUL XIX. NR. 4035 SÎMBATA 23 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI La spectacol au asistat to­ şi alte personalităţi ale vieţii un deosebit succes, asistenta
varăşii Nicolae Ceauşescu. cu noastre artistice şi culturale, răsplătind cu îndelungi aplau­
soţia, Gheorghe Apostol, Emil conducători ai unor instituţii' ze pe interpreţi şi realizatori.
Bodnaraş, Alexandru Drâghîei, centrale şi organizaţii obşteşti, Artiştilor le-au fost oferite
cu soţia, Paul Niculescu-M’zil. un numeros public. flori din partea conducerii de
Rolurile principale au fost
cu solia. Ilie Verdeţ, cu soţia, interpretate de artistul po­ partid şi de stat.
Florîan Dânâlache, cu soţia,
REPUBLICA LA 2 0 DE ANI Constantin Drăgan, cu soţia. porului George Calborear.n, (Agerpres)

Sesiune ştiinţifică T E L E G R A M A

MILIOANELE consacrată celei Excelenţei Sale

Domnului KAHTAN AL-SH AABI,
de-a XX-a aniver­ Preşedintele Republicii Populare
HUNEDOAREI a Yemenului de Sud
sări a proclamării lare a Yemenului de Sud, sînt bucuros ca, în numele Con­
Cu ocazia proclamării independenţei Republicii Popu­
Sintem autorii şi martorii mă. Hunedoara avea aspeatul siliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu
unor transformări fără prece­ unei localităţi pipernicite, a­ Republicii personal, să transmit Excelentei Voastre, cordiale felicitări
dent în istoria poporului nos­ runcată în văgăuna dealurilor. şi poporului ţârii dv. sincere urări de pace şi prosperitate.
tru. Industrializarea socialistă Uzinele de fier produceau a­
este o realitate vie, palpabilă : nual 27.000 tone oţel, 24.000 Vineri dupâ-amiazâ, în sala NIOOLAE CEAUŞESCU
cooperativizarea agriculturii — tone fontă şi aproape 20.000 de festivităţi a Muzeului de is­ Preşedintele Consiliului de Stat
fapt împlinit: nivelul de via­ tone laminate. Aproximativ torie a partidului comunist, a al Republicii Socialiste România
tă în continuă ascensiune. Es­ 8000 de locuitori, 6 cîrciumi şi mişcării revoluţionare şi demo­
te, de fapt, istoria celor două 4 prăvălii mixte, ateliere de cratice din România, s-au des­
decenii de cînd pajura regală a fierărie, manufactură.. Două chis lucrările sesiunii ştiinţifi­ Telegrame de felicitare adresate
căzut definitiv de pe culorile şcoli mici şi majoritatea popu­ ce consacrate aniversării a 20
patriei. Istoria celor 20 de laţiei analfabetă. Iată inventa­ de ani de la proclamarea Re­
ani are corespondent în rul Hunedoarei anului 1947". publicii. Sesiunea este organi­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu
fiecare oraş, în fiecare Cuvinte retrospective ce apar­ zată de Academia de ştiinţe
sat, in fiecare combinat ţin preşedintelui sfatului social-politice „Ştefan Gheor- Preşedintele Consiliului dc rului general al Canadei, Ro-
sau uzină. în destinul fiecărui popular al oraşului — Viorel ghiu" de pe lingă CC. al Stat al Republicii Socialiste land Michener, şi a preşedinte­
om. Ea se împleteşte slrins, Răceanu — extrase din mono­ La poalele Chizidului, noi cartiere sporesc în dimensiune peisajul Hunedoarei dc azi. P.C.R., Institutul de studii is­ România, Nicolae Ceauşescu, lui Republicii Democratice
armonios cu drumul României grafie. Era toată zestrea cu care Foto : V ONOIU torice şi social-politice de pe a primit telegrame de felici­ Congo, general-locotenent, J.
socialiste spre prosperitate şi Hunedoara a pornit la drum lingă CC, al P.C.R., Institutul tări cu prilejul alegerii în func­ D. Mobutu.
progres. în primul an al Republicii. de cercetări economice, Institu­ ţia de preşedinte al Consiliului
Anul 20. Harla patriei s-a Dar aici. pe Cerna, unde tul de filozofie şi Institutul de de Stal, din partea guvernato­ (Agerpres)
îmbogăţit cu noi cetăti de ’u- minereul din Poiana Ruscâ pri­ istorie „N. Iorga" ale Acade­
mină. de oţel şi cărbune, cu mea îmbrăţişarea flăcărilor Cu planul anual îndeplinit miei Republicii Socialiste
noi izvoare de belşug. Ne o­ nestinse, avea să se ridice cel România.
prim la unul din aceste iz­ mai puternic centru siderurgia Cuvîntul de deschidere a fost Plenara Consiliului Naţional
voare. acolo unde metalul in­ al t(ării, „inima de otel a pa- rostit de Grigore Comartin,
candescent curge într-un to­ lectorul Academiei de ştiinţe
rent nestăvilit — Hunedoara, GH. I. NEGREA producţiei globale. Rezultatul perativele agricole din regiu­ social-politice „Ştefan Gheor- al Organizaţiei Pionierilor
ridicată pe culmile istorici ei întreprinderile de a fost obţinut îndeosebi pe sea­ nea noastră. Deosebit de apre­ ghiu“ de pe lingă C.C. al
străbune. ,,Cu 20 de ani in ur­ (Continuare in pag. a 3-a) ma creşterii productivităţii ciate au fost cele 620 tone de P.C.R. In continuare, au fost
nuci trimise în R.F. a Germa­
pe raza oraşului sarcina planificată. niei, ceapa deshidratată expe­ prezentate o serie de comuni­ avui: loc plenara Consiliului fost subliniate sarcinile care
muncii cu 11 la sută faţă de
In ziua de 22 decembrie a
In cadrul dezbaterilor
au
cări.
Preocupările
muncitorilor,
MANIFESTĂRI CULTURALE regional Deva au exploatările I.M. Deva pentru diată in Anglia, merele uscate, . vor desfăşura în şedinţe ple­ nierilor. consacrată dezbaterii decurg, pentru activitatea pio­
La lucrările sesiunii, care se
Naţional al Organizaţiei . Pio­
magiunul şi altele.
inginerilor şi tehnicienilor din
nierească, din Motârîrea recen­
creşterea productivităţii muncii nare şi pe secţii, participă ac­ arii vi laţi i desfâşurale în cercu­ tei plenare a CC. al P.C.R., cu
tivişti de partid şi de stat, ca­
I n s t i t u f i i l e şi a ş e z ă m i n t e l e c u l t u r a l e d i n r e g i u n e g ă z d u i e s c realizat sarcinile s-au împlelit armonios cu cele dre didactice şi doctoranzi ai rile de pionieri şi şcolari. privire la imbunâlâţirca activi­
mai întreprinderea
pentru gospodărirea cît La plenară au luat parte to­ tăţii educative în rîndurile ti­
m a n i f e s t ă r i c u l t u r a l e î n c h i n a t e c e l e i d e - a 20 -a a n i v e r s ă r i a chibzuită a fondurilor între­ Academiei de ştiinţe social-po­ varăşii Leont.e Râutu, membru neretului. Evidenţiindu-se ex­
litice „Ştefan Gheorghiu", cer­
l o r d e c u l t u r ă ou loc m o n t a j e l i t e r a r - m u z i c a l e , s p e c t a c o l e , s e r i de investiţii prinderii. Acest fapt a făcut „Sebeşul" cetători ai institutelor de isto­ al Comitetului Executiv, secre­ perienţa valoroasă acumulată
R e p u b l i c i i . P e s c e n e l e c ă m i n e l o r c u l t u r a l e , c l u b u r i l o r şi c a s e ­
în aclivilalea cercurilor de e­
posibil ca, în 11 luni. să se rie a partidului şi institutelor tar al C.C. al P.C.R., şi acad.
d e p o e z i e etc .. in c a r e r ă z b a t e cu r e z o n a n t e p r o f u n d e b u c u r i a Ştefan Bălan, ministrul învâ- levi, s-au făcut numeroase pro­
m u n c i i $i v i e ţ i i n o i. D i n b o g a t u l şir d e m a n i f e s t ă r i î n c h i n a t e Eforturile stăruitoare depu­ realizeze 19.400.000 Iei econo­ Academiei, propagandişti, zia­ ţâmînlului. De asemenea, au puneri şi recomandări în vede­
a n i v e r s ă r i i R e p u b l i c i i , s p i c u i m c î l e v a . se de către colectivele de mun­ mii la preţul de cost şi din Sebeş rişti. participat, ca invitaţi, profe­ rea sporirii eficienţei educativ-
© că ale unităţilor de construcţii (Agerpres) sori, conducători de cercuri, re­ ihslructive a acestor cercuri? "
In raionul 11ia s-a încheiat faza raională a concursului ar­ şi beneficiare de pe ra<a ora­ 18.800.000 lei beneficii peste Corespondentul nostru vo­ prezentanţi ai unor instituţii Plenara a adoptat recoman­
tistic ,,Slăvită fii, Republică jubilă", organizat de Comitetul şului regional Deva, sub îndru­ plan. luntar, CoriTe) Secaş, ne-a trans­ .şi organizaţii centrale, ai pre­ dări cu privire la sărbătorirea
regional pentru cultură şi artă In centrele dc concurs Cer- marea organizaţiilor de partid, sei centrale, pedagogice şi pio- Zilei pionierilor in anul 1968.
cît mai bune desfăşurării lu­ Produse agricole
tej şi Golhatea. cele peste 90 de formaţii artistice din raion pentru asigurarea unor condiţii mis ieri vestea că muncitorii, Programul niereşt i. (Agerpres)
au prezentat versuri închinate partidului şi patriei, montaje tehnicienii şi inginerii între­
lilerar-muzicale, cînlece şi dansuri populare, programe ale crărilor de execuţie pe şantie­ prinderii „Sebeşul" din Sebeş unităţilor comerciale
brigăzilor artistice. S-au remarcat echipele căminelor cultu­ palmaresul întrecerii socialis­ în 18 ţâri au reuşit să îndeplinească pla­
re. au condus la înscrierea în
rale din Lâpugiu, Păuliş, Şoimuş. Brănişca, Cârmâzineşli. nul de producţie aferent anului Lucrările comisiilor
Gurasada. Velei, Mintia, Ohaba, Mărău, care au prezentat te, ce se desfăşoară în cinstea 1967 cu zece zile mai devreme. în următoarele
montaje sugestive pe teme ca : ..Glorios pai lid", „Vitejii nea­ celei de a XX-a aniversări a Fată de sarcinile la zi. munci­
Republicii, a unui succes de ale lumii
mului", „Ţara mea de glorii", „Sat nou" etc. torii de aici. au obţinut depă­ două duminici permanente ale
# seamă r îndeplinirea cu 10 zile şiri însemnate : 52 000 perechi
Casele de cultură din regiune prezintă spectacole, la sediu mai devreme a planului anual Desfâşurînd o activitate sus­ ciorapi din relon şi 21.000 bu­
şi în deplasări, închinate aniversării Republicii. Cu spectaco­ de investiţii pe ansamblul e­ ţinută pentru valorificarea le­ căţi tricotaje din bumbac. Pentru a crea omenilor Marii Adunări Naţionale
lul „Frumoasă eşti, patria mea", Casa de cultură din Haţeg conomici oraşului regional. gumelor şi fructelor, lucrăto­ Demn de remarcat este şi muncii posibilităţi mai largi
s-a deplasai in localităţile Gînlaga, Vîlcele, Pui, Ohaba, Ru- rii de la I.R.V.L.F. Hunedoara- de aprovizionare, Ministerul
şor, Mălâîeşti, Nucşoara etc. La Sebeş, casa raională de cul­ Deva au realizat cu 10 zile mai faptul că în perioada celor 11 Comerţului Interior preci­ La Palatul Marii Adunări In continuarea lucrărilor,
tură, în colaborare cu biblioteca raională, a susţinut seara I M. Deva devreme sarcinile anuale de luni din acest an, colectivul zează că şi in zilele de du­ Naţionale continuă lucrările in deputaţii membri ai Comisiei
literară „Frumoasă eşti. patria mea". In conlinuare, partici­ export. Faţă de 4 737.000 leî întreprinderii a realizai o eco­ minică 24 şi .11 decembrie cadrul comisiilor permanente. penlru cultură şi învăţămint
panţii au asistat Ia programul artistic susţinut de către ar­ valută planificat, sau realizat nomic suplimentară la preţul toate unităţile comerciale Vineri. 22 decembrie, a avui au început analizarea secţiuni­
tiştii amatori ai cooperativei meşteşugăreşti „Unirea" din Colectivele de muncă de la 4 742 000 lei. In total au fost din tară vor fi deschise po­ loc şedinţa comună a Comisiei lor planului de stat al econo­
trivit programului zilelor
întreprinderea minieră Deva exportate în 18 ţâri peste 20 de cost în valoare de 540.000 de lucru obişnuit. pentru cultură şi învâţămlnt şi miei naţionale şi ale bugetu­
(Continuare in pag. a 3-a) au realizat planul anual al de produse preluate de la coo­ lei şi 1.310.000 lei beneficii. a Comisiei juridice, prezidată lui de stat pe anul 1968. privi­
(Agerpres)
de tovarăşul Paul Niculescu toare la domeniile invâţâmîn-
Mîzil. preşedintele Comisiei tului şî ale culturii.
penlru cultură şi învăţămint. Comisia penlru agricultură
Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1968 Au fosl examinate Proiectul de şi silvicultură, prezidată de
lege pentru organizarea
şi
tov. Vasile Mateescu, şî Comi­
funcţionarea Comitetului de sia administrativă, prezidată
Stal pentru Cultură şi Artă de iov. Emil Bobit, au luat în
şi Proiectul de lege cu privire
EXPERIENŢA DOBlNDITĂ, LA la dezvoltarea activităţii de discuţie secţiunile corespunză­
toare din planul de slat şî din
cultură, fizică şi sport. Tova­
bugetul de slat pe anul 1968.
răşii Pompiliu Macoveî. preşe­
de
Secretând Consiliului
dintele CSC.A., Anghel Alexe, Stat, tov. Constantin Stătescu,
preşedintele Consiliului Naţio­ a prezentat în faţa comisiilor
BAZA REALIZĂRILOR VIITOARE nal penlru Educaţie fizică şi aprobarea decretelor cu putere
pentru
unele proiecte de legi
Sport, şi Ştefan Bălan, minis­
trul invâţâmînlului, au dai ex­
plicaţii membrilor comisiilor cu de lege emise de Consiliul de
privire la proiectele de lege Stat între sesiunile Marii Adu­
Anul 1967 va fi încheiat de marfă sînt sub cele prevăzute ficienţele ivite în anul în supuse examinării.
către colectivul de muncă din cu aproape 150 lei. curs — spunea inginerul Ioun nări Naţionale.
cadrul întreprinderii miniere Fireşte, toate acestea ne în­ Stoia, şeful E.M. Zlatna. De
Deva cu un bilanţ destul de dreptăţesc să spunem că spe­ altfel la exploatarea noastră
bogat. Planul anual al pro­ cialiştii, colectivele de muncă au fost luate deja4o seamă :le Prime de vechime
ducţiei globale a fost realizat aparţinătoare I.M. Deva au a­ măsuri în acest sens printre
cu 8 zile mai devreme, şi se cumulat o experienţă valoroa­ care asigurarea liniei de aba­ acordate minerilor
preconizează ca, pînă la fine­ să pe drumul îmbunătăţirii taj la orizontul 200 de la m\ua
le lunii decembrie, să se rea­ continue a activităţii economi­ Haneş. creşterea capacităţii de In unităţile miniere din
lizeze in plus o producţie de ce. Ea nu î-a împiedicat însă, prelucrare la instalaţia de Valea Jiului, Ţcbea. Brad, muncitorilor, inginerilor şi
peste 4 milioane lei. In numai ci dimpotrivă, le-a dat nc' preparare prin monlaren unor Deva, Certej, Muneelul Mic tehnicienilor din exploatării*
11 luni s-au realizat peste plan repere, noi baze de plecare, celule aduse de la Bâiţa Cră­ şi altele, a început plata şi unităţile aparţinătoare
19.400000 lei economii la pre­ spre depistarea şi pune­ ciuneşti şi altele. Avînd insă recompenselor de vechime Combinatului carbonifer
ţul de cost şi 18 800 000 la sar­ rea în valoare a unor în vedere sarcinile sporite ce se acordă la fiecare Valea Jiului li s-au acordat
cina de reducere a dotaţiilor rezerve deosebit de im­ pentru anul viitor, consider sfirşit dc an minerilor cu pentru muncă Ireproşabilă
de la stat. Aşa după cum a- portante pentru săltarea în insuficientă capacitatea de o activitate mai îndelunga­ prestată peste 23.000.000 lei
răia inginerul Gheorghe Tu- continuare a realizărilor. Alît însiloz.are de la mina Haneş. In afara orelor de curs, Viorica Marc, de la Liceul din Gurabarza, e prietena muzi­ tă in producţie. Suma tota­ recompense de vechime.
dor, directorul general al în­ din discuţiile pariicipanţilor cii. lat-o în fotografie, primind îndrumări de la instructorul Nicolae Bulz, lă repartizată drept prime Minerii din bazinul Poiana
treprinderii, în materialul la adunare, cît şi din infor­ Ing. GH. COMŞLIŢA de vechime pentru minerii Ruscâ şi cei din Munţii A-
prezentat cu ocazia dezbaterii marea prezentată de directo­ Foto : I TEREK din regiunea noastră se n- pusenî au primit recompen­
cifrelor dc plan pe anul 1968, rul general al întreprinderi), dică de data aceasta la se în valoare de peste
aceste rezultate sînt urmare* rezultă că succesele obţinute (Continuare In pag. a 3-a) peste 32.000.000 lei. Numai 8.000.000. lei.
preocupării care a exislat în în decursul anului 1967 pu­
fiecare exploatare minieră teau fi mult mai bune dacă
pentru organizarea ştiinţifică toate exploatările şi maî cu
a producţiei şi a muncii, pen­ seamă cele de la Muncel,
tru mai buna gospodărire a Zlatna şi Bâila Crâciuneşli îşi Cine a vizitat Bradul în din februarie a.c. S-a stabilit leului, petunii şi alte specii lorilor şi 1 Maî. La blocuri, najarea de drumuri de inte­ CENTRALIZAREA
materialelor şi energiei. Afir­ realizau planul ritmic, lună vara acestui an, oraşul mi­ să se execute lucrări in va­ de flori. Totodată plantaţiile fiecare locatar s-a străduit să res local pe o lungime de
maţia este atestată de altfel de lună, decadă de decadă. La nerilor din Munţii Apuseni, loare de 3 225 300 lei. Apoi de arbori ornamentali au fost orneze cît mai frumos balco­ peste 51 km şi a unei supra­ ELECTRODINAMICĂ
de folosirea cu succes a maşi­ Zlatna, Băila Crăciuneşti şi sintem siguri că a rămas plă­ s-a pornit la treabă sub în­ complelale cu noi specii pe nul său cu flori şî plante de feţe de 4.000 m.p. străzi. Pia­
nilor de încărcat, de mare Deva, calitatea minereului a cut surprins. In jurul blocu­ drumarea unor cadre dc spe- plan local. ghiveci. Organizarea sistema- tra necesară reparării drumu­ A STAŢIEI C.F.R.
productivitate, „Atlas Copco" lăsat uneori de dorit datorită rilor şi străzilor sule de mii rilor a fost procurată pe plan
ia E.M. Deva, îmbunătăţirea slabei asistenţe tehnice şi a de flori ineîntau plivirea. A­ local prin deschiderea unei ALBA IULIA
condiţiilor de aeraj şî alimen­ controlului insuficient asupra veai impresia că te afli in cariere. Mulţi cetăţeni au
tare cu energie la E.M. Cer- felului în care s-a muncit în grădina unui bun gospodar, participat şi la curăţirea şi
tej, de extinderea la toate ex­ abataje. Datorită calităţii ne- a unui îndrăgostit de frumos. adîncirea pîraiclor care tra­ Ieri s-a terminat şi dat
ploatările a normelor cu mo­ satisfăcăloare a reparaţiilor şi Localnicii, mai ales în orele versează oraşul, la întreţine­ în exploatare instalaţia de
dupâ-amiezii, atunci cînd se
tivare tehnică adecvate do­ exploatării iraţionale, utilaje­ întorceau de la locurile de DIPLOMA HĂRNICIEI rea parcurilor etc. Ca urma­ centralizare electrodîna-
tării tehnice şi specificului lo­ le au fost folosite sub capaci­ muncă, nu aveau odihnă. re, în anul 1967 s-au execu­ mîcă a Staţiei C, F. K.
curilor de muncă, îmbunălâ- tate, cu multe întreruperi, iar Plantau flori şi pomi orna­ tat lucrări prin acţiuni pa­ Alba lulîa. Datorită In­
lirea raportului intre persona­ maşinile de încărcat la unele mentali, stropeau trandafirii, triotice în valoare de 3.472.000 troducerii sistemului de
lul auxiliar şî cel productiv, exploatări au înregistrat pro­ săpau cu grijă în jurul lor. lei, revenind suma de 222 lei conducere şi dirijare a ina-
precum şî reducerea unor con­ ductivităţi sub cele prevăzute. încă de la începutul anului pe cap de locuitor. cazelor şî circulaţiei de Ia
sumuri specifice de energie şi Lipsa de control şi îndrumare s-au întocmit planuri de mă­ cialitate. In noul cvartal de In dorinţa de a înfrumuse­ ticâ a unor asemenea acţiuni Penlru munca desfăşurată pupitru din cabina de co­
materiale. Eficienţa măsuri­ clin partea corpului tehnîco- suri pe obiective, termene şi locuinţe au fost extinse zo­ ţa cît mai mult străzile ora­ a creat opinie în rindul ma­ Sfatului popular al oraşului mandă şi instalării de
lor care au concretizat efortu­ ingineresc a dus la înregistra­ responsabilităţi concrete. nele verzi pe o suprafaţă de şului, deputaţii au antrenai selor în sensul că treptat a Brad î s-a acoidat diploma semnale cu luminozitate
rile depuse în aceste direcţii rea unor randamente mici la Consultarea maselor de ce­ 2,7 hectare. In acelaşi timp cetăţenii la plantarea de flori început să dispară caracterul de „Fruntaş pe regiune în marc la intrarea şi ieşirea
apare mai concludentă dacă n- lucrările de pregătire Şi intre tăţeni a determinat in mare zonele verzi existente, în su­ în dreptul fiecărei case. la restrins al acestora, armoni- gospndârîrea oraşelor". din staţie, s e pot executa
Bunii gospodari nu se mul­
mintim că productivitatea ţinere care. pe ansamblul în­ măsură şi entuziasmul aces­ prafaţă de 6,2 hectare, au construirea de garduri din zîndu-se cu necesitatea înfru­ ţumesc însă niciodată eu simultan primiri şi expe­
muncii realizată pînă în p;e- treprinderii. sînt râmase in tora de a participa efectiv la fost curăţate şi îngriji te cu prefabricate sau beton şi pla museţării întregului oraş. Aşa ceea ce au realizat. Ei |in- dieri dc trenuri, .asigurîn-
du-se sporirea vitezei de cir­
zent, pe ansamblul întreprin­ urmă. realizarea lucrărilor propuse. toată atenţia. Gospodinele au să de sîrmă, repararea faţa­ se face că s-a înregistrat o lese mai departe, spre mai
„Pentru ca in anul care vi­ Planul de lucrări a fost supus procurat peste 40.000 bucăţi delor. în special pe străzile culaţie a acestora. Staţia de
derii, depăşeşte cu 11 la sută ne să obţinem realizări din spre dezbatere în sesiunea răsaduri de pansele, gura participare numeroasă a ce­ frumos la Alba lulîa este a patra
pe cea planificată, iar cheltu­ cele mai bune va trebui să Avram Taneu, Moţilor, Vină- tăţenilor la repararea şi ame- V. ALBU din regiunea noastră cen­
ielile la 1 000 lei producţie eliminăm, în primul rînd, de­ tralizată electrodinamic.