Page 61 - 1965-12

'• -'li
PROLETAR) DM TOATE TARILE, J
Primirea de către tovarăşul

PAGINA 2
Nicolae Ceauşescu a ambasadorului

R. P. Chineze
• Cum îi pregătim

Vineri. 17 decembrie 1965. tova­ neze la Bucureşti, Liu Fan, cu
azi, aşa îi vom răşul Nicolae Ceauşescu, secretar prilejul plecării definitive a a-
general al Comitetului Central al
ccstuia din Republica Socialistă
Partidului Comunist Român, a România.
primit in audienţă pe ambasa­
avea mîine dorul extraordinar şi plenipoten­ Cu acest prilej a avut loc o
ţiar al Republicii Populare Chi­ discuţie prietenească.
MBGANAL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA iL -w> -,^»vnv '
P A G IN A 3 Plecarea vicepreşedintelui

Cambodgiei, Son Sann
ANUL XVII. NR. 3412 SIMBÂlA 18 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI - 25 BANI
Ce problemă
Vineri dimineaţă a părăsit Ca­ nomice, financiare şi de planifi­
pitala Son Sann, al doilea vice­
al
care. consilier permanent
CU PLANUL ANUAL dezbatem în preşedinte al Consiliului de Mi­ prinţului Norodom Sianuk. îm­
niştri al Cambodgiei, ministru
preună cu persoanele care îl în­
adunarea coordonator al problemelor eco­ soţesc.
Î N D E P L I N I T generală

„ A P R E C I E M F A P T A

C E L O R D O I Ş C O L A R I * *

E.M. Zlasti — Hunedoara Poate cititorii noş­ pentru ca cele două ticolul citit, din prac­
tri îşi mai amintesc examene ce-i aşteap­ tica vieţii, în orice
despre fapta celor doi tă să constituie mo­ împrejurări, a v e m
şcolari de la Dobra, mente de deplină sa­ multe de învăţat, şi
înainte de in­
Tovarăşul Popa Pamfil (de 1.700 tone) a fost de­ elevii Romică Mun­ tisfacţie a muncii lor. treptat, noi vom lăsa
de la serviciul plan şi păşită tu 1.280 tone. trarea in şut, teanu şi Doru Mo­ Am aflat, din ace­ faptele să vorbească.
organizarea muncii al Succesul se datoreşte schimbul lui Aron rari care, găsind o laşi articol, • despic Am vrea să redăm şi
Exploatării m i n i e r e faptului că în tot cursul Ioan din brigada servietă cu 4 562 lei clasa a Vni-a B. că noi un caz: colegul
Zlaşti — Hunedoara ne-a anului, atît în mină cît şi condusă de Mi- au predat-o la sfatul este o clasă fruntaşă nostru, loaneş Gh Pa-
comunicat următoarele : la preparare, s-a muncit hai Leczfalvi de popular din localita­ în cadrul şcolii gene­ vel, mergînd pe stra­
Colectivul exploatării cu productivitate sporită. la Lupeni s-a in- te. rale Acum, Romică şi dă. a văzut că din
noastre produce începînd Echipele de mineri, în tîlnit la „ziuă**. O Despre fapta lor. Doru au tot dreptul buzunarul unui bă-
din ziua de 16 decem­ fiuntea cărora se află vorbă de „duh- consemnată în coloa­ să fie mîndri pentru ti în, dinlr-un sat ve­
brie talc peste sarcina Poanta Petru (Truc), spusă de unul din nele ziarului nostru felul in care au pă­ cin. a căzut o suta
de plan a anului 1965. Herban Gheorghe (Curtu) membrii brigăzii din 24 noiembrie, s-a zit onoarea clasei şi de lei. A ridicat banc­
Atît la planul fizic, va­ Costa Viorel, Costa Pe­ iţi produce bună vorbit mult. De la Al­ a .şcolii, pentru felul nota şi a alergat re­
loric, la producţia mar­ tru (Cocoş), Vinca Petru dispoziţie pentru ba lulia si de la Pe- cum au cinstit titlul pede după bătrîn
fă, cît şi la sarcina de (Lăpădalu), şi cele de la tot timpul şutului. troşani, de la Haţeg de elev. Avem .toată dîndu-i banii.
spor planificată pentru preparare conduse de Se- şi (le la Cugir, din sa­ certitudinea că orica­ Avem convingerea
anul acesta colectivul mina Sabin. Munteanu tele Cîrjiţi şi Popeşti, re dintre noi s-ar fi că pe. tot cuprinsul
nostru şi-a îndeplinit in Sebastian. Petcu Lucn, am primit veşti prin aflat în această situa­ patriei sint foarte
întregime obligaţiile. Im­ s-au menţinut în frun­ care ni se relata cum ţie, nu putea proceda multe fapte demne dc
portant de reţinut este tea întrecerii, depâşin- elevii din şcolile res­ altfel, deoarece nu e- laudă, demne de anii
faptul că producţia de du-şi în fiecare lună sar­ pective au apreciat a- xistă zi, nu c- în care creştem Gin-
calitatea l planificată cinile de producţie. titudinea colegilor lor xistâ oră, nu există durile noastre nevă­
din Dobra. Din scri­ minut chiar, în care zute se îndreaptă cu
sorile sosite am ales să nu simţim grija respect şi recunoştin­
una. Redăm mai jos părintească a partidu­ ţă către partidul no­
conţinutul ei. lui. în care să nu stru drag care a fă­
în care lucrează maiştrii „Noi, colectivul cla­ simţim strădania to­ cut din şcoala noa­
EXIG EN TA FATA DE Constantin Popescu, P. Lu- sei a Vil-a de la Şcoa­ varăşilor profesori de stră „adevăratul fac­
a ne îndruma cu gri­
tor de cultură şi civi­
pescu, H. Avramescu, . cai
la generală din Cu­
5 I
nu supraveghează întotdea­ gir, am citit cu viu jă pe făgaşul unei lizaţie umană”.
una cu atenţie desfăşurarea interes articolul „Fap­ conduite ireproşabile. Semnează colectivul
Turnătoria de fontă a C.S.H. procesului dc lucru şi nu sint ta celor doi şcolari- Considerăm că Romi­ clasei a VI l-a de la
CALITATEA PRO DUCŢIEI! destul de exigenţi faţă de în­ şi am rămas profund că şi Doru au dovedit Şcoala generală din
călcările instrucţiunilor dc impresionaţi dc felul că sînt în stare să Cugir.
După ce colectivul de o însemnată contribuţie lucru. cum au procedat Ro- preţuiască efortul co­ Romică şî Doru! Să
mun al tuturor mem­
muncă de la turnătoria au adus-o in primul rînd In cursul anului 1965 colec­ mă în cele 11 luni ale anu­ tru conducerea combinatului. La laminorul bluming 0,16 micâ şî Doru. brilor societăţii, sub dovediţi întotdeauna
de oţel şi-a îndeplinit comuniştii, printre care tivul de muncă al Combina­ lui. procentul de rebut a lost Aplicarea lor va duce la creş­ la sută din rebut previne din In aceste rinduri, conducerea Partidului că sînteţi demni de a-
planul anual de produc­ formatorii — turnători tului siderurgic Hunedoara n menţinut sub cel admis, iar terea preocupării colectivului arderile de lingouri în cup­ care înmănunchează Comunist Român de nii în care aţi cres­
ţie, recent .şi muncitorii, Noaghi Ioan. Cazan A- realizat insemnate succese a- la linia fină acesta este cu pentru îmbunătăţirea conti­ toare, datorită neatenţiei cu toată admiraţia pen­ a asigura cele maî cut. că sinteţi fii ai
tehnicienii şi inginerii lexandru. Zamfirişcâ Ni­ tît în privinţa creşterii pro­ 0.02 la sută mai mic decît li­ nua a calităţii produselor, la care lucrează unii cuptoiari tru cinstea şi corecti­ bune condiţii mate­ patriei noastre min-
de la secţia turnătoria colae. Doroaici Anton şi ducţiei de metal cît şi în di­ mita admisă La turnătorie nivelul cerinţelor pieţii mon­ la încălzirea lingourilor Re­ tudinea dc care au riale şi spirituale pen­ dre şi frumoase, in
de fontă şi metale ne­ alţii care au executat recţia îmbunătăţirii continue s*a îmbunătăţit cu mult ca­ diale şi la satisfacerea întru butul poate fi redus şi la li­ dat dovadă, noi ii fe­ tru noi, elevii. Cin o- care se făuresc ca­
feroase din Combinatul piese de bună calitate şi a calităţii produselor. Anali­ litatea unor sortimente de tu­ lotul a cerinţelor industriei nia laminorului de 750 mm. licităm călduros şi lc rele dc dirigentie, din ractere pe măsura
siderurgic Hunedoara au realizează însemnate eco­ zele făcute de comitetul de buri Procentul de scoatere a noastre constructoare de ma­ Aici, 13 la sută din rebut pre­ dorim, în continuare, conţinutul diferitelor frumuseţii ei!
făcut cunoscut că. la da­ nomii la preţul de cost part ici pe combinat, de orga­ calităţii I, a oţelului pentru şini. vine din cauza bavurilor şi
la de 14 decembrie şi ei al produselor. nizaţiile dc partid din secţii, ţevi. a ajuns în primele 10 O atenţie mult mai mare tot atîta din cauza torsionă­ succes la învăţătură. lecţii şi chiar din ar­ LUCIA LICIU
au realizat integral pla­ punerea in aplicare a măsu­ tuni din acest an la 85,4 la este necesar să se acorde ca­ rilor în procesul de lamina­
nul de producţie prevă­ IACOB I.ADISLAU rilor stabilite cu aceste oca­ sută. lităţii oţelului elaborat la re. datoi ilă reglării necorcc-
zut pentru 1965. Inc. STKOE GH. zii. âu dcJve'ttlt TriSă* că vezer- * ■ •-'-Alurtra -6htuziît«rtă *«hcU^ x-- cuptoarele eleeti i^e*_.Jnmină- te a ca jelor, a negli jenţei ma- Şedinţă consacrată comemorării
La Succesele obţinute corespondenţi vele in această direcţie nu rurgiştilor, măsurile luate au ~ Vii oţelului — la liniile ele ... niieslate de unii- raaiştri,.şi
de primii laminatori. La la­
sînt încă epuizate. La secţiile dus la realizarea planului laminare de 800 mm. blu- minorul de 650 mm numai
de furnale, în multe luni. nu sortimental pe 10 luni în pro­ ming, 750 mm. si 650 mm. — prin laminarea unor secţi­ Iui Dimitrie Guşti
a fost declasată nici o tonă porţie de 96.1 la sută. iar .în precum şi tirrnării tuburilor uni neterminate şi a răcirii
de fonia, la oţelăriile Martin, noiembrie in proporţie de cu diametru de peste 200 mm. Iadelor pe calea cu role re­
procentul de rebut a scăzut 98.6 la suta. unde se constată cazuri de butul a depăşit cifra admisă. Sub auspiciile Academiei Re­ — despre „Dimitrie Guşti, profe­
cu mult S-a îmbunătăţit cali­ Recenta analiză a preocu­ ncrespectare a instrucţiunilor Asemenea lipsuri duc la publicii Socialiste România, Mi­ sor şi creator de şcoală-, conf.
tatea aglomeratului (mai ales pării conducerii combinatu­ tehnologice. înrăutăţirea calităţii produse­ nisterului Invăţâinîntului. Comi­ univ. dr. Ovidiu Bâdinn — des­
la nglomeratorul nr. I). rezis­ lui. făcută de către biroul Co­ La oţelâria electrică, pro­ lor combinatului şi se soldea­ tetului naţional de sociologie şi pre „Locul lui Dimitrie Guşti in
Revizia de vagoane îeiuş tenţa mecanică a cocsului la mitetului regional de partid centul mare dc rebut se da­ ză cu nemulţumiri din partea Societăţii dc ştiinţe economice, sociologia vremii*.
toba Micum s-a înscris în me­ Hunedoara, eu privire la ac­ toreşte in bună parte faptu­ beneficiarilor. Dc aceea In a- | vineri. 17 decembrie, a avut loc La şedinţă au luat parte acad.
dia de 73 la sută tivitatea de concepţie şi cer­ lui că dezoxidarea unor şar­ nul care urmează va trebui în aula Academiei o şedinţă co­ Ştefan Bălan, ministrul invăţâ-
Cu ocazia dezbaterii luni a fost îndeplinit şi Asemănătoare sint ro/ulta- cetare pentru r idicarea conti­ je se face în mod necores- să ne mobilizăm toate for­ memorativă consacrată împlinirii mîntului, Pompiliu Macovei, pre­
cifrelor de plan pe anul depăşit cu regularitate. tele şt în privinţa calităţii nuă a nivelului tehnic al pro- punzător. variaţiilor mari de ţele in fiecare secţie pentru a zece ani de la moartea profe­ şedintele Comitetului dc Stat
1965 colectivul reviziei Drept urmare. în ziua de produselor la uncie linii de ducţici, îmbunătăţirea calită­ temperatură la descărcarea creşterea exigenţei faţă de sorului Dimitrie Guşti, personali­ pentru Cultură şi Artă, membri
de vagoane Teiuş s-a an­ 3 decembrie, cu 12 zile laminoare. Acolo, unde co­ ţii metalului şi asimilarea cuptoarelor şi la turnarea o- calitatea muncii pe fiecare tate marcantă a ştiinţei şi cultu­ ai Academiei, cadre didactice din
gajat să realizeze planul mai devreme decit era lectivele au muncit exigent, tehnologiei de elaborare a ţelulu» în lingoliere, pregăti­ fază de lucru. rii româneşti, sociolog de renume învâţâmîntul superior, cercetători
de producţie pe acest an prevăzut în angajament, cu răspundere pentru calita­ oţelului cu oxigen, a sta­ rii necorespunzâloare a unor ION DÂRÂIMUŞ mondial. Au prezentat comuni­ ştiinţifici, foşti elevi şi colabora­
cu cincisprezece zile mai s-a realizat planul anual tea lucrului, rebuturile au bilit măsuri concrete, a- ansamble de turnare etc. A- activist al comitetului cări acad. Athanase Joja — des­ tori ai lui Dimitrie Guşti, mem­
devreme. La îndemnul de producţie. fost reduse sub procentul ad­ tît pentru comitetul de semenea deficienţe s-au cons­ dc partid dc la C.S. pre „Valoarea şi sensul operei lui bri ai familiei.
organizaţiei de bază, in Meritul este al între­ mis. procentul de scoatere a tatat mai ales în schimburile Hunedoara D. Guşti-, prof. Henri H. Stahl (Agerpres)
scopul realizării întocmai gului colectiv de mun­ produselor de calitatea I a partid, organizaţiile de sin­
a angajamentului s-a că, evidenţiindu-se în crescut. La laminorul de sîr- dicat şi U.T.C. cit şi pen­
desfăşurat o activitate mod deosebit şeful de
susţinută pentru o cît tură Octavian Crţşan,
mai bună organizare a lăcătuşii de revizie Ioan
muncii şi a întrecerii so­ Cosmn, Septîmiu Bucur, In unităţile T.A.P.L.
cialiste. Preocuparea in­ Ştefan Fuga, Alexandru SĂ NE SIMŢIM ClT MAI BINE
tensă a colectivului de Mareş. Ioan Maier, me­ Petroşani
muncitori, tehnicieni şî seriaşul Tripşa Virgil şi
ingineri a fost plină de alţii.
roade Planul de produc­ ALEX. PADUREANU In orele dimineţii şi mai ales in cele ale după-amiezii.
ţie pe parcursul celor 11 corespondent restaurantele, bufetele, cofetăriile şî celelalte unităţi ale
T.A.P.L. Petroşani sînt destul de aglomerate. Acest lucru
este firesc. Numărul locuitorilor din reşedinţa Văii Jiului
este in continuă creştere, posibilităţile lor de a-şi petrece
o dupâ-amiază plăcută sînt tot mai mari. In unele unităţi La atelierul de reparaţii radio din Cugir, deservi­
consumatorii se simt ca acasă. Credem că şi acesta este unul rea Insă foarte mult de dorit.
din factorii caic fac ca aici să existe zilnic o afluenţă mare Stau aici aparate de radio cu lunile, fără sâ li se
de consumatori. In alte unităţi ei întilnesc însă mai puţină facă nimic.
Fabrica de cherestea ospitalitate. a** Lucrătorii afirmă că nu se pot încadra în termen
pentru că n-au piese de schimb. Ar fi bine să pri­
„11 Iunie*4 Orăştie Un loc sigur găsesc multe preparate, ai de un­ mească cit mai repede aceste piese şi... mai mult ajutor
de alege ceea ce doreşti. Este un
Printr-o scrisoare pri­ desfăşurării unei entu­ Cine merge la Petroşani nu-şi lucru care dă o notă bună atît din partea conducerii cooperativei meşteşugăreşti
„Viaţă nouă" din Orăştie.
mită ta redacţie, colecti­ ziaste întreceri sociali­ mai face probleme in legătură cu gestionarilor cît şi conducerii
vul de conducere ai fa­ ste. localul în care va servi masa. Dar T.A.P.L. Sînt insă unele perioade
bricii de cherestea „11 Cele mai bune rezul­ nu numai ei O bună parte din cînd, datorită slabei preocu­
Iunie*’ din Orăştie ra­ tate le-au obţinut brigă­ cetăţenii oraşului obişnuiesc să pări, din unităţi lipsesc o serie
portează îndeplinirea zile de gateristi conduse servească masa la restaurantul de produse mult solicitate. Iată
planului de producţie pe de Klorea Acurmuloaie, cîteva exemple.
anul 1965 de către mun­ Petru Zagoni, echipele pensiune „Carpaţi". La vremea La restaurantul „Carul cu be­
citorii. ineinerii şî teh­ de muncitori de la depo­ Centrala termică a C.S. Hunedoara. La pupitrul de comandă a ca- prînzului cu greu mai poţi găsi re-. pe lîngâ numărul redus de
nicienii fabricii cu 15 zitul de cherestea con­ zanelor mecanicii principali Stoianovici Claudiu şi Negrea Mihai urmă­ un loc Ia masă. De ce ? Restau­ preparate, lipseau şi băuturi cum
zile mai devreme. Acest duse de Pantilie Avorni- rantul este primitor, mîncarea se sînt vermut, coniac, unele sorti­
succes, se arată în scri­ cese. Dumitru Sava şi resc aparatele de măsurare şi control a cazanelor. pregăteşte in condiţii igienice şi, mente dc vinuri etc. In plus, in
soare, este urmarea bu­ Ştefan Doli, precum şi Datorită atenţiei de care dau dovadă, cit şi bunei lor pregătiri pro­ ee este mai important, aici există sală nu se păstrează curăţenia.
nei organizări n proce­ brigada lui Nicolae Gaz­ fesionale, cei doi mecanici principali asigură o funcţionale normală a un sortiment bogat de preparate Unitatea nr. 10, patiserie, este
sului de producţie şi a da de la secţia de lăzi. instalaţiilor. la un preţ convenabil. foarte frecventată de consuma­
Foto: I. TEREK — La noi, .spunea responsabi­ tori. Luîndu-te după firmă eşti
lul, servesc zilnic masa de prînz tentat să crezi câ aici găseşti plă­
intre 250-300 persoane. Preţul u- cintă care este destul de căutată.
nei mese este de 9,50 lei. La dis­ De multe ori însă nu poţi fi ser­
poziţia lor stau mînefiruri variate, vit cu aşa ceva.
RETROSPEC TI VA aceşti oameni, crescuţi aici exemplu, avem nouă sortimente toare.
după gustul fiecăruia. Astăzi, de
— Nu ne-a trimis de la labora­
lingă strungul meu, mă caută
tor— a explicat una din vînză-
de felul doi. In alte zile am a-
atunci cînd vin prin Gura­
barza. Nu ştiu cum sint al­
ţii. dar pentru mine aceasta vut şi 25 asemenea sortimente. Cofetăria „Libertăţii- este pri­
Apoi, cei care vin aici pot servi şi
este o mare răsplată şi o mîn- mitoare. Localul este spaţios şi
L-am găsit aplecat deasu­ tclicrelc centrale Gurabarza, cum mi-a spus, îl pasionea­ drie... unele băuturi pe care le avem din bine înzestrat Păcat însă că aici nu
pra strungului. La început va ieşi peste trei ani la pen­ ză, ii pune probleme, mereu Şi încă un amănunt semni­ abundenţă. poţi fi servit cu sirop deoarece
nici nu nc-a observat. Era sie L-am vizitat acum cîte- noi, îl face să se gindească, ficativ. Strungul la care lu­ A ţine la unitatea în care lu­ aşa ceva nu a existat niciodată.
absorbit de centrarea pe ma­ va zile După ce „i-a venit să le rezolve. De pe acum re­ crează Cionisie Pop împli­ Oare este greu să li se asigure
şină-a unui piston de com­ de hac” pistonului, am stat gretă că va trebui totuşi sa neşte în curind un sfert de crezi înseamnă a face totul ca consumatorilor şi aşa ceva ? Cre­
presor. L-am privit, fără să-i un timp de vorbă. Mi-a fă- se despartă de strung. veac, fără reparaţie capitală. cetăţenii să se simtă cît mai bine dem că nu Trebuie însă mai mult
distrag atenţia Un om in L-am întrebat cîţi oameni Este un exemplu pentru ti­ Iar la restaurantul „Carpaţi” exis­ interes. Şi deservirea maî lasă de
vîrstă... Bruma anilor s-a a- a calificat. S-a gindit. şi-apoi nerii muncitori, de felul cum tă această preocupare. dorit la cofetăria amintită. Un
dunat în părul lui, bogat în­ mi-a mărturisit că nu poate trebuie îngrijite maşinile A- cetăţean, de pildă, a solicitat o
că, argintîndu-l. Dar mişcările să-mi dea un răspuns exact, ccaslâ performanţă poate fi cafea filtru dar a fost servit cu
îi sint vioaie, precise. Cînd INSTANTANEE numărul acestora fiind de atinsă doar atunci cînd cine­ Cîteva rînduri despre ceai. Cînd i s-a atras atenţia, os­
şî-a dat seama câ este privit. ordinul zecilor. Mulţi dintre va iubeşte cu pasiune mese­ pătară a replicat scurt : „dacă
şi-a luat ochelarii de pe nas ei nu mai lucrează la Ate­ ria nu îti convine, poţi merge In altă
şi mi-a inlins mîna, O mină lierele din Gurabarza. S-au ...Un om in vîrstă, care in aprovizionare, parte". Atitudine desigur repro­
bărbătească, în putere. cut cîteva destăinuiri din dus la .şcoli, au devenit ingi­ curînd va ieşi la pensie. Re­ bată.
— Pistonul ăsta îmi dă pu­ viaţa sa. Nu de mult a îm­ neri. alţii au fost promovaţi trospectiva vieţii sale este bo­ deservire şi curăţenie Deschiderea unei unităţi Lac- Funcţionarul cooperativei „Viaţă nouă" din Orăştie:
ţină bătaie de cap, mi-a spus plinit 42 de ani de muncă. in diferite munci de răspun­ gată. Tineri. învăţaţi să tră­
el puţin jenat. Dar să n-ai Din aceştia, nouă i-a făcut în dere. in aparatul de partid iţi şi să munciţi ca el! Cînd- Fâcind o comparaţie cu un to-bar la Petroşani a fost salutată - Ar trebui să vă schimbaţi atitudinea ţaţă
teamă, îi vin eu de hac... mină, iar 33 la strung. O zes­ sau de stat va. retrospectiva vieţii vă va trecut nu p r e a îndepărtat de numeroşi consumatori. Zilnic, de clienţi,
Comunistul Dionisie Pop, tre bogată, cu care se mîn- — Am o mare satisfacţie face să ţineţi capul sus! ajungi la concluzia că ma­ V. ALRU Gestionarul:
cel mai vechi strungar de la A- dreşte. Munca la strung, după sufletească, spunea el, câ toţi GH. PAVEL joritatea unităţilor de alimenta­ - N-avem... piese.
ţie publică din oraşul Petroşani Desen de V. MIHAlLESCU
sînt mai bine aprovizionate. Se (Continuare in pag. a 2-a)