Page 92 - Drumul_socialismului_1967_09

Răspunde

învăţămîntul eco­

nomic cerinţelor

producţiei ?

Din cei peste 13 OOO cursanţi din formele învâţâmî'ntului de
partid din oraşul regional Hunedoara, circa 5.000 sint numai
în combinatul siderurgic. Aproape 2.000 dintre aceştia sînt
cuprinşi în formele de învâţâmînt cu caracter economic.
Problema dezvoltării şi diversificării acestor forme ale în-
vâţămîntului de partid, râspunzînd sarcinilor sporite puse de
documentele de partid in faţa propagandei, a constituit obiec­
tul mesei rotunde organizate de redacţia ziarului .Drumul so­
cialismului', împreună cu Cabinetul orăşenesc de partid Hu­
nedoara, cu propagandişti cu experienţă şi secretari ai unor
comitete de partid. tntllnirl Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Creşterea numărului de cercuri, tu tineretul

In mai multe oraşe ale
cerinţă a activităţii economice regiunii, membri ai Birou­ a primit pe ambasadorul Suediei
lui Comitetului regional de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, diei la Bucureşti, Olof Gustav
„Cu ani în urmă, din dezbaterile cercurilor de economie, au partid s-au întilnit cu ti­ secretar general al Comitetu­ Bjurstrom, în legătură cu ple­
pornit multe iniţiative preţioase — arăta tov. Gheorghe Cis- neretul din întreprinderi. lui Central al Partidului Co­ carea sa definitivă din .Româ­
maş — secretarul comitetului de partid de la furnalele 2-6. La I.M. Barza, 000 de ti­ munist Român, a primit în nia.
Printre acestea, iniţiativele privind reducerea consumului spe­ neri au urmărit cu viu in­ audienţă miercuri, 27 septem­ Primirea s-a desfăşurat în-
cific de cocs şi sporirea capacităţii de încălzire a cauperelor teres expunerea tovarăşului brie, pe ambasadorul extraor­ Ir-o atmosferă cordială,
s-au bucurat de interesul furnaliştilor. Gheorghe Călin, membru al dinar şi plenipotenţiar al Sue­ * (Agerpres)
Documentele Congresului al IX-lea şi ale plenarei din de­ C. C. al P.C.R., prim-se-
cembrie a C.C. al P.C.R. ne-au pus in faţă sarcini sporite. cretar al Comitetului regio­
Folosirea raţională a utilajelor de la furnale, existenţa unor nal de partid, despre poli­
deficienţe în exploatarea utilajului care au generat avarii tica externă a partidului şi Preşedintele Consiliului de Stat
obligă la descoperirea cauzelor şi consecinţelor economice ale statului nostru. Expuneri
acestora. Tematica cercului care dezbate problemele econo­ pe aceeaşi temă au ţinut şi >
mice, întocmită cu concursul propagandiştilor, urmăreşte ceilalţi membri ai biroului a primit pe ambasadorul Suediei
tocmai aceste aspecte'. Ia întilnirile cil tineretul :
Organizarea de noi cercuri care să dezbată probleme eco­ la Sebeş tovarăşul loachim Preşedintele Consiliului de La întrevedere, care s-a des­
nomice concrete, s-a impus cu necesitate şi la secţiile lami­ Stat al Republici' Socialiste
noare, O.S.M., investiţii, turnătorie. In acest an, Ia cererea Moga, la I/Upeni tovarăşul România, Chivu Stoica, a pri­ făşurat într-o atmosferă cor­
organizaţiilor de bază au Juat fiinţă încă 10 asemenea cer­ Nicodim Roşea, secretari ai mit miercuri la amiază pe dială, a fost de faţă George
curi iar numărul cursanţilor a crescut faţă de anul trecut Comitetului regional de Macovescu, prîm-adjunct al
cu peste 400. partid, Ia Cugir tovarăşul ambasadorul Suediei la Bucu­
Ion Sirbu şi la Deva tova­ reşti, Olof Guslav Bjurstrom, ministrului afacerilor externe.
răşul Ion Lungu, şefi de sec-, cu prilejul plecării sale defi­
Adaptarea studiului la varietatea ţie Ia Comitetul regional de nitive din ţară. (Agerpres)
partid.
întilnirile au fost urmate
In secţia ridicători hidraulici de la U.M. Cugir lucrează lăcătuşii montori Teodor Vasiu
preocupărilor cursanţilor şl Emilian Sterca, din fotografia de mai sus. Cei doi lăcătuşi depăşesc planul lunar la toţi de spectacole artistice şi fil­ Sosirea unei delegaţii a Partidului
indicatorii, menţinîndu-se evidenţiaţi în întrecerea socialistă lună de lună. • me documentare legate de
Inginerul Emeric Drăgan, şeful sectorului coordonări, rela­ Foto : V. ONOIU viaţa şî activitatea tinere­
ta : „In ţările cu economie dezvoltată, în planificarea şl orga­ tului. Socialist Democratic din Japonia
nizarea producţiei şi folosirea forţei de muncă în sectoarele
de întreţinere se manifestă o tendinţă nouă : centralizarea
întreţinerii pe întreprindere. Investiţiile anului 1967—realizate integral! Miercuri a sosit în, Capitală al P.C.R., preşedintele Marii
Râspunzînd acestei cerinţe concrete, a organizării ştiinţifice CU PLANUL PE 9 o delegaţie a Partidului Socia­ Adunări Naţionale, Manea Mă-
a producţiei, valabilă şi pentru combinatul nostru, am or­ list Democratic din Japonia, nescu, membru supleant al Co­
ganizat cursul cu inginerii şefi adjuncţi de secţie, care răs­ condusă de Eki Sene, deputat, mitetului Executiv, secretar îl
pund de sectoarele de întreţinere a agregatelor. In dezbaterile luni Îndeplinit preşedinte al- Comitetului, pen­ C.C. al P.C.R., Ion Pas. mem­
libere, care urmează expunerilor pe teme concrete economice SACUL CU PROMISIUNI ESTE PLIN. tru afaceri externe al parti­ bru al C.C. al P.C.R., Ghizela
ce privesc munca de întreţinere în toate secţiile, se realizea-' C . S . H u n e d o a r a dului. Din delegaţie mai fac Vass şi Ion Iliescu, şefi de sec­
zâ un schimb de experienţă util şi se analizează concret efi­ V A parle Ryosaku Sasaki, depu­ ţie la C.C. al P.C.R.
cienţa muncii de întreţinere în întregul combinat'. In cursul zilei de ieri, tat, preşedinte' al Comitetului (Agerpres)
In combinatul siderurgic are loc nu numai creşterea numă­ colectivul Combinatului si­ MASURILE CINO VOR URMA? pentru Dietă, .Kanji, Okazawa,
rului de cercuri, ci şi diversificarea acestor forme la diferite derurgic Hunedoara a con­ deputat, preşedinte al Comi­
nivele şi specialităţi de pregătire. Cele 3 forme ale cursurilor semnat un important suc­ tetului pentru tineret şi stu­
cu inginerii cuprind cursul cu inginerii şefi de secţie, cursul ces : îndeplinirea integrală Pentru anul în curs, Uzinei nr. 3, bateria a Il-a şi achiziţio­ feslat toată atenţia, cu terme­ denţi, Roo Watanabe, secretar Acord fntre
cu inginerii adjuncţi şi 7 cercuri cu inginerii din secţii. Pen­ a sarcinilor de plan la pro­ .Victoria' din Câlan i-au fost narea a 0 vagoane siderurgice. ne contractuale la care s-a lu­ al Departamentului internaţio­
tru muncitori, maiştri şi tehnicieni, alături de cursurile şi ducţia valorică, globală şi alocate însemnate fonduri de .Planul nostru de construc- crat cu ţîrîita şi, în sfirşit, al­ nal, şi Kaoru Yosano, secretar
cercurile care studiază problemele economice ale întreprin­ marfă pe primele 9 luni ale investiţii din totalul cărora ţii-mentaj, ne spunea ing. tele care nici măcar nu s-au al delegaţiei. România şi Olanda
derii, din anul trecut, învăţămîntul de partid cu profil eco­ anului. îndeplinirea ritmi­ numai partea de construcţii- Petru Dănescu, şeful serviciu­ început. .... . La sosire, pe aeroportul
nomic a mai cuprins şi şcoala uzinală — secţia economică. In că a sarcinilor şi respecta­ montaj reprezintă aproape 19 lui investiţii, este realizat în Bâneasa, au fost de faţă, to­ La sediul Ministerului Trans­
cadrul ei, pe lîngă lecţiile cu caracter economic care au pon­ rea zilnică a programului milioane lei, Din aceşti bani antrepriză de către I.C.S. H u ­ A. OARGA varăşii-Ştefan Voilec, membru
derea cea mai mare, cursanţii audiază şi expuneri care să le de lucru sortimental a per­ trebuie realizate 30 de obiec­ nedoara. Ritmul anemic de lu­ porturilor Auto, Navale şi Ae­
lărgească orizontul cunoştinţelor de cultură generală. mis satisfacerea completă tive. Unele au termene de pre­ cru care persistă creează toate (Continuare în pag. a 2-a) al Comitetului Executiv al C C. riene, miercuri s-a parafat un
Din cele de maî sus rezultă că diversificarea formelor de a contractelor la toţi be­ dare în 1967, iar altele vor fi premisele ca la finele trimes­ acord privind transporturile
învâţâmînt după nivelul de pregătire economică şi preocupă­ neficiarii combinatului. puse în funcţiune abia în anul trului trdi să înregistrăm râ- rutiere internaţionale de măr­
rile cursanţilor înseamnă o diversificare şi îmbogăţire a pro­ Reducerea cheltuielilor următor. Ce s-a realizat din a- mîneri în urmă de aproximativ furi între guvernele Republi­
blematicii. abordate de învăţămîntul de partid cu caracter ' neproductive şi . folosirea geasţA^sumă în primele 9 lur»? 2.770.000, Iei. cii Socialiste România şi Re­
economic. chibzuită a materiilor prime Conform preliminărilor, doar Vreau să spun de la bun în­ galului Olandei.
Dezbaterea largă a problematicii tematicilor din învâţâ- şi materialelor a condus ia un volum de producţie care ceput că nu ne putem declara Acordul reglementează ex­
mîntul de partid a scos la iveală aspecte interesante de con­ obţinerea, în opt luni, a 77 reprezintă abia 57 lâ sută din deloc mulţumiţi sau liniştiţi în tinderea transportului de măr­
ţinut ce urmează diversificării învâţâmîntului economic, pro­ milioane Iei beneficii peste planul anual. In perioada de privinţa modului cum I.C.S.H. furi cu mijloace auto, în con­
bleme ce privesc caracterul creator al activităţii în cercuri plan şi 6.480.000 lei econo­ timp care a trecut s-au predat ne tratează. Judecind după sta­ diţii de înlesniri reciproce. Se
şi cursuri. mii suplimentare la preţul doar 5 lucrări : magazia cen­ rea‘de fapte existentă, lucrări­ prevăd, de asemenea, acorda­
.La cursurile şi cercurile care studiază probleme economi­ de cost. trală pentru utilaje şi materi­ rea de autorizaţii de transport
ce ale întreprinderilor — a arătat tov. Iosif Roşea de la tur­ ale, 1,5 km de drumuri uzina­ le repartizate în antrepriza i scutiri totale de plata taxe-
nătorie — în aproape toate temele pregătite de inginerii şi I. M . H u n e d o a r a le, cubiloul nr. 3 de la turnă­ I.C.S.H. se pot categorisi cam or de folosire a drumurilor şi
tehnicienii — propagandişti, aceştia operează cu noţiuni de In cursul zilei de ieri co­ toria de lingotiere, Introduce­ aşa : cu termen republican de de circulaţie a mărfurilor pe
economie necunoscute cursanţilor. lectivele de muncă aparţi­ rea gazului metan la cuptorul predare pentru care s-a mani- eritoriile celor două ţâri.
De aceea este necesar ca propagandistul să nu facă o ex­ nătoare întreprinderii mi­
punere tehnicistă, ci să îmbine problemele teoretice cu aspec­ niere Hunedoara au rapor­ ■ ■ ■ i l H i m D B Q B B D
tele concrete economice ale activităţii secţiei respective". tat îndeplinirea planului pe
O trecere în revistă a tematicilor cercurilor ce dezbat pro­ 9 luni la producţia globa­
blemele economice ale întreprinderilor evidenţiază o altă la­ lă. Cu citeva zile in urmă, „O PINIA PUBLICĂ"
tură a problemei, faptul că, la majoritatea temelor, proble­ pe agenda întrecerii socia­ P E R U
matica pe subpuncte este, în mare majoritate, generală, a- In zilele de 30 septem­ blică". Din distribuţie fac
dăugîndu-se la urmă un „subpunct* concret, cu referire la listo au înscris alte succe­ brie şi 1 octombrie colec­ parte Ana Colda, artistă e-
se la fel de preţioase: în­
secţia unde are loc cercul. De exemplu, în tematica cercului deplinirea indicatorilor de tivul Teatrului de stat „Va­ meritâ, Nicolae Nicolae,
din secţia cocsificare, la lecţiile despre planificarea în între­ plan la producţia marfă, lea Jiului" din Petroşani Constantin Dumitru, Ion D i n î n a l t u l c e ru lu i, a v i o ­
prinderile industriale, căile de creştere a productivităţii mun- prezintă, la sediu, în pre­ Roxin, Vasile Haşeganu, n u l c o m p a n ie i mA l r F r a n c e "
producţia marfă vindutâ şi
ANETA ALMAŞAN RADU încasată şi fier in minereul mieră, piesa dramaturgului Vaier Donca, Marcel Popa m - a lăs at pe a e r o p o r t u l de
marfă livrat siderurgiştilor. Aurel Baranga „Opinia pu­ ş.a. la L i m a in p r o x i m i t a t e a v a ­
(Continuare în pag, a 2-a) l u r i l o r O c e a n u lu i Pacif ic . Şl
d i n p r i m u l m o m e n t m l - a m
d a t seama că t e r m e n u l de
oraş pe c a re - l a t r i b u i a m c u
la r g h e ţe acestei lo c a lit ă ţ i n u
L A O RD IN EA ZILEI buia terminat pînă la data de Expoziţii de pro­ l se p o tr iv e ş te de loc. L i m a
25 septembrie a.c. Motive ca să
întirzie această acţiune nu au este o a d e v ă r a t ă a g l o m e r a ­
existat, în afară de lipsa de duse agricole re, f ă r ă u n p l a n precis, de
preocupare manifestată de con­ zone cu căsuţe r u in a te , „ u r ­
b a n i z ă r i " r id ic a te i n g r a b ă f
DIN NOU DESPRE ţă de pregătirea temeinică a cu vînzare d i n g u r i in d u s t r ia le p la n t a te
ducerile unităţilor agricole fa­
m i c i c en tre p o p u la r e , b u i l -
semănatului, care a fost dubla­
tă de o mare doză de superfi­ Cu prilejul Zilei rccol'eî, fn mp a m p a “ (pampas), c a r t ie ­
cialitate din partea organelor care se va. sărbători la data re r e z id e n ţ ia le căzute în de­
de 1 octombrie in oraşele
agricole raionale pentru orga­
ASIGURAREA SEMINŢELOR nizarea şi urmărirea, îndepli­ şi satele regiunii regională
noastre
întreprinderea
In
planuri.
nirii propriilor
multe locuri se încearcă să se pentru valorificarea legu­
justifice întîrzierea schimbu­ melor şi fructelor organi­
In ziarul «Drumul socialis­ tone seminţe din cele peste mai bine. Cooperativele agrico­ lui de seminţe pe seama lipsei zează în toate pieţele din
mului" nr. 3955 din 21 septem­ 1.700 destinate schimbului şi le din raionul Orăştie mai au spaţiului de depozitare sau a centrele de raioane şi ora­
brie a.c, a apărut articolul in­ împrumutului. Lasă mult de de ridicat peste 40 tone, iar mijloacelor de transport. -Dar, şe expoziţii de legume şi
titulat «A sosit vremea semă­ dorit preocuparea pe care o cele din Sebeş, Alba, Ilia şi Ha­ după cum se arăta şi în ziarul fructe cu vinzarc. In afară
natului, dar seminţele aşteaptă manifestă în această privinţă ţeg cîte 19-30 tone. Deşi au re­ nostru din 24 septembrie 1 a.c. de aceasta, Staţiunea agri­ c r e p i t u d i n e , a r te r e m a r i ce
prin depozite", în care se cri­ organele agricole raionale şi partizate cîte 4-8 tone grîu şi adevărata cauză care face ca colă experimentală din tr a v e rs e a z ă de ş ertul, le g in d
ticau neajunsurile existente în conducerile uniunilor coopera­ distanţele pînă la Agrosem deficienţele să se ţină lanţ Geoagiu, întreprinderile a­ p o r t u l C o lla o de L i m a şi,
privinţa asigurării unor con­ tiste din Haţeg. Ilia, Orăştie, sînt destul de mici, unităţile încă de la declanşarea campa­ gricole de stat şi coopera­ ceva m a i d e p a rte , a g ăţa te
diţii corespunzătoare desfăşu­ Sebeş şi Alba. Este de neînţe­ cooperatiste din Foit, Romos, niei constă în insuficientul tivele agricole care au su­ p a r c ă de f l a n c u l c o lin e lo r ,
rării însâmînţârilor de toamnă. les de ce tărăgănează acţiunea Jeledinţi. Mârtineşti şi altele sprijin pe eare-1 acordă uni­ prafeţe mai mari de gră­ c a rt ie r e le sărăcăcioase.
Printre altele, se arăta că ac­ de aprovizionare cu seminţe de nu âu schiţat nici un gest în* tăţilor, organele agricole raio­ dini, vii şi livezi, organi­ De fa p t , c a p ita la a d u c e
ţiunea de aprovizionare cu se­ grîu cooperativele agricole din privinţa aprovizionării cu se­ nale. / zează şi ele standuri unde fo a r t e b in e cu u n c io rc h in e .
minţe a unităţilor cooperatiste raionul Haţeg, care din cantita­ minţele necesare. Ca exemple Nu trebuie ruitat că planuri­ prezintă o largă gamă de Determinarea acidităţii este doar una dintre .analizele I n v î r f u l lu i, s p r i j i n i t ă t de
este slab organizată, la data a­ tea de 209 tone planificate au negative pot fi date şi coope­ le, oricît de bune.ar fi ele, nu produse de calitate superi­ pe care le execută laboranta Maria Popa de la I.C.I.L. Si- R im a c , t o r e n t u l m o c ir lo s ce
mintită nefiind ridicată nici 10 preluat din bazele de recepţie rativele agricole din Bîrsâu, pot-fi materializate dacă orga­ oară. meria înainte ca laptele să fie introdus în fluxul tehnologic c o b o a ră d i n A n z l, se situează
la sută din cantitatea reparti­ abia 72 tone. Cantităţi între Şoimuş, Gvirasada, Batiz şi nizarea acţiunilor- este lăsată de prelucrare. b ă t r î n a L im a , r id i c a t ă de
zată pi in Agrosem şi bazele de 90-250 tone trebuie distribuite Calda, unde se. amînâ în mod la voia înfîmplării, iar contro­ c o n c h is ta d o r u l F r a n c i s c o P i -
lul în teren se face superficial,
recepţie. Care este situaţia şi unităţilor din celelalte raioa­ nepermis preluarea seminţelor z a rr o în a n u l 1535. D i n ea au
ne amintite. repartizate prin Agrosem. 'lăsî/id nerezolvate probleme
după trecerea unei sâptâmmi ? Nici în ceea ce priveşte pre­ Potrivit planurilor de acţiu­ holârîtoare pentru soarta . pro­ A A m a i ră m a s p u ţ i n e e x e m p l a r e
Pînă ieri, din bazele de re­ luarea seminţelor de la Agro­ ne întocmite la nivelul raioa­ ducţiei. După cum s-a precizat — c ite v a pala te i n stil b a r o c
mai înainte, în fiecare raion
cepţie s-au ridicat abia 859 sem situaţia nu se prezintă nelor, schimbul de seminţe 1re- nu şi-au asigurat seminţele ne­ EPIDEMIA DE FIŞ-fIŞ s p a n io l şi c ite v a bis erici, Ia r
t sînt zeci şi zeci de unităţi care restul, z g u d u ite f ă r ă în c e ta ­
cesare.- Oare prin aceste coope­ re de m iş c ă rile seismice, r e ­
c o n s t r u it e tn g r a b ă sl d is ­
rative nu a trecut nimeni de la tru s e d i n nou, a u d i s p ă r u t
consiliul agricol sau .uniunea I e r i d im i n e a ţ a , d u p ă şapte, sau cedează t r e p t a t lo c u l
cooperatistă ? Sau probabil că, m - a tre z it z b t r n U t u l tele fo ­ c o n fe c ţii p e n t r u f e m e i de pe' — N - a u ve nit. Peste o o ră , c o n s t r u c ţ i i l o r noi. C e n t r u l
în loc de îndrumare concretă, n u l u i b u l e v a r d u l D r: P etru Groza. două. R eve niţ i. L i m e i p o a r tă a m p r e n t a cla­
s-a făcut doar o simplă vizită E r a m curios să v ă d c u m se I n t r - a l t colţ, a ltă d is c u ţ ie : r ă a s e c o lu lu i n o s tr u f nce-
prin unităţi, fără a se urmări — D ane, e g ravă , m ă auzi? m a n ife s tă b o l n a v i i de flş- — N - a v e m încă. Aştepta ţi . p t n d de la casele bogate, c o n ­
dacă sînt create sau nu condi­ — C e-i g r a v , cin e -i g ra v? T r e b u ie să săsească. s tr u ite la s f i r ş l t u l s e co lu lu i
ţii pentru ca semănatul să se A ţ i greşit n u m ă r u l C in e - i A tre ia v i n z i t o a v e e ra a - trectii, şl p in ă la z g ir i e - n o r il
desfăşoare *la un nivel cores- la a p a r a t ? — h m b i i g u l t saltată d e - a b i n e l e a : r i d ic a ţ i In u l t i m i i ani. De
. punzător. 1 , eu lu a t p r i n s u r p r i n d e r e . — De u n d e să vă dau, to­ n ic i p o rn e sc n u m e r o a s e l o ­
Pe lîngă că poate duce la In- — Lin iş te ş te -te om u le . S in i - FOILETON varăşi. ? N - a v e m . M a i în c e r ­ c a lită ţi, care se î n t i n d p în ă
tîrzierea semănatului, neridi- eu, p r i e t e n u l tău N ic h ita . caţi. N i m e n i n u s punea :n la b a r ie r a o ce a n u lu i, a p o i la
carea la timp a seminţelor din — Păi bine, d octo re, u m b l i g u r a m a r e ce-i trebuie . stingă, a p o i la d r e a p ta , fie­
depozite provoacă greutăţi u- cu g lu m e slabe ? Î m i s p u ­ — A ş t ia -s b o l n a v i i — m i- a care a v l n d c e n t r u l său co­
nitâţilor respective în prelua­ sese n e v a stă -m e a aseară că şo ptit d o c t o r u l F i i a te n t la m e rc ia l, bis e ricile sale. m u ­
rea şi inmagazinarea produse­ o d o are măseaua, d a r nu La c itev a m i n u t e d u p ă e i : două vînzâtoare de la n ic ip a lit a te a sa. F r o n t i e r a
lor de toamnă. De aceea se im­ c r e d e a m că-i aşa de „ g r a ­ deschidere a m i n t r a t î m ­ cofetărie, un cetăţean de Ia d i n t r e ele este, p r a c t ic i n v i ­
pune ca în cel mai scurt timp, v ă \ M - a l speriat, să ştii. p r e u n ă cu d o c t o r u l N ic h i ta trustul minier, o soră chiar
prin măsuri eficiente din par­ — N u despre nevastă-ta e în m a g a z in . P r ie t e n u l m - a de la noi de la spital.. T o ţ i zib ilă. d a r este s u fic ie n t să
tea organelor agricole, acţiunea v o rba , ci de e p id e m ia de fă c u t a t e n t : a r t r e b u i să fie la serv ic iu . tr a v e rs e z i o s tr a d ă sau u n
de asigurare a seminţelor pen­ fiş-fiş care a c u p r in s o r a ş u l — P riv e ş te c lie n ţii care-s D a r r u-s acolo, ci aici, de c a n a l p e n t r u a trece de la
tru culturile de cereale păioa- T o c m a i v o i a m să te ro g să a c u m aici. P arie z u n u c o n ­ p arcă m a g a z i n u l cu f i ş u r i un lux orbitor la o m iz e r ie
se să fie încheiată, astfel pu- m ă însoţeşti astăzi. M ă duc tra o m ie că nouăzeci la su­ cv. g r e u ascunsă. „ U r b a n i z ă ­
tîndu-se înlătura şi neeoncor- pe teren. tă s u fe r ă de fiş-fiş. A. DANUT r i l e " în c e p d e -a b la a c u m să
danţa creată între planurile — E - n regulă. N e - a m a p r o p ia t de o v l n - ■$£ contureze.
stabilite pentru campania a­ N e - a m dat t n t i l n i r e la o ­ ză to are care l ă m u r e a pe ROBEItT LOUIS
Aflată la ordinea zilei, acţiunea de insâmînţare a griului se bucură de o grijă sporită gricolă de toamnă, şi realitate. ra 8 in fa ţ a m a g a z i n u l u i de c in e v a i n şoaptă l (Continuare tn pag. a S-a) ziarist francez
din partea cooperatorilor In fotografie : Aspect de la semănat, surprins pe una din tarlalele
C.A.P. Dobîrca, raionul Sebeş. * Foto : I. TEREK * 8 . TIRCOB
I (Continuare In pag, a 4-a)