Page 88 - Drumul_socialismului_1967_01

Tovarăşul Chivu Stoica va face

PAG INA 2 o vizită oficială în Somalia

La invitaţia preşedintelui Republi­ Stoica, împreună cu soţia, va efectua
cii Somalia, Aden Abdullah Osman, o vizită oficială de prietenie în So­
preşedintele Consiliului de Slat al malia între 7 şi 11 februarie 1967.
MOZAIC Republicii Socialiste România, Chivu (Agerpres)

Comunicat comun
DUMINICAL In dorinţa unei mai bune cunoaş­ vernele celor două ţâri au hotârît
teri reciproce şi a dezvoltării colabo­ să slabileascâ relaţii diplomatice la
rării dintre Republica Socialistă rang de ambasadă.
România şi Republica Venezuela, gu­ (Agerpres)

Radiogram ă Barieră automată Materiale didactice

La intersecţia căii teratc cu şo­ pentru laboratoarele
de pe „Galaţi" seaua nationolă Bucureşti — Bra­
şov (Gura Deliei), a fost instalată
O radiogramă sosită sîmbătă la o barieră automată, realizată după şcolare
Ministerul Industriei Alimentare un proiect original de către uzina
anunţă că echipajul traulerului „Electromagnetica" din Capitală. Noile tipuri de material didactic in-
„Galaţi" care se ellâ în apele in­
Acest lip de barieră închide nu­
La cantitate — depăşiri ternaţionale din dreplul coastelor mai jumătate din partea carosabi­ Iroduse anul acesta în producţie la
din
întreprinderea de specialitate
lă a drumului, permitînd astfel re­
de vest ale Africii. în zona Capu­
lui Blanc, are la bord stivuite In tragerea autovehiculelor surprin­ Bucureşti sint menite sâ familiarizeze
elevii cu tehnica de lucru din labo­
calele vasului, peste 700 tone de se pc şine. Acţionată printr-un ratoarele de cercetare ştiinţifică şi
peşte oceanic — macrouri, sta­ dispozitiv electric, bariera coboa­ din marile întreprinderi industriale.
DAR S O R T I M E N T E L E vrizi, tay, caranx şi paqrosorous ră automat în momentul apropie­ De exemplu, oscilograful catodic so­
rii trenului, ridieîndu-se după tre-
— prelucrate şi congelate.
licitat la orele de fizică pentru pu­
Sosirea „Galati-ului" în ţară este cereo lui, in limp de 20 de secun­ nerea în evidentă a diferitelor ten­
de. Noaptea sau in timpul vizi- siuni electrice, va dispune de un tub
prevăzută pentru stîrşitul lunii fe­
bilitălii reduse, brajele barierelor cinescop cu diametrul de 60 mm şi
bruarie. sînt luminate. va avea pereţii laterali din materia­
DE L A M I N A T E le transparente pentru a se putea
observa construcţia interioară.
Printre alte noi produse cu care
vor fi dotate laboratoarele şcolare
Vaccinarea antipoSiom ielitică generatoarele de ultrasunete. gene­
încă în cursul acestui an, amintim
IN S E A M A C U I putul lunii februarie acţiunea de vaccinare şi rcvaecinate anlipoliomieli- ratoarele de ton cu frecvenţă varia­
Ministerul Sănătăţii si Prevederilor Sociale organizează de .la înce­
bilă. panouri cu termistori şi fotodio­
ticâ pe anul 1967. dă, deosebit de utile în diferitele lu-
fizicii
crâri practice din domeniul
Intre 3 februarie si 15 aprilie vor li vaccinaţi copiii născuţi între l no­ moderne.
iembrie 1965 şi I noiembrie 1960. iar în perioada 12—15 martie se va (Agerpres)
SE L A S Ă ? efectua revaccinarea copiilor din clasa l elementară
Produsul folosit este realizat de Institutul I. Canlacuzino din Capitala.
Vaccinul fiind lichid, va fi administrat pe cale bucală.
PULSUL
In urmo vaccinării antipoliomîelitice a populaţiei în ultimii ani mor­
biditatea prin această boală a scăz.ut cu peste 90 la sută fală de anul 1900.
ŞANTIERULUI
„Cosm onautica 1967"
In prima jumătate a lunii ianuarie, moi multe sedii de fiecare vede mai întîi „bîrna din ochiul lui". Cu alte La Fabrica de tim­ a) pămîntului, portre­ ly Bird, primele foto­
laminoare nu şi-au realizat planul de producţie. Exista cuvinte, sâ sc achite fiecare de îndatoririle ce le are si bre din Capitală se tul primului cosmo­ grafii ale planele» îmensul şantier pe care se conslru-
o oarecare incertitudine şi pentru zilele următoare. Sesi- pe urmă să reproşeze altuia. află înlr-un stadiu a­ naut din lume, turî Marte, executate de ieşte laminorul bluming de 1300 de
zind la timp acest aspect, comitetul de partid şi condu­ Nimeni nu neagă că s-a simţii o acută lipsă de va­ vansat tipărirea pri­ Gagarin, al primei fe­ la mică depărtare de mm este acoperit de mantia albă şi
cerea tehnică o combinatului au luat măsuri urgente de goane. La aceasta şi-au spus cuvîntul şi cei de la expe­ mei emisiuni filateli­ mei cosmonaut. Va­ către sonda spaţială groasă a zăpezii. De cîteva zile. dom­
aprovizionare ritmică a laminoarelor cu metal. Despre e- diţie Multe vagoane sint încărcate neregulamentar, Bi­ ce a anului : „Cosmo­ lentina Tereşkovn, Mariner IV. întîlnirea neşte un ger neobişnuit pentru aces­
te locuri, iarna uzind de întreaga-i
lectul îmbucurător al acestor măsuii ne-a vorbit tova­ lele peste greutatea admisă, ceea ce face ca vagonul nautica 1967”, consa­ primul zbor in grup a spaţială a navelor recuzită Şi totuşi, în aceste condiţii
răşul Iosit Pîrvu. inginer sef cu probleme de laminoare: să facă naveta cîntar-hala de încărcare de 3-4 ori. Mon­ crată împlinirii a 10 două nave cosmice cosmice Geraini 6 şi p»*ea puţin favorabile, activitatea pe
„Gratie măsurilor luate în ultima vreme, sectorul de tarea pe macarale a mult discutatelor cîntare dina- ani de la lansarea pri­ „Voslolc-3" şl „Vos- Geraini 7, precum şi şantier continuă să se desfăşoare în
laminoare merge mai bine. Situaţia de acum zece zile s-a mometrice ar exclude definitiv inconvenientele arătate. mului satelit al Pă- tok-4", ieşirea liberă joncţiunea spaţială a ritmul caraclei istic al Hunedoarei.
redresat mult La principolele linii de laminare se pot Dar de ce se amină de mai mulţi ani? Cunoseind mîntulul s» realizări­ în Cosmos, asigurarea Excavatoarele. încărunţite de pro-
evidenţia însemnate depăşiri cantitative Iotă de plan. In slăbiciunile colaboratorilor săi, direcţia transporturi îşi C. S. Hunedoara. Funcţiona­ lor obţinute în acest de legături radio si navei cosmice Gemini moroată, se străduiesc din greu sâ
ziua de 24 ianuarie secţia bluming avea un plus de 1042 face din ele scut şi nu-şi mai recunoaşte propriile lip­ rea laminorului de 750 mm este domeniu. Mărcile re­ telegrafice Internatio­ 8 cu racheta Agena „muşte" din pâmîntul îngheţat. S-au
tone. laminorul de 750 mm mai mult de 1580 tone. Prin suri. Efectuarea transportului în incinta combinatului dirijată şi de la acest post de prezintă lansarea pri­ pe o orbilă circum- atacat lucrările de excavaţii la fun­
cajele laminorului de prolile uşoare s-a scurs cu peste mai depinde însă şi de aportul mecanicilor de loco­ comandă. mului satelit artificial nale cu ajutorul sa­ daţiile halei cuptoarelor adinei, care
2000 tone mai mult metal. O sensibilă râminere în urmă motive şi manevrantilor. Ar fi in folosul producţiei dacă Foto: V. ONOIU telitului staţionar Ear- terestră. prin dimensiunile sale va domina în­
conducerile acestor secţii s-ar aşeza la masă să .discute
s-a înregistrat ce-i drept, la laminorul de 650 mm si li­ treaga construcţie
nia de benzi. Sint reale posibilităţi ca pînă la stîrşitul sincer şi concret cum poale fi îmbunătăţită colaborarea „Au început primele lucrări şî la
lunii, planul fizic să lie îndeplinit la toate larainoarele. $i s-o facă. • hala de cocs mărunt şi la staţiile de
Dar. cîteva probleme de fond nu sînt încă rezolvate. Inginer Nicolae Pascu, şeful laminorului dc 800 mm: pompare a apei. Se continuă lucră­
Dintre acestea, cea mai importantă este aceea a sorti­ „Pc ansamblul secţiei avem o uşoară depăşire de 35 rile la decaniorul orizontal de ţun-
mentelor, capitol la care sîntera rămaşi in urmă. tone. Analizînd sortimentele, situaţia nu este deloc fa­ der, pentru recircularca apei indus­
vorabilă. Continuăm să ducem lipsă de otel pentru elec­
M-aş opri, în primul rînd, asupra lipsei unor mărci do trozi de sudură, otel calmat pentrku cirlige de tracţiune triale Prima etapă a acestui obiec­
oţeluri. După cum se ştie, liniile de laminoare primesc la tiv a fost terminată şi constructorii
începutul fiecărei luni programul de laminare, corelat cu şi otel aliat destinot construcţiilor de maşini. „Golurile" aşteaptă intrarea lui în funcţiune".
în sortimentele de otel provoacă mari greutăţi benefi­
produclia de otel. Pc parcurs însă. intervin dese per­ ciarilor noştri. Din cauză că-descărcarea* cuptoarelor .La Inginerul Mircea Bîrsan — şeful şan­
turbaţii din cauză că unele mărci de oteluri nu se; în­ otelării nu este eşalonată corespunzător, noi sîntem, tierului IL construcţii, diu - cadrul
cadrează în program. Normal ar fi ca în astfel de si­ sau supraaglomeraţi, sau ducem lipsă de lingouri. In întreprinderii de construcţii siderur­
tuaţii să apelezi la stocul tehnologic care nu este asi­ noaptea de 22 spre 23 ianuarie am primit deodată 3 gice Hunedoara, îşi însoţea fiecare
gurat în măsură suficientă. Neavînd marca de oţel sta­ şarje, pentru ca apoi să nu mai primim nici un lingou explicaţie cu cifre semnificative.
bilită pentru programul dc laminare din ziua respec­ pînă la ora 13". — In fiecare zi pe şantierul lami­
tivă se recurge fa tot felul de artificii, fără ca planul Inginer Gheorghe Maleescu, şeful laminorului de pro- norului se excavează in medie 1600
sortimental sâ poată li realizat. Aşa se explică de ce file uşoare: „Sîntem mulţumiţi de ritmicitatea şi calita­ de metri cubi de pumnii — remarca
laminorul de benzi n-a realizat circa 500 tone rotund dc tea semifabricatelor primite de la laminorul de 750 mm. interlocutorul nostru. In fundaţiile
0 50-80 şi laminorul de 650 mm profilele pentru ţeavâ. viitoarelor hale se toarnă între 150
In privinţa programării am avea cîteva observaţii îna­ şî 200 melri cul)i de betoane Aceste
Subliniez însă că răminerea sub plan a celor două la­ inte de stabilirea programului de lucru pentru laminare
minoare se datoreşle si unor deficiente de ordin intern. să se aibă in vedere volumul comenzilor existente, sto­ Rezerve pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor
Frecventele defecţiuni mecanice şi electrice au dus la cul de semifabricate, materialele auxiliare şi posibilita­
diminuarea fondului activ dc timp din care cauză pro­ tea aprovizionării cu materie primă. In felul acesta s-ar In acest an coopera­ zervelo» de sporire a rea lui corectă a dus la produse, lată re/ultaţul
ductivitatea specifică a fost scăzută, lipsind beneficiarii putea respecta toate soitimentele si tipodimensiunile de tivelor agricole din re­ producţiei, făcînd propu­ sporirea producţiei ve­ unei munci susţinute Laminorul
de o însemnată cantitate de laminate. Dc altfel, trebuie laminate programate". giune le revin sarcini neri concrete asupra fe­ getale şi animaliere. care în anul trecut a dus
spus că în privinţa livrărilor de laminate, activitatea nu Din cele spuse pînă acum rezultă că. din punct de ve­ deosebit de importante lului cum trebuie să fie Cooperatorul Neidoni lo- la depăşirea tuturor pro­ de 1300 mm
se desfăşoară normal, fiind sub nivelul lunii decembrie. dere cantitativ, laminoarele de Ia C. S. Hunedoara si-au privind ridicarea sub­ valorificate. naş» a ţinut să precize­ ducţiilor planificate, ob-
S-a sirotit lipsa acută de vagoane potrivite pentru sor­ îmbunătăţit activitatea de producţie. Drumul metalului stanţială a nivelului La cooperativa agri­ ze că este foarte mul­ tinîndu-se in medie v ite
timentele existente, timp de mai bine de 350 oie. In a- de la otelării la produs finit a fost scurtat. Dar... este mediu al producţiei colă din Haţeg, de piidă, ţumit pentru faptul că 2.006 kg qrîu, 4 626 kg
juslajele liniilor de laminare curăţarea şi pregătirea loc pentru mai bine. In primul rînd trebuie pus un ac­ în toate sectoarele. in fără a se scăpa din ve­ munca lui a fost retri­ camilâl.i vor creşte pe măsură ce a-
materialului s-o desfăşurat anevoios, greoi. Cu toate cent mai mare pe respectarea strictă a mărcilor de otel vederea sporirii con­ dere $i celalalte proble­ buită suplimentar rn porumb şi 12 474 kg car­ vansea/.â excavaţiile
lipsurile şi greutăţile întîmpinate susţin că planul sor­ programate, pentru a li se putea livra la timp beneficia­ tinue a puterii lor eco­ 2.500 kg porumb si cu tofi la hectar.. Plin graiul lor laconic, cifrele pre­
timental de laminate se va realiza, dacă vom primi ote­ rilor otelul cerut nomice. Aceste sarcini me legate d£ dezvoltarea peste 2 000 kg cartofi. A- Participanţii la discu­ zentate au darul de a sublinia pul­
multilaterală a unităţii,
lul programat’. In secţiile de laminoare, atentin principală trebuie în­ sînt dezbătute în adună­ adunarea generală a pus cesla este numai un sin­ ţii au atras aleutia insă sul viu al muncii de pe.acesi şan­
Interlocutorul nostru a sintetizat activitatea de ansam­ dreptată spre îmbunătăţirea calităţi» reviziilor si repa­ rile generale care se a­ un mai mare accent pe gur exemplu Dar. la fel asupra faptului că in vii­ tier. care se află deocamdată la pri­
blu a laminoarelor. Citeva aspecte vor trebui mai bine raţiilor, asigurarea unui mers continuu si fără avarii. flă în plină desfăşurare. aplicarea şi în continua­ ca el au fost retribuiţi $» tor, consiliul de condu mii sui paşi. Cu ţoale acestea anul
reliefate. Colaborarea intre otelării, laminoare si direc­ Colaborarea intre secţii trebuie să facă obiectul unei Analizînd cu simt c'e re a sistemului retribu­ ceilalţi ţărani cooperatori cerc trebuie să ia ade­ 19G7 va fi holârîtoi in construirea
ţia transporturi, rămine în continuare punctul de pleca­ analize minuţioase, în scopul găsirii celor mai eficiente răspundere felul cum s-a care au primit suplimen­ menea măsuri incil dtrin- noului laminor.
re al multor nemulţumiri. Fiecare se călăuzeşte după in­ căi de creştere a rulajului vagoanelor şi vitezei de cir­ muncit pînă acum, ţăra­ ţiei' suplimentare. In cu- gerea recoltei şi indoo- — In'i-adevăr! La recenta sesiune
tar, în afara retribuţiei
teresele lui şi e dispus sâ arunce oricind cenuşă în ca­ culaţie a marşrutelor. nii cooperatori pun toto­ vîntul lor, ţăranii coope­ dc bază. peste 14 500 kg seb< cea de grîu să se a Marii Adunări Naţionale s-a su­
ratori au explicat avan­
pul celuilalt. Oedem că animozităţile existente, ce îm­ dată un mare accent pe tajele acestui sistem de griu, 84.748 k'g porumb, facă intr-un timp mai bliniat că în acest an lucrările la la­
T. BUCERZAN minorul bluming de ‘ 1300 mm
bracă uneori forme neprincipiale, pot fi înlăturate dacă scoaterea la iveală a re- retribuire şi cum aplica­ 38.300 kg cartofi şi alte (Continuare in pag. a 3-a) vor intra înlr-o etapă deci­
sivă. De aceea în angajamen­
tele noastre s-a prevăzut termi­
narea halei cuptoarelor adînci şi cea
Şcoala nouă cu 4 săli de clasă şi
îndi-
CANDIDAŢII căminul cultural, podul de peste guit Slreiul în locul numit Zăvoaie. fundaţiilor de utilaje — ne iclalea/.â
participare unanimă. Trebuie
a laminorului, precum şi a tuturor
Strei, electrificarea salului, sala de
Pentru ca sâ fie tei î 1 e de inundaţii
interlocutorul nostru.
aşteptare din halta C.F.R., sint doar
ogoarele cooperatorilor Mai trebuie
In această încleştare, cu zilele şi
cîteva mărturii ale hărniciei oame­
nilor din Ruşor Ei au ascultat în­ construit un podeţ în sat şi termina­ \ilregia natutii, hotărîreo construc­
le toate lucrările de electrificare
torilor hunedoreni — de a termina
totdeauna îndemnul deputatului lor Prin mijlocul satului trece un pî- Ia timpul prevăzut acest important
de a participa la acţiunile obşteşti rîu. Primăvara şi toamna, mai ales, obiectiv al planului cincinal — apare
pentru binele tuturor şi al fiecăruia apele lui se revarsă şi le inundă şi mai pregnantă Este vorba nu nu­
în parle. Coopcralorii Vaier lancu, curţile Neajunsul poate fi înlăturat mai :le satisfacţia pe caic ţi-o dă
Aniţa Stanei, Petru Codea şi alţii din numai dacă toţi cetăţenii comunei participarea la făurirea noului lami­
circumscripţia nr. 12, care i-au sus­ îşi vor uni eforturile pentru îndigui­ nor, ci mai cu scamă, rle a confirma
ţinut şi de astă dată candidatura rea i’îului. Intr-adevăr, se va cere prestigiul eîştîgat de constructori, ex­
Mărturii ale hărniciei pentru alegerile de depulaţi în sfatul mult efort. Cetăţenii însă sînt hotâ- perienţa acumulată în decursul ani­
popular comunal, i-au arătat şi ca­
i’iţi să-l facă Nu peste mult timp
lor la făurirea celorlalte obieciive,
lităţile de bun organizator al muncii
în cooperativa agricolă de producţie. vom avea prilejul să vedem înfăp­ care au făcut din Combinatul side­
tuită holârirea lor. O continuare a
Ruşor este un sat ce aparţine de ori talitâţile sale de bun gospodar şi De doi ani de cînd este preşedinte, rurgic Hunedoara ..inima" de metal
comuna Riu Alb, raionul Haţeg. In dorinţa sinceră de a pune umărul el a fost preocupat de întărirea co­ tradiţiei de buni gospodari şi o măr­ a ţării
urmă cu 14 ani, mai mulţi oameni la rezolvarea anumitor cerinţe de in­ operativei, de creşterea continuă a a­ turie în plus a hărniciei tuturor. Cind - Construit in apropierea halelor
de aici s-au adunat in casa lui Mihai teres obştesc. Nu ştiu ce le-a răs­ verii obşteşti, a dat curs unor iniţia­ vor începe lucrul? Cum? Ce trebuie grupului de laminoare Peşliş, noul
Stanciu-Zenovie pentru a discuta puns atunci. Un lucru însă este cert: tive ale cooperatorilor, atrăgîndu-şi făcut? Sînt întrebări la care este so­ laminor bluming de 1300 de mili­
despre treburile satului. Ei l-au pro­ a răspuns de-a lungul anilor prin simpatia şi încrederea lor deplină. licitat să răspundă candidatul din metri — indică prezenţa sa viitoare
circumscripţia electorală nr. 12, Mi-
in conjunctura Hunedoarei socialiste.
pus atunci pe Mihai Codea să-i re­ fapte. Dovada cea mai convingătoare Pe agenda preocupărilor de viitor haî Codea, al cărui prestigiu cîşligat O prezenţă activă, dacă ne gîndim
prezinte în sfatul popular comunal, este că de-atunci, el a fost de fie­ ale oamenilor din Ruşor înfăţişată prin hărnicie în muncă este recunos­ că el va avea o capacitate anuală
care dată reales ca deputat în cir­ cu ocazia desemnării candidaturii
ca deputat. Aveau încredere deplină cut şi respectat de toţi cei care-l în­ de prelucrare de trei milioane de
cumscripţia ; electorala unde lo­ lui Mihai Codea, figurează o serie
în el, fiindcă îşi dovedise de atîtea cuieşte. y, de lucrări la care, fireşte, se cere o conjoară. I. CIOBANU tone laminate. M. NEAGU
Unităţi pentru posibilitatea să practice organlz.il
S-a aprins lumina această ramură sportivă deoarei r
nu dispuneau de o popicărie m -
deservirea electrică deplinită La Petrila s-a dat în fo­
dernă. Dorinţa lor a fost însă ta
losinţă o popicărie
modernă cu
populaţiei CETĂŢEANULUI Din Bozeş am primit o scrisoare două piste, care a devenit un loc
semnată de cetăţeanul Iosif Frăţilă
in care-şi exprimă bucuria pentru de atracţie al multor localnici.
ln faţa cooperoliei de consum laptul că satul in care trăieşte o
stă sarcina, ca pe lingă activita­ fost electrificat In acest fel co­
tea comercială, achiziţionarea de rinţe ale populaţiei săteşti. Prin­ tamente de angină pectorală, scle­ muna Ceoagiu-Băi a fost în între­ „Luna cărţii
produse agroalîmentare să înfiin­ tre unităţile înfiinţate se numără roză şi insuficienţă coronariană. gim'' electrificată.
ţeze unităţi pentru deservirea tîmplăria din Iqhiu, fierăria din Aminofenozlnol utilizată în stări
populaţiei Cricău. In total, pe raza coope­ febrile ale copilului. Deosebit de In scurt timp lumina electrică ia sate"
Conştientă de acesl lucru, con­ raţiei din Ighiu funcţionează un valoros în tratarea unor boli ca va pătrunde şi în satele Mada, Ar-
deu, Balşa. Voia şi în alte locali­
ducerea cooperaţiei de consum din număr de 14 unităti de prestări febra tifoidă, hemofilii, dizenterie
servicii. tăţi din această parte a raionului
tghiu, ne informează coresponden­ bacilară, tuse convulsivă e medi­ Orăştie. In toate căminele culturale din
tul voluntar Dumitru Todoruţ, a camentul numit Cloranfenicol pal­ regiunea noastră va avea loc as­
întreprins toate măsurile pentru tăzi deschiderea festivă a „Lunii
Recolta adîncurilor a fost bogată. Un şir de vaqonete îi va mă­ înfiinţarea în comunele Ighiu, Medicamente noi mi ta t. cărţii la sate", care se desfăşoară
sura curînd greutatea I Şard, Cricâu $i Ampoita a uno» Din gama variată a noilor medi­ Loc de atracţie între 1-28 februarie. Cu acest pri­
Foto: N. MOLDOVE A NU secţii de prestări servicii cu di- In farmacii au intrat de curînd
noi cantităţi de medicamente. Din camente intrate în farmacii se mal lej se vor organiza bazare şî stan­
• verse profîle de activitate pentru
rindul acestora se remorcă în pri­ numără Gîrostanul, Pilofoitul. Re- în oraşul Petrilâ sînt multî ama­ duri, expoziţii cu vînzare şl alte
o putea satisface multiplele ce­ mul rînd Agozolul, indicat în tra­ nogalul $1 altele. tori de popice. Ei nu aveau însă acţiuni cu cartea.