Page 80 - Drumul_socialismului_1967_01

Plenara Comitetului Uniunii

Sindicatelor din industria minieră,

energie electrică şi geologie

Ieri s-au desfăşurat la Petroşani, In încheierea lucrărilor plenarei a contribuţiei la ridicarea eficienţei
lucrările plenarei Comitetului Uniu­ luat cuvîntul tovarăşul Constantin economice a producţiei, condiţie ho-
nii Sindicatelor din industria mi­ Drăgan. Vorbitorul s-a referit pe larg târîtoare în dezvoltarea în ritm
nieră, energie electrică şi geologie. la măsurile ce trebuie luate pentru înalt a economiei şi ridicarea nive­
Au participat tovarăşii: Constantin înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţi­ lului de trai al oamenilor muncii.
Drăgan, membru al Comitetului rea muncii de viitor. Organizarea superioară a pro­
ducţiei, folosirea cu maximum de
ANUL XIX. NR. 3755 VINERI 2? IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Executiv al C.C. al P.C.R., preşedin­ Dezbaterile plenarei, a spus tova­
tele Consiliului Central al Uniunii răşul Constantin Drăgan, au prile­ grijă a tuturor mijloacelor din do-
Generale a Sindicatelor din Româ­ juit o analiză temeinică a muncii taţie, a fondului de timp şi foiţei
nia, Gheorghe Călin, membru al C.C. desfăşurate, fapt ce dovedeşte holâ- de muncă, a materiilor prime şi ma­
rîrea colectivelor de a-şi îmbunătăţi
al P.C.R., prim-secretar at Comite­ continuu activitatea, de a-şi spori terialelor, sînt importante rezer­
In
ve de sporire a
producţiei.
tului regional Hunedoara al P.C.R.,
DE Almăşan Bujor, membru al C.C. al contribuţia la aplicarea in viaţă a această direcţie există mari re­
sarcinilor stabilite de Plenara C C. al
zerve la exploatările miniere din
P.C.R., ministrul minelor,
Gheorghe
A CE MU SE REALIZEAZĂ Dobre, adjunctul şefului secţiei in­ P.C.R. din decembrie anul trecut. Hunedoara ete.. unde multe maşini
Jiului, I. M.
Barza,
I. M.
Valea
In ramurile minieră şi energie e­
N dustria grea a C C al P.C.R., aca­ lectrică un accent deosebit trebuie şi utilaje de mare productivitate nu
demician Alexandru Codarcea, pus pe valorificarea superioară a re­ sînt folosite. Sindicatele vor trebui
C preşedintele Comitetului de Stat al surselor naturale, punerea în eviden­ să-şi aducă o contribuţie substanţia­
geologiei, Brincoveanu Pogea, preşe­
H F L A N E L LA TOATE dintele ConsMiului regional Hunedoa­ ţă a noi zăcăminte de minerale, ex­ lă la întărirea continuă a disciplinei
ploatarea lor raţională,
de producţie şi a muncii, sâ se preo­
utilizarea
ra al Uniunii Generale a Sindicalelor
E din România, inginer Marian Angelcs- judicioasă a capacităţilor energetice cupe mai mult de calificarea, ridi­
carea calificării şi specializării mun­
cu, vicepreşedinte al Comitetului de existente, reducerea consumului spe­ citorilor.
combustibil
de
şi
T Stat pentru protecţia muncii, Cristinel cific rentabilităţii tuturor creşte­ Comitetele de sindicat trebuie să
 SORTIMENTELE? Vilciu, adjunct al ministrului ener­ prinderilor. Pentru îndeplinirea a­ întreprindă acţiuni largi de mobiliza­
între­
rea
giei electrice, preşedinţi ai unor co­
cestor sarcini, în centrul preocupă­
re a muncitorilor, inginerilor şi teh­
mitete sindicale din industria mi­
nieră, energie electrică şi geologie,
mura minieră, energie electrică şî
conducători de întreprinderi din Va­ rii lor, comitetele de sindicat din ra­ nicienilor la descoperirea şi punerea
în valoare a tuturor rezervelor in­
lea Jiului, activişti de partid sl de geologie, va trebui sâ stea creşterea terne.
stat.
In ancheta întreprinsă am avut ca
Rezultatele din prima lună a anu­ din care nu s-a laminat nimic, lip­ — Ca maistru, nu pot fi simultan interlocutori si pe alţi specialişti. Raportul privind activitatea des­
lui n-au adus la Combinatul sLderur- sind otelul programat". la toate cuptoarele pe care le con­ făşurată de sindicatele din ramurile
gic din Hunedoara mult' aşteptata . Stăruie ca un laitmotiv întrebarea: duc In prezenta mea nu se comit Din relatările lor am ajuns la con­ minieră, energie electrică şi geolo­
cluzia certă că planul sortimental de
schimbare In bine, în ceea ce pri­ de ce nu se respectă sortimentele de astfel de greşeli. Mî-oş permite să gie, pentru îndeplinirea planului de
veşte realizarea planului sortimental. otel programate ? Stînd de vorbă cu spun că nu este destul de stimulato- otel poate fi realizat ritmic. Şarjele stat în anul 1966» şi sarcinile ce le
elaborate în afara programului nu
La otelării au loc zilnic abateri de şefii secţiilor otelării, Ingineri de rie nici actuala formă de retribuţie revin în vedereţ', realizării obiectî-
la programul de lucru. Nu se respec­ schimb şl coordonatori, tehnologi, am materială. Muncitorul ar trebui să au cauze obiective. Pentru aceasta verc^*’dTanuLyP.de stat pe anul 1967,
se cer însă respectate uneje cerks^e:
tă mărcile de otel programate', ceea fost sfătuit! să ne Interesăm cit din fie mai cointeresat în respectarea fcnfzenlat de tovarăşul Petru
ce atrage după sine nerealizarea sor­ otelul produs anul trecut nu s-a la­ planului sortimental. Cu atît mai Va trebui ca inginerii coordorta- , T%irqui, ,j„{|Fe$eglinte!e Comitetului
timentelor planificate la" laminoare, minat şl livrat. „Nici o tonă", pretind mult cînd esle vorba de otel, veri­ torl, se/îi de secţii. întreg personaluf UnJusitt^Stndicatelor din industria
dînşil. Aparent; asa este. Privind in­ gă hotăritoare într-un complex ol tehnico-ingineresc sâ-si schimbe, ’*minierâ,-;9ner|îp ‘ eleiti ică şi geolo­
Am solioitat părerea mal multor producţiei materiale.
specialişti să vedem de unde porneş­ să dincolo de poarta combinatului, — Intîmpinăm şi unele greutăţi punctul de vedere cu privire la ne­ gie.- / - V :'> -
cesitatea îndeplinirii fiecărei mărci
te răul şi dacă poate fi evitat. întîlneştl suficiente motive care te Raportai şi discuţiile purtate,
conving de contrariu. La fiecare şar- în respectarea programului sorlimen- de oţel programate. Producţia glo­ au scos în evidenţă rezultatele
Inginerul Iod Ionescu. activist al bală nu este singurul criteriu după Obţinute de minerii şî lucrătorii cen­
comitetului de partid din combinat care se apreciază meritele unul co­ tralelor electrice în realizarea sar­
ne-a declarat s lectiv. Ea constituie de cele mai mul­ cinilor de plan şi angajamentelor
„Consider că s-a luat un start ne­ te ori ud paravan fn dosul căruia se luate în întrecerea socialistă pe a­
corespunzător chiar de la începutul ascund rămîneri fn urmă la sorti­ nul 1966. precum şi lipsurile
anului. Explicaţii se pot găsi multe. Răspund specialişti din secţiile mente. Planul sortimental nu poate ce s-au manifestat în activitatea din
Una singură este valabilă: Insufi­ fi substituit de nâcl un alt indicator. anul trecut, făcîndu-se propuneri
cienta preocupare din partea condu­ Realizarea sortimentelor de otel pentru remedierea lor.
topitorilor in a face din respectarea Combinatului siderurgic Hunedoara este corelată la nivelul industriei re­ Comitetului Central al P.C.R. din
cerilor secţiilor, maiştrilor şi prim-
In lumina documentelor Plenarei
strictă a programului de lucru o publicane. Orice gol,în realizarea a­ 21—23 decembrie 1966 şl a sarcini­
cestui indicator aduce prejudicii e­
chestiune de .onoare. Aşa se şl ex­ conomiei naţionale Trebuie combă­ lor stabilite de conducerea de partid
plică de ce la O.S.M. 1, in-15 zile, pro­ tute toate încercările de minimaliza­ şi de stat, s-au analizat măsurile ce
centul de realizare a sortimentelor re sau Ignorare în realizarea sorti­ trebuie luate pentru ridicarea între­
programate era de numai 81 la sută”. mentelor. Merită să fie luate în con­ gii activităţi la nivelul cerinţelor ac­
Să aprofundăm puţin acest aspect. jâ de otel produsă in afara progra­ tal — ne spune maistrul Cornel Ar­ siderare părerile multor otelari ca tuale.
Abaterile de la programul de lucru mului, încep demersurile şi căutări­ delean de la O.S.M. 2. Fonta pe care stimulentele materiale să fie condi­
au dus la nerealizarea a 18 şaîje di­ le înfrigurate pentru a găsi un cum­ o primim de la furnale diferă foarte ţionate şi de înfăptuirea planului
ferite de otel însumînd peste 1.700 părător. De multe ori, văzindu-se mult din punct de vedere calitativ. sortimental. îmbunătăţirea colaboră­
de tone. S-au elaborat în afara pro­ strîmtorat, beneficiarul „închide o­ Acest lucru duce la prelungirea du­ rii dintre secţii este altă rezervă a­
gramului tot 18 şarje de otel din chii". Primul pas in realizarea unor ratei de elaborare a şarjelor şi sta­ supra căreia trebuie să se acţione­ Vizita în Republica
care mai bine de 700 tone a fost de­ produse calitativ inferioare a fost bilirea greşită a materialelor de a­ ze mai eficient. Aprovizionarea rit­
clasat. Efectele nedorite s-au resim­ făcut. De aici pînă la desfacerea pe daus. Intirzierea comunicării rezul­ mică cu fero-aliaje şi materiale au­ Federală a Germaniei
ţit imediat la cajele de laminoare. piaţă a unor articole necorespunză­ tatelor de laborator la luarea pro­ xiliare ar permite maiştrilor să se
Neavînd la îndemînă sortimentele de toare, nu mai e mult. belor, ne provoacă greutăţi Socotesc ocupe mai mult de problemele tehni­ a ministrului afacerilor
otel programate, nu s-a respectat Alimentată de o asemenea atitu­ însă că noi sîntem vioara întîi în ce ale producţiei.
programul de laminare a mal multor dine îngustă, Ideea respectării pro­ respectarea sortimentelor si putem O muncă de educaţie, îndrumare i externe al Republicii
poziţii ca : tagle pentru electrozi, e- gramului zilnic de luau devine şi corecta eventualele greşeli făcute de si control mai calificat si mai exi­
tel pa-trat pentru osii destinat Uzi­ mai minoră pe platforma oţelăriilor. alţii. gent trebuie să desfăşoare organiza­ Socialiste România,
nelor „Progresul" Bucureşti etc. ţiile de partid. Ele au datoria
„Sîntem apreciaţi si retribuiţi după Maistrul Tiberlu Pascu, de la
Abateri de la programul de lu­ tonaj, n-are nici un rost să ne batem O.S.M. I adaugă la cele relatate: să creeze o puternică opinie de ma­ Corneliu Mănescu
cru âu* avut loc si la O.S.M. 2. Aici, capul cu sortimentele" — se aud e­ „Abaterile de la sortimentul progra­ să împotriva abaterilor tehnologice
prin nerealizarea a 13 şarje plani­ couri ale aceleiaşi concepţii greşite. mat nu sînt o fatalitate. O organiza­ şi de la disciplina muncii, să insufle După cum s-a mai anunţat, minis­
ficate, laminatorii au fost privaţi de Am întîlnit si altfel de păreri. re mai bună a muncii, întărirea a­ trul afacerilor externe al Republicii
2.600 tone otel. Referindu-se la acest Ne-am adresat maistrului Tlberiu sistenţei tehnice pe toate schimburi­ muncitorilor răspundere şi interes Socialiste România a acceptat invi­ Hunedoara — Furnalul nr. 8
aspect al producţiei Inginerul Nlco. Sirca de la O.SM.-2 : le şi ridicarea' continuă a calificării pentru meseria aleasă. taţia adresată în luna septembrie Foto: ILEANA T.
la Şerban, şeful laminorului de pro­ profesionale sînt rezerve importan­ 1966 de către ministrul afacerilor ex­
fila mijlocii şl benzi, ne-a spus: — Nu pot spune că abaterile de te în acest sens". T. BUCER2AN terne al Republicii Federale a Ger­
la programul stabilit sînt de natură
„Credeam că o dată cu începerea obiectivă. Stă în puterea noastră să maniei de a face o vizită oficială în
In urma înţelegerii intervenite in­ Consfătuirea consacrată activităţii de
noului an se va îmbunătăţi si rea­ le evităm. De cele mai multe ori această ţară..
lizarea planului sortimental de oţel. şarjele declasate nu se înscriu în
Dacă Ia oţelării se „compensează" tre ministrul afacerilor externe ro-,
program pe motiv că nu s-au respec­
oarecum prin elaborarea altor şar­ mân, Corneliu Mănescu, şi ministrul proiectare în domeniul construcţiilor
tat procesul tehnologic şl instruc­ federal al afacerilor externe, Willy
je neprevăzute în program, noi nu CANDIDAŢII
putem lamina la întîmplare un pro­ ţiunile de lucru. Brandt, vizita va avea loc intre 30
fil sau altul. Cel mai concludent e­ — De ce îngăduiţi această practi­ ianuarie şi 3 februarie a.c. Joi au continuat lucrările. Consfă­ In cadrul discuţiilor, directori al
xemplu il oferă poziţia „otel rotund" că ? tuirii consacrate activităţii de!proiec­ unor' institute departamentale de
tare in domeniul construcţiilor care proiectări, specialişti au abordat pro­
are loc în Capitală. bleme actuale privind proiectarea şi
A
In cursul dimineţii au avut loc execuţia obiectivelor economice, în-
înapoierea în Capitală dezbateri pe grupe de specialitate. (âţişînd experienţa pozitivă din ac­
După-amiazâ consfătuirea şi-a conti­ tivitatea lor, ca şi deficienţele exis­
a delegaţiei Consiliului nuat lucrările în şedinţă plenară. tente. Au fost fâcule numeroase pro­
La lucrările şedinţei, au participat
puneri -menite sâ ducă la îmbunătă­
SPIRIT GOSPODĂRESC Naţional al Cercetării tovarăşii: Petre Blajovici, Mihai ţirea activităţii de proiectare a obiec­
Gere, Manea Mănescu, cadre de con­
tivelor de investiţii ce urmează a fi
ducere din ministere şi Instituţii cen­
ridicate în anii cincinalului.
Ştiinţifice trale. economişti, activişti de partid, Lucrările consfătuirii continuă.
oameni de ştiinţă, cadre didactice
Anul trecut — ne spunea un lo­ vor întreprinde in viitor, cetăţenii Joi dimineaţa s-a înapoiat în Ca­ din învâţâmînlu] superior. (Agerpres)
O contribuţie cuitor al comunei Rişculiţa — toată din circumscripţia nr. 4 Rişculiţa au pitală delegaţia Consiliului Naţional
de s e a m ă la comuna era parcă un şantier. Pe pă­ vorbit cu multă însufleţire la aduna­ al Cercetării Ştiinţifice, condusă de
realizările obţi­ ienjenişul de drumuri al satului lu­ rea pentru desemnarea candidatului Roman Moldovan, vicepreşedinte al
nute de colecti­ crau zeci de oameni. Era o dorinţă a pentru alegerea deputaţilor in sfatul Consiliului de Miniştri, preşedintele Hotărîre cu privire la încadrarea
vul Fabricii lor, mai veche, de a-şi construi şi a­ popular comunal. Aprecierea a fost C.N.C S , care a făcut o vizită în U­
„Vidra" din O- menaja drumuri bune, practicabile în unanimă: deputata Floarea Buftea niunea Sovietică la invitaţia vicepre­ în muncă cu o jumătate de normă
răştie o aduce orice anotimp. Din îndemnul depu­ a muncit cu multă pasiune şi price­ şedintelui Consiliului de Miniştri al
şi strungarul taţilor, toţi cetăţenii satului au mun­ pere pentru gospodărirea şi înfru­ U.R.S.S., V. A Kirillin, preşedintele
loan Nicoarâ, cit la refacerea drumului din locul museţarea comunei. De aceea, toţi Comitetului de Stat pentru ştiinţă şi a femeilor cu copii sub 7 ani
care execută numit Pădure şi pînă la Măgura, a vorbitorii au susţinut cu căldură pro­ tehnică.
piese de schimb drumului de pe Valea Snilului şi la punerea făcută în adunare ca şi pen­ Din delegaţie au făcut parte acad.
pentru secţiile construcţia unui pod în Rişculiţa, la tru viitoarele alegeri de la 5 martie Horia Hulubei şi lng. Nicolae Sîrbu, In continuarea aplicării măsurilor ganelor Direcţiei Generale a Recru­
productive. Fo­ refacerea celui din satul Baldovini. din partea circumscripţiei nr. 4 sâ vicepreşedinţi, ing Traian Dudaş, se­ legislative Juate de stalul nostru în tării şi Repartizării Forţelor de Mun­
tografia ni-1 în­ Cu aceeaşi ardoare au participat şi candideze actualul lor deputat, Floa­ cretar general al C N.C.S., precum şi scopul sprijinirii familiilor cu copii, că femei, cu copii sub 7 ani, care cer
făţişează îm­ la pardosirea căminului cultural sau rea Buftea. un grup de specialişti. Consiliul de Miniştri a emis recent să lucreze o jumătate de normă.
preună cu bri­ la amenajarea curţii sfatului popu­ Cu acest prilej, cetăţenii au făcut o hotărîre cu privire la încadrarea Femeile cu copii sub 7 ani, anga­
gadierul Gheor- lar Valoarea economiilor realizate numeroase propuneri, care au şi fost în muncă, cu o jumălate de normă, jate cu o normă întreagă, vor putea
ghe Voju, veri- prin acţiuni patriotice se ridică la trecute pe agenda muncii patriotice. a femeilor cu copii sub 7 ani. Mi­ sâ lucreze, la cererea lor şi cu acor­
ficînd calitatea citeva zeci de mii de lei. Printre acestea se numără: lărgirea Cursuri de calificare nisterele şi celelalte organe centrale, dul conducerii unităţii, o jumătate de
unei piese. Toate aceste realizări sînt priviţe drumului principal din sat şi con­ precum şi comitetele executive ale normă, dacă activitatea ce se desfă­
sfaturilor populare regionale şi ale
cu mîndrie de toţi locuitorii comu­ strucţii de trotuare, amenajarea iz­ In cadrul cooperativei meşteşu­ oraşelor Bucureşti şi Constanţa, vor şoară în unitate permite folosirea de
nei. Dar cea mal mare satisfacţie a vorului de apă şi extinderea lui cu găreşti „Viaţă nouă* din Orăştle lua măsuri ca unităţile subordonate angajaţi cu jumătate de normă. U-
lor este înfăptuirea unui vechi de­ încă 3-4 conducte, mutarea stîlpilor nitătile vor stabili locurile de muncă
ziderat: electrificarea satului. Peste de telefon care încurcă circulaţia pe s-au deschis, cu două zile în ur­ sâ creeze ,condiţli-le’ necesare pentru unde se poate lucra cu jumătate de
încadrarea in muncă a femeilor cu
puţin timp, în Rişculiţa şi la Baldo­ drum etc. Propunerile au fost făcute mă, cursuri de calificare profe­ copii pini la vîrsta de 7 -ani, care normă şi vor repartiza cu prioritate
vini, curentul electric va pune in cu certitudinea omului stâpîn pe fap­ sională. Ele sînt frecventate cer să lucreze o jumătate de normă în aceste posturi femei aflate în a­
funcţiune în casele a zeci, sute de tele şi viitorul său şi cu convingerea de 45 cooperatori. Lectorii încadrarea se va face în posturi co­ ceastă situaţie şi care cer sâ lucreze
oameni, televizorul şi maşina de spă­ câ întregul sat va participa la noile s-au recrutat — dintre meseriaşii respunzătoare calificării lor fără a în asemenea condiţii.
lat rufe. acţiuni de gospodărire şi înfrumuse­ instruiţi de către U.C.ECO.M. la se depăşţ indicatorii stabiliţi prin Organizaţiilor cooperatiste li sc re­
Despre înfăptuirile lor, dar mai a­ ţare a comunei. Arad şi Braşov. planul de muncă şi salarii. Unităţile comandă sâ aplice în mod corespun­
les despre viitoarele acţiuni ce le S. CERBU I vor putea angaja şi fără repartiţia or­ zător prevederile hotărîrii.
■ (Agerpres)
LI X D O M E N I L mare, spaţioasă, este dotată cu mo­ -artistice, trebuie găsite soluţiile pen­
bilier de bună calitate.
tru crearea acestei atmosfere calde,
Organizarea tim p u lu i — Ce se organizează aici? primitoare.
— Cu toate că dispunem de o bază
In acest sens, am întîlnit aici un
materială cum puţine S.M.T. o contrast izbitor. Dacă clubul propriu-
au, activităţile sînt aproape inexis­
oamenilor de aici: dezbateri pe teme
îiber al lucrătorilor V I T R E G L T educative, cu conferinţe, concursuri, tente — ne răspunde tovarăşul Io> zis este bine întreţinut, biblioteca se
află tocmai la polul opus. Poate fi
d
organizaţiei
Vîorel, secretarul
discuţii
lucrătorii din anumite
ea un loc îndrăgit în condiţiile în
sectoare etc. La organizarea acestor partid. Clubul „trăieşte" numai prii. care se află acum? Cine vine cu plă­
manifestări, trebuie antrenaţi în mai cele două filme care rulează sâptâ- cere sâ împrumute sau sâ citească
din C. Â . S. si S. M . T . — Pentru ca ei sâ-şi petreacă plă­ avut loc un ciclu de expuneri pe te­ sectorul tehnico-administrativ. dintre mînal. In afară de -acestea. în ultima o carte intr-o sală murdară, fără du­
mare măsură cei 39 de lucrători din
vreme nu s-a mai organizat nimic.
cut timpul liber — ne relatează to­ me d e igienă, uneori s-a prezentat care 12 sînt ingineri şi tehnicieni. şumea, cu rafturi dezordonate, pli­
varăşul director Ilie Borza, le-am şi cile un program artistic. Interlocutorul nostru afirma că ne de praf, fără sobă ? Nici nu e de
pus la dispoziţie o sală de cultură, Ceea ce s-a făcut pînă acum este există posibilităţi pentru înfiinţarea mirare că pachetul cu cărţi noi a­
Zilele geroase de iarnă impun ca raionul Orăştie şî ■ oraşul regional un fel de club mai mic, unde au loc totuşi puţin faţă de cerinţele oame­ unor formaţii artistice: o echipă de
o maro parte din lucrătorii gospodă­ Deva, vi le prezentăm în materialul expuneri, vizionări ale programelor nilor. Sala de cultură funcţionează Club avem. fluieraşi, o formaţie de căluşari etc. chiziţionate, în valoare de 1000 de
riilor agricole de stal şi staţiunilor de faţă televiziunii şi alte activităţi. Cei care sporadic, fără sâ-i fie stabilit un pro­ Acest lucru este bun, dar activitatea lei, nîcî nu a fost măcar desfăcut !
de maşini şi tractoare să-şi desfăşoa­ doresc sâ vizioneze filme, au acces gram precis, pe care muncitorii sâ-1 Tovarăşul loan Vîorel ne-a relatat
re activitatea la sediul unităţilor, în la clubul S.M.T. din localitate. cunoască. La club trebuie să existe clubului nu trebuie văzută doar prin câ s-a discutat in mai multe rînduri
animale etc. Cum îşi petrec aceşti oa­ Forme mai adecvate Vizităm sala de cultură In gene­ o atmosferă primitoare in fiecare Ce facem cu el ? să fie un ;loc de întîlnire a oameni­
manifestări artistice. Clubul trebuie
atelierele de reparaţii, la fermele de
meni timpul liber, cu ce se ocupă în ' * t ral, este bine dotată, dispune de o seară. Pot fi procurate jocuri distrac­ lor, unde sâ poată citi o carte, să se T. ÎSTRATE
serile lungi şi „calme" ale iernii? Cî- bibliotecă bogată, de televizor, are tive (şah, rummy, table), pot fi folosite destindă prin jocuri distractive, sâ
La sediul G A S. Orăştie există în
teva constatări, prilejuite de sondajul prezent peste 200 de lucrători stabili, un mobilier corespunzător, sobă, forme mai adecvate specificului de Cel mai frumos club dintre cele dezbată problemele care-i interesea­
efectuat în unele G A.S. şî S.M.T. din majoritatea muncitori. lemne de foc etc. Aflăm câ aici a muncă şi nivelului de cunoştinţe al vizitate se află la S.M.T. Orăştie. Sala ză. înainte de a ne- gîndi la formaţii (Continuare în pag a 2-a)