Page 69 - 1965-12

B rv
' tJ

„Istoria arată că toate popoarele, mari sau mici, îşi pot aduce contribuţia pro­

prie la dezvoltarea patrimoniului ştiinţei universale. Cercetarea ştiinţifică este unul
din principalele domenii de manifestare a geniului fiecărui popor, a gîndirii şi ca­

pacităţii sale creatoare, iar poporul nostru a dovedit cu prisosinţă calităţile cu care
este înzestrat, forţa, talentul şi capacitatea de a făuri mari valori ştiinţifice şi cul­

turale*'*:
(Din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sesiunea M arii A dunări Naţionale)

ANUL XVII. NR. 3414 MARJ1 21 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI

SESIUNEA MAR ADUNĂRI N A Ţ I O N A L E

cei maî proem inenţi lucrează ne­ sistemul de recrutare, pregătire, per­
m ijlo cit în laboratoarele m arilor fa ­ fecţionare şi repartizare a cadrelor
La Palatul M arii Adunări N aţio­ cultură, generali şi ofiţeri superiori, rea P lanului de Stat aî economiei na­ tatul Demostene Botez, Marea Adu­ mineaţă, s-au în tru n it unele comi­ brici şi uzine, aduc o contribuţie de cercetători. M ultă vreme a fost
nale au început luni dimineaţa lu­ reprezentanţi ai oamenilor muncii ţionale pe anul 1966. nare Naţională a validat cu unani­ sii ale M.A.N. preţioasă la soluţionarea nenumăra­ neglijată formarea cadrelor necesare
crările celei de-a iV-a sesiuni a M arii din întreprinderi si in stitu ţii bucu- 4. Proiect de lege pentru adopta­ mitate dc voturi mandatul deputa­ In şedinţa de dupâ-amîazâ a înce­ telor probleme pc care le ridică pro­ ştiinţelor tehnice, din care cauză nu­
Adunări Naţionale a Republicii So­ restene, ziarişti români şi străini. rea Bugetului de Stat al Republicii tu lu i Nicolae Deleanu, ales in c ir­ put discuţia generală la punctul 2 al gresul tehnicii. mărul cercetătorilor care lucrează
cialiste România. Sint de faţă şefii m isiunilor diplo­ Socialiste România pe anul 1966. cum scripţia electorală nr. 12 — Be­ ordinei de zi. In invăţăm întul superior, care re­ în acest domeniu reprezintă abia
Orele 10. Deputaţii şi in v ita ţii sa­ matice acreditaţi la Bucureşti. 5. Proiect de lege cu privire la leşti, din regiunea Galaţi. Au luat cuvîntul deputaţii Remus prezintă un im portant si valoros po­ 36 la sută din totalul lucrătorilor
lută cu puternice aplauze sosirea in protecţia m uncii. S-a trecut apoi la punctul 2 al or­ Râdulet. Costin Neninţescu, Ion tenţial ştiin ţific, cercetarea nu s-a ş tiin ţific i din ţara noastră.
sală a conducătorilor partidului si Preşedintele M arii A dunări Naţio­ dinei dc zi. Creangă, Emil Oniga. Horia Hulubei, desfăşurat la nivelul corespunzător.
nale, Ştefan Voilec, deschide lucră­ 6. Proiectul Regulamentului de Nu s-a acordat suficientă atenţie
statului nostru. P rim it cu vii si puternice aplauze, Emil Vlaicu, M axim Berghianu, In decursul planului de sase ani, pen­ prom ovării cadrelor tinere de cer­
In loja din (treapta iau loc tovară­ rile sesiunii. Cei prezenţi păstrează funcţionare a M arii Adunări N aţio­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar Gheorghc Vlad, Ludovic Csogor, Ilie tru investiţii în cercetarea ştiin ţifică cetători, organizării specializării lor
şii Nicolae Ccuusescu. Chivu Stoica. un moment de reculegere în memo­ nale. general al C.C. al P.C.R., a prezen­ Murgulescu, Constantin Daicoviciu, rlin învâţâm intul superior nu s-a alo­ alît în ţară cit şi în străinătate la
Ion Gheorghc M aurcr. Gheorghc ria deputatului Barbu Solomon. 7. Propuneri pentru componenţa tat expunerea cu p rivire la îm bună­ Liane Schlosser, Ştefan Bălan. cat decît 1 m ilion de Ici. Aceasta cu nivelul cerinţelor actuale ale ş tiin ­
Apostol, Alexandru Birlâdeanu. Emil Deputaţii au votat în unanim itate unor comisii permanente ale M arii tăţirea organizării şi îndrum ării ac­ După discutarea pe articole a pro­ toate câ In ţara noastră există o bo­ ţei. s p rijin irii lor în vederea p u b li­
Hodnaraş. Petre Borîlă, Constantin următoarea ordine de zi a sesiunii : Adunări Naţionale. tiv ită ţii de cercetare ştiinţifică. iectului de lege, s-a trecut la votarea gată tradiţie şi experienţă în organi­ cării lucrărilo r elaborate şi aplică­
Dragau. Alexandru Drughici. Paul 1 Verificarea legalităţii alegerii 8 Aprobarea decretelor cu putere Raportul comun al Comisiei pen­ lui. în întregime, prin vot secret. zarea cercetării ştiin ţifice universi­ rii in practică a rezultatelor dobîn-
Niculcscu-Miy.il. Ghcorghe Rădulcs- deputatului declarat ales în circum ­ de lege emise de Consiliul de Stat. tru cultură si învâţâm int şi al Co­ Marea Adunare Naţională a apro­ tare ; şcolile româneşti de m atem ati­ dite în cercetarea ştiinţifică. Tim p
cu, Lconte Râutu. Lcontin Sălăjan. scripţia electorală nr. 12 — Bcreşti, A fost aleasă apoi, in unanim itate. misiei juridice asupra proiectului de bat in unanim itate Legea cu p rivire că, fizică, medicină, istorie, lingvis­ de ani de zile nu s-au acordat titlur i
In loja din stingă se află mem brii din regiunea Galaţi. Comisia de elaborare a proiectului lege cu privire la înfiinţarea, organi­ la înfiinţarea, organizarea si func­ tică, de exemplu, au apărut si s-au ştiin ţifice menite să stimuleze inte­
Consiliului de Stat. 2. Proiect de lege cu pl ivire la in- Regulamentului de funcţionare a M a­ zarea şi funcţionarea C onsiliului Na­ ţionarea C onsiliului Naţional al Cer­ dezvoltat tocmai in cadrul învăţâ-
La lucrări asista numeroşi in vitaţi: Jiinţarea. organizarea şi funcţionarea rii Adunări Naţionale. ţional al Cercetării Ş tiin ţifice a fost cetării Ş tiinţifice. Rezultatul votului m întului superior, unde s-au form at resul tiner ilo r pentru perfecţionarea
pregătirii lor.
m iniştri, conducători de institu ţii C onsiliului Naţional al Cercetării La prim ul punct al ordinei de zi, prezentat de deputatul Gheorghe a fost p rim it cu puternice aplauze. im portante contingente de oameni de
centrale şi organizaţii obşteşti, aca­ Ş tiinţifice pe baza raportului prezentat de pre­ M i hor. Lucrările sesiunii continuă. ştiinţă. Toate aceste neajunsuri au făcut
demicieni şi alţi oameni de ştiinţă si 3. Proiect dc lege pentru adopta­ şedintele Comisiei de validare, depu­ După închiderea şedinţei de d i­ (Agerpres) ca într-o serie de domenii im por­
De asemenea, trebuie spus câ. tante ştiinţa să nu ţină pasul cu
in comparaţie cu baza materială de cerinţele dezvoltării ţârii, să nu-si
caic dispun, institutele de cercetări aducă aportul pe care poate şi tre ­
departamentale, cu numărul mare buie sâ-l dea la rezolvarea probleme­
de cercetători care lucrează în acest lor progresului m ultilateral al socie­
sector, rezultatele a ctivită ţii aces­ tă ţii noastre socialiste.
tora nu sînt încă la nivelul nevoilor Tovarăşi,
economiei. Principala lor lipsă cons­ Creşterea rolului ştiinţei în rezol­
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tatea în măsură suficientă de proble­ gresul al IX-Iea al partidului cer
tă în faptul că nu si-au legat a ctivi­
varea m arilor sarcini trasate de Con­
pe care Ic
ridică
mele
esenţiale
luarea unor măsuri neinlîrziate de
viaţa economică a ţâ rii noastre, nu
an contribuit, pc măsura posibilită­ îm bunătăţire a organizării şi îndru­
m ării cercetării, astfel îneît să se
ţilo r, la soluţionarea unor cerinţe asigure mobilizarea tuturor cadre­
ale progresului tehnic în industrie, lor şi forţelor m ateriale spre obiec­
agricultură şi în celelalte ram uri eco­
secretar general al C. C. al P. C. R., cu privire nomice. ştiin ţifică din ţara cercetării fundam entale cu cerceta­
tivele
principale
progresului
ale
ştiin ţific, îmbinarea armonioasă a
Cercetarea
noastră a avut de suferit şi ca
urmare a unei atitu d in i r igide, dog­ rea aplicativă.
matice. care s-a manifestat adesea in Activitatea ş tiin ţifică din ţara
tratarea unor probleme ale dezvol­ noastră trebuie concentrată spre a-
vîntul neîntrerupt al societăţii so­
tă rii ştiinţei în epoca contemporană. cialiste. In această direcţie, un rol
a îmbunătăţirea organizării şi îndrumării ştiin ţifice proprii s-a recurs de m ul­ dc seamă revine statului socialist,
In locul unei aprofundate analize
creării si
care poar tă răspunderea
te ori la preluarea mecanică a unor
dezvoltării continue a bazei mate­
concluzii nestiinţifice cu privire la
fenomenele noi ale ştiinţei, la o riale a cercetării ştiinţifice, pregă­
tirii cadrelor necesare, m obilizării e-
serie de ram uri ş tiin ţifice deosebit de fo rtw rilo r întregii societăţi pentru în­
im portante pentru cunoaşterea na­
deplinirea
saixrinilor
tu rii şi societăţii. O ser ie de desco­ construcţiei socialismului. dosăvîrşirii
activităţii de cercetare ştiinţifică lo g ie şi-în special din genetic ă, din zării şi îndrum ării a ctivită ţii ş tiin ţi­
periri din ştiinţele naturii, din bio­
Iu vederea îm bunătăţirii organi­
cibernetică şi alte domenii au fost
m ult tim p tratate ca pseudo-ştiinţe. fice, se propune, după cum reiese
din proiectul de lege prezentat M a­
ca m anifestări ideologice reacţio­ rii A dunări Naţionale, crearea, pe
Dragi tovarăşi deputaţi şi deputate, game de produse. Fizica — stăpînirea nomici ai agregatelor siderurgice şi ferite unităţi ştiinţifice au abordat ne S-au făcut chiar propuneri dc nare. Tn domeniul ştiinţelor sociale lingă C onsiliul de M in iştri, a Con­
Actuala sesiune a M ani Adunări crescânda a forţei atom ului, matema­ instalaţiilor metalurgice, reducerea peste 60.000 de teme. desfiinţare a unor institute de cerce­ şi-au făcut loc fenomene dc super­ s iliu lu i Naţional al Cercetării Ş tiin ­
Naţionale este chemată să dea pu­ tica. cibernetica, automatica, chimia consumului de com bustibili deficitari A lă tu ri de vechile generaţii de sa ­ tare departamentală şi de renunţare ficialitate. de îngustime de vederi şi ţifice. In cadrul C onsiliului vor func­
tere dc lege unor măsuri consacrate modernă, biologia au deschis uriaşe si de metal. însuşirea de noi produse vanţi, in anii din urmă a crescut un la cercetarea în invăţăm întul supe­ de vulgarizare a unor teze teoretice, ţiona comisii de coordonare pe ra­
îm bunătăţirii a ctivită ţii îiitr-u n u l din perspective de sporire a avuţiei ma­ şi tehnologii. In domeniul chim ici număr însemnat de cercetători ti­ rior. Viaţa demonstrează că o ase­ ceea cc a determ inat scăderea nive­ m uri ştiinţifice. Se vor crea, de ase­
sectoarele de mare im portanţă ale teriale a lum ii, de creştere a forţelor s-au efectuat cercetări ştiinţifice cu neri, talentaţi, cu o temeinică pregă­ menea atitudine faţă de ştiinţă poa­ lului ş tiin ţific al cercetărilor, trata­ menea, comisii teritoriale de coor­
v ie ţii noastre sociale, cercetarea ştiin ­ de producţie ale societăţii, de la rg i­ o largă aplicaţie in producţie. în in ­ tire ştiinţifică, ţara noastră dispu- te avea consecinţe grave, ea deter­ rea neştiinţifieâ a unor probleme ale donare ş tiin ţifică in principalele
ţifică. le a orizontului cunoaşterii şi a vie­ dustria petrochimică, a maselor plas­ nînd în prezent de un puternic de­ mină râminerea în urmă pe între­ vieţii noastre sociale aflate în plin centre economice si culturale ale
Congresul al IX -lca nl partidului a ţii spirituale a popoarelor. A subapre­ tice, a substanţelor necesare ch im i­ taşament dc oameni de ştiinţă si cer­ gul tâiîm al ştiinţei, frînează dez­ proces dc transform are revoluţiona­ ţă rii, iar pentru îndrumarea a c tiv i­
elaborat un program vast si m u ltila ­ cia, în aceste condiţii, rolul ştiinţei, a zării a griculturii ete. S-au lă rg it cer­ cetători. Savanţii şi cercetătorii ro­ voltarea economică si socială a ţării, ră. precum si a unor probleme ale tă ţii ştiinţifice departamentale şi a
teral de dezvoltare a pali iei Pornind nu depune eforturi susţinute pentru cetările în domeniul ştiinţelor geolo­ mâni si de alte naţionalităţi, ridicaţi duce la dependenţă faţă de străină­ dezvoltării societăţii contemporane. laboratoarelor uzinale, se vor în­
de la experienţa proprie şi de la con­ stăpînirea m arilor ei cuceriri, a gice, in biologie, in medicină şi în din m ijlocul poporului, sînt însufle­ tate. U rm ările acestei concepţii gre­ Nu a fost înţeleasă inserrmătatea so­ fiin ţa comisii de coordonare pe lin ­
cluziile oferite de societatea moder­ nu te strădui să mergi în ritm cu alte domenii ale căror rezultate con­ ţiţi de un profund patriotism , de do­ şite, nestiinţifice. le resim ţim de a lt­ ciologiei ca ştiinţă socială, negîndu-se gă m inistere şi alte in s titu ţii cen­
nă. care demonstrează câ industriali­ progresul ştiinţei secolului nostru în­ tribuie la dezvoltarea economiei, la rinţa de a-şi consacra talentul şi ra ­ fel in cercetarea ştiin ţifică şi, im ­ rolul ei în societatea socialistă. Toa­ trale.
zarea este singura (ale spre progres seamnă a te condamna cu bună şti­ ridicarea nivelului de viaţă al po­ pacitatea de muncă construcţiei so­ plicit. în unele domenii ale produc­ te acestea au avut drept rezultat Consiliul Naţional de Cercetări va
şi civilizaţie, spre o viaţă prosperă inţă la stagnare şi înapoiere, cu re­ porului. cialism ului. în flo ririi patriei. Partidul ţiei materiale frinarea g în d irii ştiin ţifice şi a cerc e­ avea sarcina să asigure realizarea
şi îmbelşugată, partidul a pus în cen­ percusiuni serioase asupra dezvoltării Institutele de cercetări agricole a- si guvernul nostru dau o înaltă apre­ A te mărgini să achiziţionezi re­ tărilo r în domeniile respective, ră­ p o liticii partidu lu i şi guvernului p ri­
tru l politicii sale continuarea neabă­ societăţii pentru o lungă perioadă de clue un aport însemnat la perfecţio­ ciere a ctivită ţii depuse dc oamenii zultatele cercetării ştiin ţifice din mânerea in urmă într-o serie de sec­ vind dezvoltarea cercetării ş tiin ţi­
tută a po liticii de industrializai c a tim p Aceasta aduce daune intere­ narea agrotehnicii plantelor cultivate, de ştiinţă, aportului lor la rezolva­ străinătate înseamnă a te resemna să toare dintre cele mai importante ale fice în Republica Socialistă Româ­
pati iei, creşterea c u precădere a in ­ selor poporului, dezvoltării naţiunii, la ridicarea fe rtilită ţii solurilor şi rea problemelor complexe ale dez­ cumperi tot tim pul inteligenţă — cel cercetării ştiinţifice. nia. legarea ei tot mai strînsă de
dustriei grele, in special a industriei asigurării independenţei si suverani­ crearea dc noi hibrizi şi soiur i de voltării economici şi cu ltu rii noastre mai scump bun existent astăzi pe Cu toate succesele obţinute în anii cerinţele concrete ale economici si
constructoare de maşini. Dezvoltarea tă ţii naţionale, în flo ririi patriei. plante, la ameliorarea raselor de a- socialiste. piaţa mondială. Iată un exemplu puterii populare în dezvoltarea ba­ c u ltu rii, organizarea participării ac­
industriei noastre socialiste se va rea­ Pornind de la m arile obiective de nimale si. pe această cale. la îm bu­ Tovarăşi. concludent în acest sens : la impor ­ zei materiale a cercetării ştiinţifice tive a oam enilor de ştiinţă şi cerce­
liza pe baza tehnicii celei mai avan­ viitor. Congresul partidului nostru a nătăţirea organizării producţiei agri­ Analiza situaţiei existente în cer­ tul de instalaţii industriale complete, din ţara noastră, în acest domeniu tătorilor ta rezolvarea m arilor pro­
sate, a introducerii continue in pro­ trasat sarcina intensificării a ctivită­ cole, la creşterea productivităţii m un­ cetarea ştiin ţifică duce la concluzia efectuat pe perioada anilor 19C0— .există încă serioase rămâneri în u r­ bleme ale constr ucţiei socialiste.
ducţie a celor mai noi cuceriri ale ţii de cercetare ştiinţifică şi folosirii cii in agricultură. câ în acest domeniu s-au făcut în­ 1963, aproape 20 la sută din suma to­ mă in raport cu nevoile de lărgire a Consiliul Naţional va elabora —
ştiinţei — aceasta fiind condiţia ho­ pe scară tot mai largă a rezultatelor Progrese s-au realizat şi in ş tiin ­ semnaţi paşi inainle, s-a obţinut o tală a reprezentat-o preţul documen­ cercetării si în comparaţie cu situa­ pe baza pla nurilor întocmite de m i­
tărâtoare a obţinerii unei productivi­ ei in producţia materială. în tehnică ţele sociale, în studierea m anifestării serie de rezultate bune şi s-au creat taţiei. inform aţiei, asistenţei tehnice ţia existentă pe plan mondial. Chel­ nistere si in s titu ţii centrale şi în
tăţi înalte, a satisfacerii nevoilor so­ si economie, in cultură, a subliniat legităţilor construcţiei socialiste în condiţii care perm it dobîndirea u- şi dreptului de patent. tuielile consacrate dezvoltării ş tiin ­ strînsă legătură cu sarcinile planului
cietăţii in plin avînt. Paralel cu a- necesitatea sporim contribuţiei oa­ condiţiile concrete ale României. Li­ nor noi succese. Totodată, in orga­ Atitudinea de subapreciere a ro­ ţei au crescut în 1965 faţă de anul dc stat de dezvoltare a economiei
ceasta. Congresul si plenara Comite­ m enilor de ştiinţă şi cercetătorilor la nele lucrări elaborate în domeniile nizarea şi orientarea muncii de cer­ lulu i cercetării ştiinţifice proprii in 1960 cu aproxim ativ 50 la sută. ceea şi c u ltu rii — programul unitar de
tului Central din 11-12 noiembrie au întreaga viaţă socială, la progresul ştiinţelor economice, filozofice, ju ri­ cetare persistă şi deficienţe, unele rezolvarea unor probleme ale dez­ ce reprezintă un ritm destul de lent. cercetare ş tiin ţifică pe întreaga ţară.
hotă rit intensificarea e fo rtu rilo r pen­ neîntrerupt al orânduirii socialiste. dice, ale istoriei, arheologiei, filo lo ­ destul de serioase, care au avut voltării producţiei reiese şi din fap­ Ponderea în cadrul venitului naţio­ In legătură cu aceasta, o acţiune u r­
tru întărirea bazei tehnico-m alerinle In decursul tim pului, din rindul giei, va lori f ici nd tra d iţiile înaintate drept consecinţă rămânerea in u r­ tul câ au existat cazuri rînd orga­ nal a acestor fonduri este inră nucă gentă şi de mare răspundere a Con­
a ag ricu ltu rii şi organizarea produc­ poporului nostru s-au ridicat perso­ ale gîndirii ştiin ţifice şi culturale, mă într-un număr de sectoare im ­ nele economice au recurs la im ­ — anul trecut ele au constituit 0.88 s iliu lu i Naţional va fi elaborarea pro­
ţiei agricole intensive, in vederea nalităţi remarcabile, care şi-au închi­ oglindesc lupta de veacuri a poporu­ portante ale ştiinţei. porturi de licenţe fără să cerceteze In sută din venitul naţional. în tim p gram ului de cercetare ştiin ţifică pe
dezvoltării continue a agriculturii nat întreaga viaţă, talentul, energia, lui român pentru eliberarea naţio­ O examinare sumară a tabloului experienţa acumulată dc cercetăto­ Ce in alte ţări ajung pină la 2-3 la anii 1966—1970. care va constitui
noastre socialiste. puterea de creaţie ştiinţei româ­ nală şi socială, contribuie la sinteti­ dezvoltării ştiinţifice mondiale duce rii noştri ce obţinuseră rezultate a- sută din venitul naţional. Pentru a par te integrantă a planului cincinal,
Va lua o amploare si mai mare ac­ neşti, propăşirii ţării, eliberării so­ zarea a ctivită ţii de construcţie a so­ la constatarea că, în ţările avansate propiate de param etrii o feriţi de fir ­ avea imaginea e fo rtu rilo r car e se de­ precum şi schiţa unui pian dc cerce­
tivitatea de construcţii în vederea în­ ciale şi naţionale a popor ului, îm bu­ cialism ului. din punct de vedere economic şi mele furnizoare. Asa au procedat, de pun in domeniul ştiinţei în ţările tare pe o perioadă mai îndelungată
d e p lin irii m arilor sarcini ale planu­ nă tă ţirii co n d iţiilo r sale de viaţă. Sa­ Au fost obţinute unele succese în cultural, principala direcţie de o- pildă, uneori. M inisterul Industriei dezvoltate, trebuie reţinut că în u lti­ de timp.
lui de investiţii, se vor dezvolta vanţi români care au făcut cinste pa­ crearea bazei materiale a cercetării rientare a e fo rtu rilo r statului şi Chimice. M inisterul Industriei Cons­ m ii opt ani cheltuielile de la acest C onsiliul Naţional va îndrum a şi
transporturile, comerţul socialist, triei şi veacului lor au fondat stră­ ştiinţifice, in dezvoltarea reţelei dc oam enilor de ştiinţă o constituie tru c ţiilo r de Maşini si alte ministere. capitol au crescut in Franţa de coordona activitatea de cercetare şti­
serviciile publice, se va ridica stan­ lucite şcoli de matematică, fizică, ch i­ unităţi de cercetare, in dotarea labo­ ştiinţele de rare depinde progresul Aceasta demonstrează că m inistere­ peste 6 ori. in ţifică desfăşurată in cadrul Acade­
dardul de viaţă al populaţiei, vor cu­ mie. geologie, medicină, istorie, so­ ratoarelor- cu u tila ju l necesar. in sfera producţiei m ateriale a so­ le nu au acordat atenţia cuvenită Este necesar, de asemenea, să a- miei de către institutele de învăţă-
noaşte un nou avînt m vâţăm întnl, ciologie, ridicând prin operele lor Sînt binecunoscute condiţiile mate­ cietăţii, mersul înainte al economiei activită ţii de cercetare ştiin ţifică din lătâm că în ţara noastră datorită in in t superior, precum şi în cadrul
cultura şi arta. prestigiul ştiinţei româneşti, fâcînd riale deosebit de grele in car e se făcea şi culturii. institutele proprii şi din laboratoa­ defecţiunilor manifestate in în ­ m inisterelor si celor lalte organe cen­
In realizarea acestor obiective mă­ să crească contribuţia ţâ rii noastre în tr ecut cercetar ea ştiin ţifică in ţara Analiza a ctivită ţii ştiinţifice în rele uzinale ce le sint subordonate, drumarea şi dezvoltarea ş tiin ­ trale. Desigur, cercetările trebuie să
reţe trasate de Congresul partidului la patrim oniul ştiinţei mondiale. noastră, nepăsar ea pe care a manifes­ ţara noastră arată că tocmai uno­ îndrum ării şi controlului în d e p lin irii ţei, chiar baza materială exis­ sc dezvolte pe întregul front al ş tiin ­
nostru, care necesită concentrarea Toate acestea dovedesc nesecatele iz­ tat-o decenii de-a rindul regimul bur- ra din aceste ram uri ale ştiinţei temelor de cercetare pe care le-au tentă nu este folosită complet şi în ţei, inclusiv în domeniile ştiinţelor
forţelor întregului popor, un rol de voare de talent, capacitate şi ener­ ghe/o-moşieresc pentru destinele nu li s-a acordat atenţia cuvenită. propus spre a fi incluse in planul modul cel mai eficace. O ser ie de a- sociale, umanistice, dar e forturile
seamă revine ştiinţei. gie creatoare cu care este înzestrat ştiinţei româneşti. In per ioada dina­ Domenii ştiinţifice de im portanţă tehnic de stat. parate şi instalaţii moderne cu ca­ principale vor trebui concentrate
In elaborarea întregii sale politici, poporul român. inte de război, in România nu exis­ vitală pentru dezvoltarea industriei Istoria arată câ toate popoarele, re au fost dotate unele unităţi de spre direcţiile unde putem obţine ma­
a d ire cţiilo r generale de dezvoltare In anii puterii populare, — în con­ tau decît 32 unităţi de cercetare ş tiin ­ şi agriculturii, întărirea puterii eco­ mari sau mici. işi pot aduce con­ cercetări nu sînt ulilizate cu întrea­ xim um de rezultate în asigurarea
a ţâ rii, partidul nostru porneşte de d iţiile avin tu lui construcţiei sociali­ ţifică, cu un număr- redus de cerce­ nomice a patriei, cum sint energe­ trib u ţia proprie la dezvoltarea p a tri­ ga lor capacitate. progresului ţâ rii noastre.
la ştiinţa despre lume şi societate a ste — ştiinţa a cunoscut în ţara noa­ tători. La capitolul rezervat ştiinţei, tica. construcţiile de maşini, elec­ m oniului ştiinţei universale. Cerce­ Potenţialul ş tiin ţific nu este re pa rti­ Una din sarcinile de seamă ale
proletariatului — m arxism -leninis- stră o dezvoltare ascendentă. Cerce­ în bugetul statului pe anul 1938— tronica, automatica, chim ia compuşi­ tarea ştiin ţifică este unul din p rin ci­ zat pe te rito riu l ţâr ii în mod suficient C onsiliului Naţional va fi controlul
m ul — apiicind-o în mod creator la tăto rii şi oamenii noştri de ştiinţă au 1939, de exemplu, figurau 105,9 m i­ lor maci1^m oleculari, fizica ener­ palele domenii dc manifestare a ge­ de judicios, in funcţie de creşterea foi ­ realizării tem elor de cercetare, asi­
condiţiile noastre concrete. C onstrui­ continuat si dezvoltat cu succes tra ­ lioane lei, ceea ce. în condiţiile de g iilo r inalte. biochim ia, genetica, niului fiecărui popor, a g în d irii şi ţelor de producţie, de dezvoltarea e- gurarea în d e p lin irii sistematice a
rea socialismului — orînduire socia­ d iţiile progresiste ale înaintaşilor, au dotare extrem de înapoiate din acea biofizica şi altele nu s-au dezvoltat capacităţii sale creatoare, iar po­ conomici şi cu ltu rii. In amplasarea program ului de cercetare stifnţificâ.
lă superioară a om enirii — se înfăp­ dus mai departe ceea ce a creat va­ vreme, era foarte puţin. corespunzător- cerinţelor actuale. porul nostru a dovedit cu prisosinţă De asemenea, va trebui să urm ărea­
tuieşte pe baza ştiinţei celei mai îna­ loros poporul nostru în trecut în a- In perioada anilor 1961-1965 statul Aceasta se datoreşte în prim ul rând calităţile cu care este înzestrat, for­ u n ită ţilor de cercetare pe ram uri şi scă aplicarea in practică a soluţiilor
intate, a folosirii legilor obiective de cest domeniu, obţinînd realizări a cheltuit din fondurile sale pentru lip su rilo r existente în organizarea şi ţa. talentul şi capacitatea de a făuri domenii ştiinţifice, precum şi din descoperite de oamenii de ştiinţă,
dezvoltare a societăţii; în aceasta im portante pentru dezvoltarea ţă­ dezvoltarea ştiinţei peste 5 m iliarde îndrumarea cercetăr ii ştiinţifice. De punct de vedere teritorial există dis­ pentru valorificarea cît mai eficien­
proporţii. In cadru! reţelei de cerce­
constă esenţa superiorităţii societăţii rii, cunoscute si apreciate şi pes­ şi jumătate de lei, din care a- multe ori cercetările s-au făcut ne- mari valon ştiinţifice şi culturale. tare, unităţile lpgate de domeniile tă a rezultatelor m uncii de cercetare.
Subevaluarea ştiinţelor tehnice, a-
noastre socialiste. te hotarele patriei. Insuşindu-si proape 900 m ilioane pentru Aca­ ţinîndu-se seama de cerinţele dez­ le căror rezultate pot fi aplicate ime­ principale ale tehnicii nu ocupă to­ In a trib u ţiile C onsiliului un loc im ­
Întreaga istorie a civilizaţiei uma­ concepţia ştiin ţifică care stă la baza demie. peste 4 m iliarde pentru voltării bazei tehnico-m ateriale a portant îl va ocupa dezvoltarea si
ne demonstrează im portanţa cuceri­ activităţii partidului, oamenii de şti­ institutele departamentale şi la­ socialismului în ţara noastră. A lip ­ diat in practică, s-a manifestat şi in cul corespunzător, hi sectoare, cum organizarea raţională a u n ită ţilo r ş ti­
rilo r g în d irii ştiinţifice pentru pro­ inţa din ţara noastră au adus o con­ boratoarele uzinale. In întreaga sit un plan de ansamblu care să activitatea Academiei. în modul in sînt metalurgia, minele, energia e- inţifice, perfecţionarea reţelei de cer­
gresul vieţii sociale în toate epocile, trib uţie însemnată la abor darea d ife­ ţară funcţionează in prezent 264 de dea cem-etăi ii- o orientare si o pers­ care acest im portant for al ştiinţei lertrică, construcţia de maşini lu­ cetare corespunzător cerinţelor eco­
pentru cunoaşterea şi transform area rite lo r domenii ale ştiinţei in lum ina unităţi dc cercetare ştiinţifică, dintre pectivă clară spre direcţiile cerute româneşti a îndrum at munca de crează în cercetare doar- 1832 sala­ nomici şi c u ltu rii naţionale. Este ne­
de către om a naturii şi societăţii. m aterialism ului dialectic şi istoric. care 53 institute ale Academiei, 163 de economie şi cultură. In general cercetare. Deşi in perioada 1961-1965, riaţi, ceea ce reprezintă aproxim ativ cesar să fie asigurate condiţiile pen­
Este cunoscută im portanţa pe care o Au fost întreprinse numeroase de unităţi de cercetare departamen­ tr ebuie să spunem câ la noi nu s-au cercetătorii Academiei au abordat 9 la sută din totalul salariaţilor tru creşterea continuă a rolului A-
are teoria; o dată însuşită de mase studii matematice cu privire la me­ tală şi 48 de laboratoare uzinale mari manifestat preocuparea si g rija co­ peste 6.000 de teme ştiinţifice, nu­ existenţi în cele 163 unităţi de cer­ cademiei. a em inenţilor oameni de
şi aplicată in practică, ea se trans­ canismele automate, teoria inform a­ în întreprinderile industr iale moder­ respunzătoare pentru problemele în­ mai 29 au fost cuprinse în planul teh­ cetări departamentale. Aproape 80 ştiinţă şi cercetători care lucrează in
form ă într-o uriaşă fo iţă materială. ţiei şi cibernetica economică. S-au ne, fără a mai socoti sutele de labora­ drum ării ştiinţei, pentru valorifica­ nic de stat, iar din acestea numai 13 la sută din institutele de cercetare institutele acesteia, in ridicarea n i­
Influenţa pe care o exercită ştiinţa efectuat im portante cercetări în do­ toare din celelalte fabrici si uzine. La rea im portantului potenţial ştiin ţific au fost finalizate. Este sem nificativ, se găsesc concentrate in momentul velului ştiinţei din ţara noastră. în
asupra dezvoltării sociale in epoca meniul fizicii, concretizate în lucrări aceasta se adaugă 820 de catedre din de altfel, si faptul câ din numărul de faţă in Bucureşti. In restul cen­ dezvoltarea ram urilor ştiin ţifice prin-
contemporana creste nemăsurat. A- de valoare ştiinţifică. A plicaţiile ra- învâţâm intul superior, in cadrul că­ de care dispunem in s p rijin u l acti­ total de 239 de membr i ai Academiei, trelor industriale institutele ş tiin ţi­ c ipale în strînsă legătură cu cerin­
plicarea în practică a rezultatelor dioi/.olopilor au avut o eficacitate în ­ rora lucrează peste 13.000 de cadre v ită ţii de construire a socialismului. numai 29 sînt mem bri ai Secţiei de fice nu s-au dezvoltat in raport cu ţele societăţii. Totodată trebuie îm ­
sale face ca ştiinţa să devină o în­ semnată în prospecţiunile geologice, didactice cu pregătire ştiin ţifică su­ Una din cauzele principale ale ră- ştiinţe tehnice. Deşi in u ltim ii ani ritm u l de creştere a economiei, cu bunătăţite legăturile de colaborare
semnată forţă de producţie, un fac­ în controlul funcţionării unor- agre­ perioară. m înerii în urmă a unor im portante şi-au lărgit contactele cu industria, nevoile dezvoltării vieţii ştiin ţifice dintre institutele Academiei şi cate­
tor boturilor al mersului înainte al gate siderurgice şi instalaţii din in ­ In ansamblul reţelei dc cercetare domenii ale ştiinţei o constituie pă­ agricultura si celelalte ram uri ale e- Modul de alcătuir e a str ucturii re­ drele universitare, institutele depar­
economiei şi c u ltu rii, al întregii so­ dustria constructoare de maşini. în ştiinţifică din ţara noastră lucrează rerea greşită, ce şi-a făcut loc în conomiei naţionale, m em brii Acade­ ţelei determină în cercetare fenome­ tamentale si laboratoarele uzinale.
cietăţi socialiste. controlul calităţii producţiei, in me­ în prezent aproape 23.000 de cadre cu u ltim ii ani, po trivit căreia im por­ miei şi cercetătorii cu experienţă şi ne de paralelism care împiedică O problemă de mare însemnătate,
Trăim in perioada celei mai ample dicină şi altele. S-au elaborat noi studii superioare, din care marea ma­ tul de utilaje, maşini, procese teh­ autoritate ştiin ţifică sint prezenţi concentrarea forţelor în jurul obiec­ care-şi cere soluţionarea grabnică
revolu ţii tehnieo-ştiinţifiee care mo­ scheme de automatizare a reactoa­ joritate direct in sfera cercetării şti­ nologice şi licenţe ne scuteşte dc totuşi în mică măsură în centrele in ­ tivelor ştiin ţifice principale, duce este organizarea mai bună a
difică în mod radical condiţiile pro­ relor şi noi tip u ri de dispozitive se­ inţifice, desfâşurînd o activitate rod­ cercetare, perm îţîndu-ne să bene­ dustriale ale ţâ rii — acolo unde se la dispersarea şi făiâmiţarea aces­ cercetării ş tiin ţifice în învăţă­
ducţiei materiale si posibilităţile de miconductoare necesare automatiză­ nică, m ultilaterală; după datele sta­ ficiem — fără eforturi proprii — de hotărăşte îndeplinirea m arilor sar­ tora. mântul superior. Corpul didac­
valorificare a bogăţiilor naturale in rii industriei. tistice ale Academiei şi ministerelor-, rezultatele a ctiv ită ţii ce se desfă­ cini economice trasate de partid şi Una din cauzele dezvoltării nesa- tic universitar care desfăşoară o
folosul om ului, asigură fabricarea pe S-au făcut cercetări îndreptate spre în perioada u ltim ilo r cinci ani, oame­ şoară pe plan mondial pentru dez­ de stat. Este cunoscut câ în nume­ tisfăcâtoare a unor ram uri ştiinţifice
icarâ industrială a unor noi şi largi îm bunătăţirea in d icilo r tehnico-eco- nii de ştiinţă şi cercetătorii din di­ voltarea ştiinţei si tehnicii moder­ roase ţâri, oameni de ştiinţă dintre o constituie defecţiunile existente în (Continuare In pag. a 2-a)