Page 85 - 1965-08
        P. 85
     B ib lio te ca   Cent»
                                                               R e g io n /;!^
                                                           H irn rc iD & rü -D tfV tf
                                                                                                  PROLETARI  D IS   TOATE  ŢĂRILE.  U S FTI-VĂ  I
                                                                                                                                                                                    Apropiata  vizită  în Uniunea Sovietică
                                                                                                                                                  Ziarul  nostru
                                                                                                                                                                                            a  unei  delegaţii  de  partid
                                                                                                                                                 de  a;ii  publică:
                                                                                                                                                                                        şi  guvernamentale  a  Republicii
                                                                                                                                                    O  Din  activitatea  organiza
                                                                                                                                                                                                  Socialiste  România
                                                                                                                                                 ţiilor  de  partid
                                                                                                                                                    @  Onoarea  colectivului
                                                                                                                                                    ©   Pe  o  treaptă  superioară
                                                                                                                                                                                       La  invitaţia  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist  a(  Uniu
                                                                                                                                                  Cercetarea  istorică  locală      nii  Sovietice  şi  a  Consiliului  de  M iniştri  al  U.R S.S.,   in   septembrie
                                                                                                                                                                                   a.c.,  va  pleca  in  Uniunea  Sovietică,  intr-o  vizită  oficială,  o  dele
                                                                                                                                                   ©   Cerinţe  noi  In  procesul  de
                                                                                                                                                                                   gaţie  de  partid  şi  guvernamentală  a  Republicii  Socialiste  România,
                                                                                                                                                 învăţămînt.
                                                                                                                                                                                   in  frunte  cu  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  secretar  general  al  Comi
                                                                                                                                                                                    tetului  Central  al  Partidului  Comunist  Român,
                                                                  FRONTUL  ÎNTRECERII
                                                                                                                                                ASPECTE  DE  LA  DEMONSTRAŢIA
                                                                                                                                                ___________________________________________________________________ _ _ _ _ _ _ _____________________________________ ?__________
                                                                                                                FOC  CONTINUU
                                                                                                                                                OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNE
                                                                                                                La  aqrcgalele  <u  Ioc  continuu,
                                                                                                              ritmul  viu  al  întrecerii  n-a  încetat
                                                                                                              nirî  in  zilele  dc  sărbătoare.  In
                                                                                                              timp   cc  sid e ru rg icii   raportau
                                                                                                              partid ului  depăşirea  angajamente
                                                                                                              lor.  in  fala  furnalelor,  a  cuptoa  CU  PRILEJUL  SĂRBĂTORIRII
                                                                                                              relor  încinse  sau  la  laminoare  se
                                                                                                              înscriau  pe  grafice  noi  succese.  In
                                                                                                              această  zi  cocsarii,  aglomcraloriş-
                                                                                                              tii,  Jurnaliştii,  ojelarii  şi  laminato-
                                                                                                              rii  lmnedoreni  au  făcut  să  uree
                                                                                                              mai  sus  săgeata  realizărilor.  S-a
                                                                                                              produs  cu  2  la  sulă  mai  mult  cocs
                                                                                                              metalurgic,  cu  6  la  sulă  mai  m ul  Z I L E I   D E                             3   A V G U S T
                                                                                                              tă  tontă,  mai  mult  o|c!  electric  şt                                        2
                                                                                                              laminate.  Cumulate,  plusurile  în
                                                                                                              registrate  de  siderurqişlii  hunedo-
                                                                                                              reni  in  cele  donă  zile  totalizează
                                                                                                              121  tone  cocs.  1.1,18  tone  aglome
                                                                                                              rat.  1!2  tone  fontă,  188  1onc  oţel
                                                                                                              şi  295  tone  laminate.
                                                                                                                Şi   sidcrurqişlii  din   Călan  au
                                                                                                              muncii  in  aceste  zile  de  sărbătoa                                                                       K    4         &
                                                                                                              re  cu  mai  mult  spor  Ziua  de  23                                                                             .
                                                                                                                                                                                                                             ycu.
                                                                                                              August  a  fost  marcată  de  o  depăşi
                                                                                                              re  a  planului  la  fontă  cu  1,5  la  su                                                                             M inerii   X'uil
                                                                                  -   M ecan izarea   proceselor   lă,  iar  la  scmkocs  cu  2,1  la  sută,                                                                         Jiului  au   venit
          R IT M U L   AMPLIFICAT                                               de  producţie  constiLue  o  p re  in  24  auqust  inrcqistnndu-so  mai                                                                              la  sărbătoarea  o-
                                                                                ocupare  prin cipală  pentru  con 
                                                                                                                                                                                                                                      liberării  să  m ul
                                                                                du cerea  Fabricii  „Sebeşul"  din   mult  de  21  tone  fontă  produsă  pes                                                               ■ r T   *  ţumească   pa rti
                                                                                                              te  sarcinile  zilnice.  M uncitorii  din
                                                                                S ebeş.  In  lolog ratic  sw t  p re  schimburile  conduse   dc  maiştrii                                                                  [ > f i  dului  pentru  v ia 
          AL  ABATAJELOR                                                        Cotton  d e  tricotat   cu  aju to  Alexandru  Pîrvulcţ,  losii  Ştcfâncs-                                                                 >   •     ta  nouă  pe  ca
                                                                                zentate  citcua  din  noile  m aşini
                                                                                                                                                                                                                                          o
                                                                                                                                                                                                                                              trăiesc.
                                                                                                                                                                                                                                      re
                                                                                rul  cărora  sc  obţin e  o   m arc   cu,  Iosif  Birlea  şi  Ştefan  Szabo  au                                                                       M ulţi  dintre  ci  au
                                                                                                              tinut  să  cinstească  sărbătoarea  c-                                                                                 participat  la  de
           •   CE  SPUN  GRAFICELE  O  DOAR  ClTEVA  MASURI...                  productivitate.               liberăril  cu  noi  succese.                                                                                  hV  ‘     monstraţie   im-
                                                                                                                                                                                                                            r » j
           •   PREZENTA  INOVATORILOR  0   „ABONAMENT"  LA  PANOUL  DE                                                                                                                                                               brăcaţi  in  salope
           ONOARE                                                                                                                                                                                                                     te.  purtind  lămpi
               însufleţiţi  de  chemările  adre  in  cadrul  exploatării  noastre  activi  La   baza  producţiei viitoare                                                                                                           aprinse  iu  mii^ii.
                                                                                                                                                                                                                                       Trecind  prin  îa-
             sate  inlreqului  nostru  popor  de   tatea   inovatorilor.   Acordindu-li-sc                                                                                                                                            ta  tribunei,  m i
              la  tribuna  celui   dc  a)   IX-lca   sprijinul  necesar,  mulţi  dintre  m unci                                                                                                                                      nerii  din  Lupeni
              Congres  al  Partidului  Comunist   tori,  ingineri  si  tehnicieni  au  devenit                                                                                                                                        au  ovaţionat  în
              Român,  muncitorii,  inginerii  şi   căutători  neobosiţi  a  noi  metode  care   ARĂTURILE' DËVARA                                                                                                                     delung   pentru
              tehnicienii   de  la   Exploatarea   să  contribuie  [<\  creşterea  producţiei                                                                                                                                         partidul   nostru
              minieră  Băiţa-Crăciuneşl»  oblin   şi  productivităţii  muncii,  la  reduce                                                                                                                                           drag,  penlru  pav
              noi  succese  in  întrecerea  socia  rea  preţului  dc  cost.  Şi  in  acesl  do                                                                                                                                      tria  socialistă.
              listă.  Buna  organizare  a,  mun  meniu  s a u   obţinui  unele  succese.  A-                 doar  pc  680  hectare.  Si  aici  este
              cii,  aplicarea  unor  măsuri  teh-   plioorea  inovaţiei  şefului   de   mină   Rezultate      necesar  ca  problema  arăturilor  să
              nico-orqani/.alorlce  elicicnle,  în  Fişier  A llrcd,  care  constă  in  mecani              fie  privită  cu  mai  multă  răspun
              tărirea  disciplinei   in   muncă,   zarea  transportului  la  rampa  dc  în                   dere  de  către  consiliul  gospodă
              sini  doar  câteva  din  căile  care   cărcare.  aoucc  economii  anlecalculaic   nesatisfăcătoare  riei.
              au  dns  la  ob|inerca  dc  rezul-   în  valoare  dc  12.01)0  lei  anual.  Prin                  Situaţii  asemănătoare  se  mai  în-
              tale  bune.   îndrumată  perma  curăţarea  concentratelor  dc  pe  filtre                      IUnesc  la  G.A.S.  lirad,   unde  mai
              nent  de  către   organizaţia   dc   sc  îinbunăiăleştc  calitatea  concentra  “fin in d   6Cama  de  faptul  că  ară  trebuie  arate  aproape  300  dc  hec
              partid,  conducerea   tehnică-ad-   telor,  umiditatea  srăzind  cu  10  la   turile  sînt  unul  dm  factorii  esen  tare,  la  Călan  peste  400,  la  Siută-
              ministrativă  se  străduieşte   să   sulă.  Inovaţia  aparţine  tovarăşilor  Po-   ţiali  care  contribuie   la  sporirea   măria  Orlen  400  etc.  Din  cele  ară
              introducă  in  abataje  niclodc  dc   llac  Otto  şi  Gheorghc  Şerban,  şelul   produc|iei  agricole  vegetale,  lu  tate  se  poate  constata  că  în  G A S.
              lucru  noi.  care  să  contribuie  la   uzinei  si  respectiv  maistru  mecanic   crătorii  din  unele  G.A.S.  au  m un  din  regiunea  noastră  executarea
              rtşurarea  muncii,   la  realizarea   oe  nună.                  cit  intens  pentru  realizarea  la  timp   arăturilor  este  rămasă   în  urmă.
              unnr  indicatori  economici  rid i  A l.ilu n   de  aplicarea  acestor  măsuri   a  acestei  lucrări.  Cele  mai  bune   Mai  trebuie  arate  aproape  3.000
              caţi.                                                            rezultate  le-au  obţinut  lucrătorii
                                           nu  putem  trece  cu  vederea  activita  G.A.S.  Miercurea  şi  Mintia,  care   dc  hectare.  Pentru  aceasta  sc  im 
                                           tea  susţinută  ce  sc  desfăşoară  în  ca                        pune  folosirea  tractoarelor  la  în
          Din  cpI  mai  îndepărtat  loc  de  mun                             au  terminal  dc  arat  suprafeţele  de
                                           drul  grupelor  sindicale  si  a  organiza                         treaga  lor  capacitate  prin  organi
         că  al  exploatării  si  piua  la  atelierele   ţiilor   Uniunii  Tinerelului  Comunist,   300  si  respectiv  454  hectare  pla  zarea  muncii  in  schimburi  prolun-
         de  întreţinere  şi  uzina  de  preparare,   cu  privire  la  întărirea  disciplinei  în   nificate.  De  asemenea,  la  G  A  S.   qite,   i
         întrec tir ca  socialistă,  vie,  eulnzinsiâ.                         din  Galda  s-ou  arat  peste  800  ha.
                                           muncă,  folosirea  judicioasă  a  timpu
         carc  a  cuprins  întreaga  masă  a  sala                            Organizaţiile  de  partid  de  aici  au
                                           lui  afectat  producţiei,  reducerea  con  sprijinit  şi  controlat  îndeaproape
         riaţilor,  se  desfăşoară  cu  .micc-.'s.  C-   tinuă  a  absentelor,  învo irilo r  şi  înlîr-   amintite  Tractoarele
         xrm p h il  personal  al  comuniştilor,  n-                           consiliile   qospodăriilor
                                           zierilor.
         II<iIi  in  locurile  cele  mai  imporlantc                           pentru   orqanizarea   temeinică   a
         cc  lucru,  însufleţeşte  întregul  colec  Dur,  cea  mai  mare  contribuţie  la   muncii.          stau  defecte
         tiv,  care  nu-şi  prccnpcleştc  efo rtu ri  obţinerea  succeselor  şi-o  aduc  oame  Cu  totul  alta  este  preocuparea
         le  în  vederea  extragerii   a  lot  mai   nii.  Însufleţiţi  dc  sarcinile  ce  le  re  neutru  executarea   arăturilor   la
                                           vin  din  măreţul  program  dc  dezvolta                            Ia   cooperativa  aqricolă  de  pro
         mull  minereu  de  bună  calitate.   Pe                               G.A.S.  din  Bircca.  Deşi  această  u-   ducţie  ain  Vaidci,  raionul  Orăştic,
         gralicnl  întrecerii,  săgeata  urcă  me  re  a  patriei  noastre  socialiste,  alît   nitalc  a  terminat  printre  primele
                                           lucrătorii  oui  ¿dineuri,  cit  şi  cei  dc                        sînl  repartizate  să  lucreze  perma
         reu.  Cifrele  arală  că  în  7  luni,  planul                        recoltatul  cerealelor  păioase  şi  a-   nent  6  tractoare.  Pînă  acum  cu  a-
      /  producţiei  globale  a  lost  îndeplinit   la  suprafaţă,  dau  viată  zi  dc  zi  obiec  vea  deci  posibilitatea  să  execute   ceslea  s-au  efectuat   arături   de
          i  proporţie  de  105  la  sulă,  al  pro  tivelor  stabilite.  In  Irunlea  acestora  sc   un  volum  sporit  de  arături,  reali  vară  pc  abia  170  ha,  din  cele  300
         ducţiei  marfă  llâ.J  la  sulă.  iar  pro  situează  comuniştii,  acei  oameni  care   zările  obţinute   pînă  în  prezent   planificate.  Dacă  avem  în  vedere
         ductivitatea  fizică  s-n  realizat  în  pro  prin  întreaqa  lor   comportare   şi-au   sînt  nccorcspunzăloarc.  Din  cele
                                           ciştigal  un  binemeritai  prestigiu  in                            faptul  că  terenul  destinat  arături
         porţie  dc  114  la  sula  In  aceeaşi  pe                           1077  hectare  planificate,  abia  240   lor  ne  vară  a  fost  eliberat  In  în
         rioadă  au  lost  obţinute  economii  su  fata  întregului  colectiv.   Numele  m i  au  lost  arate.  Situaţia  existentă  se   tregime  şi  din  lim p  de  orz,  bor-
         plimentare  In  pro|.ul  dc  cosi  in  valoa  nerilor  Petru  Popa,  Moise  Roman  şi   daloreştc  faptului  că  tovarăşii  om
                                           Avram   Jula,  ale  căror  echipe  îşi  de                         ceaq,  mazăre  si  qrîu,  se  constată
         re  dc  3J3.000  lei.                                                 consiliul  gospodăriei,   în   special
                                           păşesc  lună  de  lună  sarcinile  dc  plan                         că  în  activitatea  briqăzii  de  me
          In  luna  august  se  obţin  rezultate  la                           tov.  ing.  Sabin  Blada.  directorul
                                           cu  7-13  la  sulă.  al  maistrului  miner                          canizatori  condusă  dc  Remns  SI-
         fel  de  humoaset  piua  in  ziua  de  25                             unităţii  şi  Mihai  Varvarichi,  ingi  moc,  care  deserveşte  această  un i
         planul  la  mmeren  cxlras  a  fost  reali  Petru  Guqa,  ale  preparatorilor  Petru   ner  şef,  nu  s-au  preocupat  îndea  tate,  au  existat  unele  deficienţe  in
         zat  in  proporţie  de  118,8  la  sulă,  iar   Harna  lui  Avram  şi  Traian  Groza,  al   juns  pentru  realizarea  acestor  lu
                                           lăci'iluşului  Gheorghc  Muntcanu  Iui                              ceea  cc  priveşte  organizarea  m un
         la  minereu  prelucrat  107,1  lo  sulă.                              crări.  Imediat  după  recoltări  exis
                                           Gheorghc,  al  mecanicului  Andrei  An-   ta  posibilitatea  executării  arături  cii,  iar  tractoarele  nu  s-au  folosit
          O  susţinută  preocupare  s-a  mani  nhol,  sini  doar  o  porIc  din  cele  care                   la  înireaqa  capacitate.  Că  aşj  stau
         festat  in  acest  an  fotă  de  aprovizio                           lor  pe  suprafeţe  mari.  doarece  pă-
                                           fiqurează  lună  nc  lună  la  panoul  evi-   m inlul  era  reavăn,   dar  lucrarea   lucrurile  o  dovedesc  faptele.  T o 
         narea  ritmică  şi  la  timp  a  locunlor   denlîalilor  în  întrecerea  socialistă.                  varăşul  ing.   Aurel  Glugu   ne-a
         dc  muncă  cu  materiale  asigurîndu-se                               s-a  aminat  în  mod  neiuslificat  . j   i».format  că  ieri  doar  un  singur
                                             Străduindu-nc  continuu  să  transpu  apoi  să  so  motiveze  că  starea
         în  acesl  fel  fluxul  conlinuu  al  acii-
                                           nem  în  fapt  sarcinile  cc  ne  revin,  a-   1 li Iu i  nu  mai  permite  acest  lucru.   tractor  s-a  folosit  la  artăuri,  altele
         vitalii  in  subteran.  Acelaşi  lucru  se   plicînd  noi  măsuri  tehnico-orqaniza-                  fiind  defecte  de  mai  multe  zile
         face  şi  cu  armăturile.  O  altă  proble  lorice,  menlinînd  entuziasmul  oame  Aceasta  fiind  starea  dc  fapt.  tova  Sînt  frecvente  situaţiile  cînd  sc
         mă  prin  a  cărei  rezolvare  se  reduce                             răşii  din  conducerea  G.A.S   Bir-   pierde  timp  preţios  cu  remedierea
                                           nilor,  vom  reuşi  să  obţinem  noi  suc
         cu  mult  timpul  de  lucru  afectat  unor   cese,  extrag ind  tot  mai  mult  minereu,   cea  trebuie  să  organizeze  munca   defecţiunilor,  tractoarele  fiind  fo
         operaţiuni  în  subteran,  constă  în  con  dc  bună  calitate.      la  arături  in  inotl  judicios,  pentru   losite  cu  randament  scăzut.  Orice
         fecţionarea   la   suprafaţă   a   ca                                a  termina  cit  mai  qrabnic  această   zi  ac  întîrziere  la  efectuarea  ară
         drelor   pentru   susţinerea   suito ri  îng.  STOTZKI  VI vi VOR    lucrare.  Posibilităţi  sin?  sulicicn-   turilor  dc  vară   este  păgubitoare,
         lor  şi  a  roslogonlclor,  care  sînt  tri  locţiitorul  şefului  citploalărîl  te,  deoarece  gospodăria  dispune   ducînd  la  diminuarea  producţiei
                                                                               oe  23  de  Iractoare.  Este  necesar
         mise  In  mină.  Folosirea  bandajelor   COSTICA  H O G M A N         Insă  ca  ele  să  fie  folosite  din  plin   vîLtxarc  cu  citeva  sute  de  Wq  de
         prefabricate  din  beton  armat  este  o   responsabil  cu  orqanizarea  muncii  Iu  arături.         qriu  sau  porumb  la  hectar.  Iată
                                                                                                               de  ce  este  necesar  să  fie  luate  mă-
         măsură  care  se  aplică  acum  cu  bune   VIOREL  BOCAN                fi:  stadiu  mtîrzial  se  prezintă   .Nuri  pentru  folosirea  tractoarelor
         rezultate  in  exploatarea  noastră.  şeful  serviciului  personat-invăţămint   arăturile  şi  la  G.A.S.  dm  Pelre$ti.   la  întroaqa  capacitate  pentru  ter
           Dc  o  deosebită  alcntie  sc  bucură  Exploatarea  minieră  Băiţa-Crăciuneşti  Deşi  trebuiau  arate  1200  hectare,  minarea  arăturilor  intr-un  timp  cit
                                                                               i \ m ’•  irtri  lnrr  Aa   r . a   A v nn  al
           A C T U A L I T A T E A                                                Deva  au  plecat  ¡ntr-o  ex  Valra-Dornci  şi  alic  loca  tenia   şî   Bucureşti,   în
                                                                                  cursie  de  7  zile.  ltincra-
                                                                                                                                 cursul  zilei  de  ieri,  un
                                                                                                          lităţi  ale  Moldovei.
                                                                                  riul  stabilit  prevede  vizi  1*0  un  frumos  itinera  grup  de  28  elevi  fruntaşi
                                                                                  tarea  celor  mai  im por •   rul  a  că Li:or i:  timp  de   la  învăţătură  oo  la  Şcoa
                                                                                  tanie  centre  industriale,   4  zile  si  un  grup  format   la  medie  din  Toiuş,  în  Expoziţie
           Simpozion              ma:  „C onlribulia  m rdici-   un  turneu  prin  regiune   de  cultură   şi   monu  din  17  salariaţi  de   la   soţiţi  dc  profesorii  Ram-
                                                                                                                                                          In  oraşul  Deva  s-a  des ffipinMLB  * Ww-â*»\
                                                                                  mente  istorice  dm  A r
                                   nii  rotn'mesli  la  dezvnl-
                                                          cu  mesa  „Staţia  dc  auto
                                                                                                                                 cea  Viorica,  Ileana  şi  Li-
                                                                                                          l.'.M.  Cugir.
                                                                                                                      tn  drumul
                                   targa  sliinlci  mcoicale  u-   buz“   do  W illam   lnqe  Du  deal.  Maramureş,  M oldo  lor  ei  au  vizitat  printre   viu  Muntcanu  au  plecat  de  mobilă
             Comitelui  pentru  cu l  niversale".        pă  o  scrie  dc  spectaco  va  şi  Muntenia.  atlete,  lo c a lită ţile :   Sar-   inlr-o  excursie  de  6  zile
           tură  şi  art.i  al  oraşului  re  Simpoz.ionul  a  íost  ur-   le  dale  la  Calan,  Deva.   t.'n  alt  grup  format  din   nnsegeliiza,  Băile  Hercu-   prin  Iară.                                    I P  P  i U  ^ .    ,
           gional  Petroşani  a  orga-   mat  de  ispectacolul  ..Mam-   Brad,  Hunedoara,   Ohc-   35  dc  muncitori  nc   la   lnne.  Orşova,  Ada-Kaleh,   Printre   localităţile  cc   chis  o  expoziţie  de  m obi  i   fV'rxt   i f c j    D R   V-'Kţ*  .
           nv/.rit,   in  colaborare  cu   zelle  N ilouche“  dc  Flo-   lar.   Simeria   colectivul   Uzina  „V icto ria "  din  Că  Tur nu  Severul,   Piteşti,   lă.  Modelele  prezentate
           Uniunea  Societăţilor   de   rirnoml  Hurvc,  1n  ínter-   («mirului   din   Petroşani   lan  au  plecat  într-o  ex  hidrocentrala   Gheorghc   vor  fi  vizitate  sc  numără;   sînt  produse   in  unităţi   ' "   I i i
           Şliintc.  Medicale,  dubfili-   melaren  colectivulni  de   prezintă  astăzi   aceeaşi         Gheorrihiu  D ri  dc  pc  A r  Tg.  Mureş,  Chcorghicni,   ale  industriei   locale  din
           ala  Petroşani,  un  reuşit   opereta  ni  (>rti*'.ilor  a ma  piesă  in  comuna  Peircsli,   cursie  dc  4  7.ilc,  timp  în   geş,  Bucureşti.   Ploieşti,   Bicaz,  Piatra  Neamţ.  Ba  Brad,  Deva,   Haţeg,  O-
           simpozion  închinat  celei   tón  dc  la  Clubul  munci-   dm  raionul  Sebeş.  cârc  au  vizitat  printre   Muzeul  Dofiana,  Sinaia,   cău.  Mărăşcşli,   Ploieşti,   răştie.  Sebeş   şi  Petro-                       ®  w fr   -i
                                                                                                                                 Sinaia.  Braşov,  Făgăraş.
           dp  a  XXI-a  aniversări  o   tórese  din  Pctrila.                    altele  localităţile  Tg.  M u   Poiana  Braşovului  şi  at  Sibiu  şi  allele.  şani.  Expoziţia  a  fost  or
           eliberării  patriei.   Cu  a-                  Drumeţind               reş.  Singeorgiu  dc  Pă                                             ganizată  cu  scopul  de  a
           cesl  prilej  tovarăşii  dr.                                           dure.  Sovala-Băi,  împre  lete.                Excursia  are  drept  scop   se  cunoaşte  părerea  cum
           Constantin  Lopâdalu,  dr.  In  turneu                                 jurim ile   la cu lu i  Roşu,    ic            îmbinarea  mai  slrînsă   a   părătorilor.  Cele  mai  reu
           Dumitru  Pascu,  dr.  V ic                    prin  ţară              Cheii«  Bicazului,  mînăs-   După  exrcursiile  făcute   studiului  teoretic  cu  prac  şite  modele   vor  ii  pre
           tor  Maierescu  şi  dr.  M l-   Un  colectiv  al  Teatru                                      tn  anii  precedenţi  în  re-   tica  construcţiei  socialis  zentate  si  la  Bucureşti  In
           hai  M artinovlei  nu  pre  lui  de  stat  din  Petroşani   Recent,  un  gmp  de  35   tixile  Aqapia  şi  Vâratec,                         cadrul  Expoziţiei  Econo
                                                                                                                                                        miei  Naţionale.
           zentat  expuneri   o«  te-  întreprinde.   In  prezent.  oameni  »1  muncii   din  Humuleetli  Iui  Creanqă,  glunUe  Cluţ,  Braşov,  O l  te.  cunoaşterea  mai  apro-
                                                                                                                                                                                                                    -   DEM ONSTREAZĂ  SPO RTIV II





