Page 94 - 1964-09

PaR. 2 Drumul socialismului Nr. 3032

M O Z A I C

» TARAHUMARA — TRIBUL » DE ICI, DE CO LO

ALERGĂTORILOR • R ă c o r i n d u - ş i p i c i o a r e l e l a m a ­
l u l uni,i e l e ş t e u h i a p r o p i e r e d c
L e o r ( F r a n ţ a ) , u n b ă i e ţ e l d e 8 a n i
D u p ă c u m s e ş t i e , m a r a t o n u l e s t e a f o s t m u ş c a t d e o ş t i u c ă c u o
Acasă la George Enescu u n a d i n c e l e m a i v e c h i c o m p e t i ţ i i l u n g i m e d e a p r o x i m a t i v 80 c m .
c e l e
s p o r t i v e ş i t o t o d a t ă u n a d i n
M o m e a l a e r a p r e a t e n t a n t ă p e n t r u
m a i o b o s i t o a r e . C u r s a p e o d i s t a n ­
c a „ r e c h i n u l d e a p ă d u l c e " , f i d e l
ţ ă d e p e s t e 40 k i l o m e t r i n e c e s i t ă o
r e p u t a ţ i e i s a l e , s ă - i d e a d r u m u l c u
G e o r g e E n e s c u ! C e l e b r i b l o g r a j i r u l u i s e s t r i n s e s e r ă s u b stru ne'*.? D a r i a t ă ! P c a c e s t p r i c h i c l d e e x c e p ţ i o n a l ă c o n d i ţ i e f i z i c ă şi c a ­ u ş u r i n ţ ă . E l a f o s t c o n v i n s s ă r e ­
i - a u c e r c e t a t v i a ţ a , a p a r e n t d e o s i n g e r i e i v i o r i " , f şi a m i n t e ş t e b ă - s o b ă s - a o d i h n i t m a e s t r u l in u l t i ­ l i t ă ţ i m o r a l - v o l i t i v e d e o s e b i t e . n u n ţ e n u m a i d u p ă c c a p i i m i t c îtc -
s i m p l i t a t e u i m i t o a r e , in r e a l i t a t e d e t r i n a . m a s a c ă l ă t o r i e p e a c e s t e p l a i u r i , R e c e n t , p r e s a s t r ă i n ă a a n u n ţ a t x-a l o v i t u r i d e băţ in c o p . P e s c a r i i
u n d r a m a t i s m z g u d u i t o r , a s e m ă n ă ­ î a t ă - n e p e c u l m e a d e a l u l u i A r - l a r e î n t o a r c e r e a in ţ a r ă în u r m a c ă F e d e r a ţ i a s p o r t i v ă a M e x i c u l u i m a r t o r i a i a c e s t e i i n t i m p l ă r i a u
t o a r e d o a r c u c e a a lu i D a c ii, c u b o r e a A ic i, in a c e s t e l o c u r i , ş i - a t r i u m f a l u l u i t u r n e u l a M o s c o v ă , in v a î n c e r c a s ă c o n v i n g ă p e u n i i d i n a r u n c a t i m e d i a t u n d i ţ e l e , i a r ş l i u c a
m e m b r i i t r i b u l u i i n d i a n t a r a h u m a -
a lu i M o z a r t s a u L i s z t Y e h u d i M e - p e t r e c u t c o p i l ă r i a m i c u l G e o r g e In 1046. l a c o m ă s - a r e p e z i t s p r e m o m e a l a
n u h i n , f o s t u l e l e v , u n u l d i n t r e c e i f a ţ ă s e d e s f ă ş o a r ă o v a l e c u c a s e A l e x . A x i n t e , a c t u a l u l s u p r a v e ­ r a ( c a r e î n s e a m n ă „ a l e r g ă t o r " ) s ă a d e v ă r a t ă , i n f e l u l a c e s t a a v e n t u r a
mat r e n u m i ţ i v i o l o n i ş t i a i s e c o l u l u i , r ă s f i r a t e , p e f i r u l u n u i p l r i u . In g h e t o r a l c a s e i , e r a t i n ă r c a şi a l ţ i p a r t i c i p e l a c u r s a d e m a r a t o n . e i l u i n d s f i r ş i t
ii c u l t i v ă c u d r a g o s t e o p e r a , a ş e z i n - s p a t e a l t e d e a l u r i , p r e s ă r a t e c u s t i ­ s ă t e n i d i n i m r e j u r i m i . E l işt a m i n ­ I n c o m p a r a ţ i e c u c o m p e t i ţ i a d e ­
d u - l a l ă t u r i d e m a r i i i n o v a t o r i a i v e , îşi î m b i n ă c o a m e l e m o l c o m . t e ş t e d e o s c e n ă e m o ţ i o n a n t ă . D u p ă n u m i t ă „ c a r r e r e " o r g a n i z a t ă d e • P r o f i t i n d d e f a p t u l c ă paznicul
t a r a l i u m a r a , m a r a t o n u l e s t e o j u ­
m u z i c i i . M e l o d i a t ă l ă n g i l o r d i n f a p t d e s e a ­ c e s - a p l i m b a t I n g l n d u r a t p e s u b n u s e u i t a l a e l, u n u r s b r u n a
.... P o v e s t e a m e a î n c e p e a c o l o d e ­ r ă , a m i n t e ş t e e c o u r i l e d i n „ R a p s o ­ p o m i i li v e z i i , E n e s c u a i n t r a t In c ă r i e . D i s t a n ţ a p r e v ă z u t ă p e n t r u f u g i t d e l a u n c i r c c a r e p o p o s i s e
p a r t e , In c i m p i a M o l d o v e i şi s e d i i " , d i n „ S u i t a s ă t e a s c ă " ş i d i n c a s ă , s - a a ş e z a t p e p r i c h i c i u l s o b e i . „ c a r r e r e “ e s t e d e a p r o x i m a t i v 2 7 0 l a B r i n d i s i ( I t a l i a ) .
s f i r ş e ş t e a i c i , In i n i m a P a r i s u l u i . „ S i m f o n i a d e c a m e r ă ", s c r i s ă d a D a r d i n o c h i ii p i c u r a u l a c r i m i . k m ş i i n d i e n i i t a r a l i u m a r a o p a r ­ C u r î n d . î n s ă , e l s - a î n t o r s d e
P e n t r u a m e r g e d i n s a t u l m e u n a ­ c o m p o z i t o r , c u t o a t ă n o s t a l g i a p l a ­ A m i n t i r i l e c o p i l ă r i e i c a r e l - a u stră­ c u r g in 27 d e o r e . A c e a s t a n u r e ­ b u n ă v o ie i n c u ş c ă . D u p ă c c a d a t
t a l in marea cetate unde se s f i r ş e ş ­ i u r i l o r n a t a l e , s p r e a m u r g u l v ie ţ ii. bătut de a l i t e a o r i o p e r e l e , v i a ţ a p r e z i n t ă u n r e c o r d d e n e î n t r e c u t o r a i t ă p c s t r ă z i ş i ş i - a d a t s e a m a
p e n t r u a c e ş t i a l e r g ă t o r i f e n o m e n a l i .
te d r u m u l m e u . a m l u a t o c a l e p l i ­ D e a i c i d e s u s , s p r e d r e a p t a , p r i - d e z b u c i u m ş i p e r e g r i n ă r i , i - a u r ă ­ d c d i f i c u l t ă ţ i l e c i r c u l a ţ i e i , u r s u l a
n ă d e p r a f , s t r ă j u i t ă d e a r b o r i c a v a î n n d s p r e d r u m u l C r a c a l i c i s e a ş ­ b u f n i t p e f a ţ a - i d e seninătate o l i m ­ S e s p u n e c ă u n i n d i a n a p a r c u r s r e n u n ţ a t l a l i b e r t a t e , p r e f e r i n d a -
s e d u c . s e d u c s p r e in f i n i t . E r a t e r n e s a l u l L i v e n i , a z i G e o r g e p i a n ă . s u b c a r e a ş t i u t î n t o t d e a u n a in c i n c i z i l e n u m a i p u ţ it i d c 960 d ă p o s t u l s i g u r p e c a r e i-l o f e r e a
l u n g , d e s i g u r , a c e s t d r u m . C e s c u r t Enescu. s ă - ş i a s c u n d ă d u r e r e a k i l o m e t r i ! c u ş c a .
m i s - a p ă r u t ..." . Refăcută c u g r i j ă , c a s a m a e s t r u ­ L a M u z e u l m e m o r i a l d i n D o r o -
A c e s t e c u v i n t e s i m b o l i c e , d e p ă ­ l u i n e p r i m e ş t e i n t r - o l i v a d ă c u h o î n e i n l l m p i n ă a c e e a ş i a t m o s f e r ă b CINE A FOST CRISTOFOR ® U n l o c u i t o r d i n Z a n z i b a r a
n a t e în a m i n t i r i l e l u i E n e s c u , p e i a r b ă b o g a t ă c u p o m i şi f l o r i . I n d e v e n e r a ţ i e p e n t r u m a r i i f i i a i a v u t r e c e n t o a v e n t u r ă n e o b i ş n u i t ă .
p a t u l d e s u f e r i n ţ ă , e v o c a u f ă r ă î n ­ f a ţ ă . s t a t u i a m a r e l u i a r t i s t , p e a l ţ ă r i i . A i c i a î n c e p u t G e o r g e E n e s ­ COLUMB? E l a f o s t a t a c a t d c u n ş a r p e p y t h o n
d o i a l ă şi L i v e n i i , s a t u l s ă u n a t a l . c ă r u i s o c l u s e a f l ă o i n s c r i p ţ i e I n ­ c u u n e l e d i n t r e l u c r ă r i l e s a l e . c a r e l - a d o b o r i t l a p ă m i n t ş i a î n ­
M a i t r ă i e s c i n c ă a i c i o a m e n i c a r e c r u s t a t ă i n g r a n i t : „ N u m i - a m s e r ­ M u z e u l e x c e l e a z ă p r i n t r - o b o g d t ă U n c u n o s c u t istoric s p a n i o l . A n - c e p u t s ă - i î n g h i t ă u n p ic io r . O m u l
l - a u cunoscut bine p e G e o r g e E n e s ­ v it p a t r i a d e c i t c u a r m e l e m e l e : c o l e c ţ i e d e f o t o g r a f i i ş i p i e s e o r i ­ d r e s S a n c h e z S c r r a n o . s u s ţ i n e c ă a r e u ş i t s ă - ş i a p u c e p u m n a ­
c u . L a to ţi. In c i u d a a n i l o r s c u r ş i , p a n a , v i o a r a ş l b a g h e t a " I n i n t e ­ g i n a l e d e s c o p e r i t o r u l L u m i i n o i, C r i s t o f o r lu l. c a r e - i c ă z u s e p c j o s , şi s ă - l
m e m o r i a m i n u n a t u l u i m u z i c i a n t r ă ­ r io r , in s t i n g ă , o c ă m ă r u ţ ă cu m o ­ A f a r ă , in n o a p t e , s t r ă l u c e s c f e ­ C o l u m b , a f o s t in r e a l i t a t e u n c ă ­ l o v e a s c ă d e a l i t e a o r i in c a p . p i u ă
i e ş t e v ie . M a r i a F c r b e i , In v i r s t ă b i l i e r s i m p l u c a ş i s o b a d e ţ a r ă c u r e s t r e l e l a r g i a l e n o i l o r b l o c u r i r i ­ l u g ă r c a t o l i c s p a n i o l c a r e ş i - a p ă ­ c i n d ş a r p e l e a c e d a t , c l i b e r l n d u - i
d e 85 d e a n i , l - a c u n o s c u t p e b ă i e ­ v a t r ă ş i c u p t o r . „ I n a c e a s t ă c a m e r ă d i c a t e i n u l t i m i i a n i. C a u n e c o u r ă s i t h a i n a p r e o ţ e a s c ă ş i a p l e c a t p i c i o r u l , n u î n a i n t e I n s ă d c a - i f i
ţ e l u l m i n u n e in v e r i l e c i n d s e î n ­ s - a n ă s c u t c e l m a i m a r e m u z i c i a n a l l u m i n i i s e a u d a c o r d u r i s i m ­ I u I t a l i a p e n t r u a - ş i u r m a f e m e i a p r i c i n u i t r ă n i g r a v e .
t o r c e a d e la s t u d i i d i n s t r ă i n ă t a t e r o m i n " . E x p l i c a ţ i a e s t e i n u t i l ă c ă c i f o n i c e . D i n C a p i t a l ă s e t r a n s m i t i u b i t ă . • C o l i n B o s h e r d i n N o u a Z e e l a n -
( V i c n a ş l P a r i s ) . I n t r - o s e a r ă . f ă r ă v o i e m i c a o d a i e iţi a m i n t e ş t e , m o m e n t e d e l a C o n c u r s u l ş i F e s ­ d ă , a a t i n s u n n o u r e c o r d l a v i t e z a
E n e s c u a a u z i t - o c i n t i n d . D e a t u n c i p r i n î n f ă ţ i ş a r e a ei. a c o r d u r i l e p i e ­ t i v a l u l c e s e d e s f ă ş o a r ă s u b e g i d a E l iş i b a z e a z ă a f i r m a ţ i a p e o in­ d c t u n d e r e a o ilo r . E l a t u n s 65
a r u g a t - o m e r e u sd-t d o i n e a s c ă . s e i s i m f o n i c e „ I m p r e s i i d i n c o p i ­ n u m e l u i m a r e l u i m u z i c i a n . E p o a t e scripţie în cod s e c r e t g r a v a t ă p c d e o i î n p r i m a o r ă , 70 in c e a d e - a
b r ă ţ a r a p u r t a t ă d c m a r e l e e x p l o ­
M e l o d i i v e c h i... d o i n e d e d o r . . I n ­ l ă r i c " . c e l m a i t r a i n i c m o n u m e n t p e c a r e t r e i a , r e u ş i n d ca d u p ă o p t o r e şi
r a t o r . I n s c r i p ţ i a , d e s c i f r a t ă , r e l e v ă
t r - o a l t ă s c a r ă i - a c i n t a t E n e s c u d i n D e a ic i, d i n a c e a s t ă cămăn/ţă. o r e g i m u l n o s t r u i l - a r i d i c a t : r e d a ­ c ă n u m e l e a d e v ă r a t a l l u i C o l u m b 53 d e m i n u t e s ă t u n d ă in t o t a l 565
s o l z i d e p e ş t e ş i a p o i d i n v i o a r ă . p o r n i t s ă c u c e r e a s c ă l u m e a m u z i c i i r e a p o p o r u l u i ş i l u m i i a o p e r e i e r a J . C. D o n a d o , c ă l u g ă r d o m i n i ­ d e oi. B o s h e r i n t e n ţ i o n a s ă l u c r e z e
„ D o a m n e ! p a r c ă t o a t e p ă s ă r i l e c e ­ g e n i a l u l c o m p o z i t o r şi v i r t u o s . s a l e . VICTOR MICU n o u ă o r e f ă r ă î n t r e r u p e r e , d a r s c
c a n , n ă s c u t In o r a ş u l s p a n i o l O l i v a
t e r m i n a s e r ă o i l e l a î n d e m i n ă . V e ­
d c l a F r o n t e r a , in E s t r e m a d u r a ,
c h i u l r e c o r d , d e ţ i n u t d e u n c o m ­
U n g ă g r a n i ţ a p o r t u g h e z ă .
p a t r i o t a l In i C o l i n B o s h e r , e r a d e
Producţia de instrumente ❖ O N O U Ă „TEORIE" 4 6 3 d e o i în 9 o r e .
• L o c o t e n e n t u l d e v a s a m e r i c a n
nucleare E L V E Ţ I A . — M u n t e l e E i g e r (6.000 p i c i o a r e î n ă l ţ i m e ) a f o s t c u c e r it DESPRE CAUZELE C . W. S w i c k l e y a r e u ş i t S ă p r e v i n ă
p e n t r u p r i m a o a r ă d e o f e m e i e z i l e l e t r e c u t e , c i n d D a i s y V e r g , d in PRĂBUŞIRII IMPERIULUI o c a t a s t r o f ă f o l o s i n d u - s e d e r o t o n i l
în R. P. Ungară G e r m a n i a a r e u ş i t î n s o ţ i t ă d c W a l t c r B i t t n e r s ă a t i n g ă p i s c u l m u n t e l u i e l i c o p t e r u l u i s ă u c a d c u n v e n t i l a ­
ROMAN t o r p e n t r u „ a s u f l a " p e s t e o a m ­
Zilele acestea au fost prezentate Ia I N F O T O : c e i d o i c ă ţ ă r ă t o r i , c o b o r i n d d e p e m u n t e l e E i g e r . b a r c a ţ i u n e l a b o r d u l c ă r e i a i z b u c ­
Budapesta instrumentele nucleare a că* D r. G l l f i l l a n , c e r c e t ă t o r d e l a U n i ­ n i s e u n i n c e n d i u . A m b a r c a ţ i u n e a
ror fabricaţie în serie a început nu de­ v e r s i t a t e a d i n C h i c a g o , e s t e a u t o ­
mult. Cu acest prilej s-a precizat că în r u l u n e i t e o r i i s u r p r i n z ă t o a r e c u s c a f l a in a p r o p i e r e a u n e i c i s t e r n e
Ungaria mai bine dc 300 institute dc p r i v i r e l a c a u z e l e c ă d e r i i i m p e r i u ­ d c c a r b u r a n ţ i c a r e r i s c a s ă f i e c u ­
mente cu izotopi pentru cercetări şi ve­ Noutăţi din domeniul fotografiei
cercetări şi întreprinderi folosesc instru­ l u i r o m a n . D u p ă p ă r e r e a lu i G i l f i l - p r i n s ă s i c a d e f l ă c ă r i . P l a s l n d e l i ­
rificare. Astfel se menţionează un con­ l a n , o r g a n i s m u l c l a s e i c o n d u c ă t o a r e c o p t e r u l s ă u in p o z i ţ i a d o r i t ă , p i ­
r o m a n e a f o s t t r e p t a t o t r ă v i t d a ­
l o t u l a î m p i n s c u a j u t o r u l c u r e n t u ­
tor selectiv automat dc energie, care în­ t o r i t ă u n o r d o z e e x c e s i v e d c p l u m b .
registrează vibraţiile, măsoară durata Aparat de fotografiat cu ajutorul instalaţiei respective. Acum A c e s t p l u m b p r o v e n e a d i n v a s e şl lu i d e a e r v a s u l p i u ă l a o d i s t a n ţ ă
lor ţi analizează caracterul radiaţiilor. se generalizează folosirea instalaţiei, care a l t e r e c i p i e n t e in care r o m a n i i iş i a p r e c i a b i l ă d c c i s t e r n ă .
Acest aparat indică prin semnaie lumi­ s-a dovedit a fi foarte rentabilă. p ă s t r a u h r a n a ş i b ă u t u r a • I n s t a n ţ e l e s u p e r i o a r e d e j u d e ­
noase fracţiuni de timp foarte mici, dc cu transistori c a t ă d i n s t a t u l N e i v J e r s e y ( S . U .A )
pildă 1/100.000 secunde şi este folosit Aparat de luat vederi T e o r i a a c e a s t a n u e s t e d c f a p t
în industrie, în medicină, chimie, geo­ O întreprindere americană a pus de u n i c ă i n g e n u l ei. A l ţ i i a u s u s ţ i n u t a u o r d o n a t r e d e s c h i d e r e a p r o c e s u ­
fizică. Un alt aparat este sonda nuclea­ curînd la punct un aparat dc fotogra­ cu mecanism revers bil in t r e c u t c ă i m p e r i u l r o m a n s - a l u i i n t e n t a n t lu i D o m i n ic Ic î i u s s o
ri, care, înfiptă în pămînt, indică u- fiat prevăzut cu obturator-perdea acţio­ p r ă b u ş i t d a t o r i t ă o b i c e i u l u i p a t r i ­ c a r e f ă c u s e a p e l i m p o t r l v a s e n t i n ­
nuditatea lui. nat dc un transistor. Obturatorul cote Inginerul cehoslovac Hampl a creat c i e n i l o r d c a l u a m a s a a l u n g i ţ i p e ţ e i d c c o n d a m n a r e p r o n u n ţ a t ă î m ­
un nou aparat de luat vederi, dotat cu u n d i v a n . D e s p r e l u p t a d e c l a s ă a s e ­
foarte simplu şi stabileşte automat tim­ un mecanism reversibil. Sc ştie că apa­ m e n e a „ t e o r i i " n u s u f l ă b i n e î n ţ e l e s p o t r i v a lu i. D e c i z i a a f o s t m o t i v a t ă
pul dc expunere. El constă din două ratele de luat vederi de acest tip lucrea­ n i c i u n c u v i n t . d c f a p t u l c ă i n m o m e n t u l h o t ă r î r i i
Metodă poloneză de plăci mobile. O placă deschide la de­ ză cu o peliculă dc 16 mm, folosindu-sc s e n t i n ţ e i , m e m b r i i j u r i u l u i a s c u l t a u
clanşare obiectivul; cealaltă placă fiind îmîi o jumătate din lăţimea ei; apoi a O CU 20 DE MINUTE l a r a d i o r e z u l t a t e l e c a m p i o n a t u l u i
producţie a gazolinei reţinută dc un magnet. In momentul de­ doua jumătato. După cc s-a terminat de IN URMA d c b a s e - b a l t , i a r u n i i dintre' ci f ă ­
lucra: cu prima jumătate a peliculei,
Un grup dc lucrători din industria pe­ clanşării şi deschiderii obiectivului o ce­ aparatul trebuie deschis pentru ca rola c e a u c h i a r p a r i u r i .
trolului din Krosno a pus la punct o lulă fotoclcctrică măsoară cantitatea dc să fie întoarsă. D e p e s t e p a t r u d e c e n i i c e a s u l lu i • M i c h a e l I l l a d d i n N a s h v i l l â
nouă metodă dc obţinere a gazolinei. lumină pătrunsă ţi, îndată ce ea este La aparatul Iul Hampl, denumit „A- A r t u r A r c h d i n C o v e n t r y ( A n g l i a ) ( T c n n e s s e c — S . U . A . ) a s t r ă b ă t u t
Aceasta constă în răcirea artificiala a suficientă pentru a impresiona placa sau dastra-r*. partea mobilă îu care sc pune d e ş i m e r g e f o a r t e b i n e e s t e c u 20 in p i s c i n a oraşului z e c e m e t r i in o t.
gazelor naturale la temperaturi joase cu pelicula a fost transformată într-o ca­ m i n u t e i n a p o i f a ţ ă d e o r a e x a c t ă .
ajutorul unei instalaţii speciale, dotate, filmul, transistorul deconectează magne­ mera independentă. Aceasta sc fixează „ E s i m p l u , e x p l i c ă A r c h , î n 1922 D i s t a n ţ a i n s i n e n u c o n s t i t u i e ui»
printre altele, cu o maşină frigorifică tul şi obturatorul sc închide. pe un ax orizontal. După ce prima ju­ î n A n g l i a c e a s u r i l e a u f o s t d a t e r e c o r d , d a r p e n t r u M i c h e l e s t e l o ­
cu amoniac. Metoda revine dc trei ori Aparatul poate fi pregătit pentru fil­ mătate a peliculei a fost epuizată, ca­ î n a i n t e c u 2 0 m i n u t e . E u n u a m t u ş i o p e r f o r m a n ţ ă , d a c ă ţ i n e m s e a ­
mai ieftin dccît cele folosite pînă acum. me dc diferite sensibilităţi şi măsoară mera se întoarce şi sc pot lua vederi a c c e p t a t a c e a s t a . N u v o i p e r m i t e m a c ă e l n u a r e d e c i t 15 l u n i ş i
Aplicarea ci pe 9Cară largă va duce la singur timpul necesar de expunere. pc a doua jumătate a peliculei. n i m ă n u i s ă - m i r ă p e a s c ă 20 d c m i ­
importante economii şi la o creştere La sfîrşitul acestui an, întreprinderea n u t e d i n i n a ţ ă . D e a c e e a c e s u l m e u i n c ă n u ş t i e s ă m e a r g ă p r e a b in e .
considerabilă a producţiei dc gazolină. Expunerea cea mai scurtă este dc „Mcopta“ va produce prima serie dc a r a t ă v e c h e a o r ă , c e a a d e v ă r a t ă ", • C c a m a i t l n ă r ă d o c t o r i ţ ă d i n
Intr-una din minele de gaze naturale 1/2.000 dintr-o secundă, iar cca mai lun­ aparate „Adaslra-1“. A t i t u d i n e a s a r e c a l c i t r a n t ă i - a A n g l i a e s t e A n t o n i a V e r e r i n v i r s ­
U.R.S.S. In portul pescăresc Pctropavlovsk — Kaniciatski. Dc aici se tri­ din regiunea Sanok se pregăteşte în pre­ gă de cîtcva secunde. Instalaţia electro­ t ă d e 21 d e a n i . E a a a b s o l v i t F a ­
mit în întreaga ţară sute dc mii chintale dc peşte. Anul acesta ţara primeşte zent punerea în funcţiune a primei in­ nică cu transistori este alimentată dc o p r i c i n u i t lu i A r t h u r A r c h m u l t e
cu 2 milioane de chintale mai mult peşte dccît în aceeaşi perioadă a anului stalaţii de acest fel pentru răcirea artî- baterie uscată de 4,5 volţi. Nou tratament n e p l ă c e r i . E l a f o s t c o n c e d i a t c u l t a t e a d e m e d i c i n ă d e l a T r i n i t y
trecut. ficială a gazelor. d e m a i m u l t e o r i p e n t r u c u C o l l e g e d i n D u b l i n . A c u m ş a s e a n i ,
al herniei de disc s o s e a l a l u c r u c u 20 d e m i n u t e c it u l a v e a 15 p r i m ă v e r i , e a ş i - a f a l ­
Mina de argint Dr. Lyman Smith, profesor de chirur­ l u a n i c i o d a t ă t r e n u l , d e o a r e c e „ e l e s i f i c a t a c t e l e d c i d e n t i t a t e , i m -
î n t i r z i e r e . D c a s e m e n e a n u a p u t u t
b ă t r i n i n d u - s e c u t r e i a n i , p e n t r u a
v a t u n u l u i i m p r i m ă a c e s t u i a o m i ş ­
Ş t i a ţ i eă... c a r e b r u s c ă î n a p o i C i n d i n i m a p o m ­ în laboratoarele foto versity" din Chicago, a descoperit un d e v r e m e \ g e , u u d e l i m i t a i n f e r i o a r ă d e v i r s ­
gie ortopedică (a „Northwestern Uni-
p u t e a f i p r i m i t ă l a T r i n i t y C o l l e ­
p l e a c ă t o a t e c u 2 0 d e m i n u t e m a i
p e a z ă s i n g e l c in a r t e r e , s e
p r o ­
nou tratament, nechirui gical, al herniei
d u c e . d c asemenea, un efect
In plăcile şi filmele folosite la foto­
d e
r e c u l . U n n o u a p a r a t î n r e g i s t r e a ­ grafiat argintul este elementul de bază de disc. Este vorba dc un produs care t ă e d e 18 a n i.
sc află în sucul unui fruct tropical „Ca­
V i t e z a s c h i n r i i o r p o a t e f i c a d r a n i n v e r s a t . C i f r e l e s i n t d e s e ­ z ă a c e a s t ă m i ş c a r e . M u l t m a i s e n ­ în compoziţia chimică a emulsiei care nea papaya", care, sub numele dc pa-
m ă r i t ă p r i n l r - u n p r o c e d e u r e l a t i v n a t e i n v e r s şi a c e l e s c i n v i r l in s i b i l d e c i t e l e c t r o c a r d i o g r a f u l o b i ş ­ fixează imaginea. Cu ocazia developării paină, este binecunoscut dc cliimiţ.ti.
s i m p l u . L a p o r n i r e s c h i u r i l e s e li­ s e n s c o n t r a r c e l o r a l e c e a s u r i l o r n u it . e l d e t e c t e a z ă v a r i a ţ i i l e i n i m i i şi fixării imaginilor, o mare parte din După experienţe practicate pc cîini, în Un d octor neobişnuit
la i n d i v i z i c a r e a u f u m a t d o a r o
p e s c d c z ă p a d ă , d a r d e î n d a t ă c e o b i ş n u i t e . E l e s i n t d e s t i n a t e a fi argint ajunge în băile de developare şi care chimipapaina a reuşit să dizolve,
s i n t în m i ş c a r e , c ă l d u r a d e g a j a t ă f o l o s i t e in s a l o a n e d e c o a f u r ă şl ţ i g a r ă . fixare şi, pînă la urmă, este spălat şi din discul intcrvcrtcbraJ. numai partea
f a c e s ă s c t o p e a s c ă u n s t r a t s t i p e r - f r i z e r i e : c l i e n ţ i i v o r p u t e a c iti o r a U n d e n t i s t a m e r i c a n î n g r i ­ vărsat la canal. Recent, in R.F. Germa­ gelatinoasă care sc bombează, formînd „Serioja — strigă Nina Vladimirov- să vorbea cu adevărat. Mi s-a părut că
f i c i a l d e z ă p a d ă ş i a c e s t a p r o v o a c ă in o g l i n d a d i n f a ţ a lo r, f ă r ă a fi j e ş t e m a l f o r m a ţ i i l e t i n e r i l o r s ă i nă s-a realizat o instalaţie caic recupe­ hernia, şi nu şi partea fibroasă a dis­ na Inova. O pasăre ceva mai mare ca o este o farsă.
l u n e c a r e a . U n g i n d s c h i u r i l e c u s u b ­ n e v o i ţ i s ă î n t o a r c ă c a p u l . c li e n ţ i , i n d e m i n d u - i s ă e t n i e l a d i ­ rează argintul din soluţiile folosite în cului, dr. Smith a aplicat noua metodă stâncuţă, cu gîtul galben Şi ciocul roz, „Serioja, hai să cîiuâin
s t a n ţ e h i d r o f o b e ( c a u n e l e m a t e ­ f e r i t e i n s t r u m e n t e m u z i c a l e , d u p ă laborator. In urma experienţelor făcute îşi ridică capul şi răspunde cu o voce Pasărea şi-a deschis larg ciocul şî cu
P e n t r u a s a l v a p e ş t i i p r i z o ­ şi la bolnavii de sciatică provocată dc bărbătească : „Salut dragul meu !a.
r i a l e p l a s t i c e ) s c a d e a d e r e n ţ a l o r c a z . P e n t r u i n c i s i v i p r o e m i n e n ţ i , el s-a constatat că într-un laborator foto glas dc soprană dc coloratură a început
n i e r i i n t r - u n l a c i n g h e ţ a t . t n i b i o ­ licrnia de disc, obţinînd rezultate rapi­
l a p o j g h i ţ a d e a p ă ş i a s t f e l v i t e z a l o g american p r o p u n e s ă s e f a c ă r e c o m a n d ă sfl.ro/otmZ şi c l a r i n e t u l . mijlociu, in 5 orc şi jumătate au fost Am inai auzit păsări vorbind. Dar ele să eînte : In-la-la.
c r e ş t e c o n s i d e r a b i l . recuperate 251 grame de argint, 94% de si încurajatoare. sîsîiau, şuierau sau fluierau. Aceasta în- Mi-a venit să rid. Pasărea a rls după
u n o r i f i c i u in c r u s t a d e g h e a ţ ă şi C o p i i l o r a l c ă r o r d i n ţ i a u t e n d i n ţ a mine.
E n g l e z i i p u n la p u n c t u n p r o ­ s ă s e t r i m i t ă p e f u n d u l l a c u l u i u n s ă c r e a s c ă o b l i c , s p r e i n t e r i o r u l g u ­
d u s t e x t i l a l c ă t u i t d i n r ă ş i n ă s i n ­ j e t d e a e r c o m p r i m a t . A s t f e l , a g i ­ — Este pur şi simplu o mistificare —
rii. li s e r e c o m a n d ă s ă c i u t e d i n am spus eu.
t e t i c ă şi d i n p a i e t e d e a l u m i n i u . t a t e , p ă t u r i l e r ă m a s e l i c h i d e iş i c r o ­ — La revedere — mi-a răspuns pa­
E l v a p e r m i t e s ă s e f a b r i c e i m b r ă - i e s c s p r e s u p r a f a ţ ă u n c a n a l p e t r o m p e t ă . A c e s t e i n s t r u m e n t e m u ­ însemnări de pe marele şantier sărea, dînd din cap.
c ă m t n t e „ c u c o n d i ţ i o n a r e a u t o m a ­ u n d e l u m i n a a j u n g e l a a l g e l e z i c a l e s i n t p r i m i t e cu. m a i m u l t ă
t ă " , c a l d ă i a r n a ş i r ă c o r o a s ă v a r a . v e r z i c a r e î n c e p d i n n o u s ă p r o ­ p l ă c e r e d e c o p i i d e c i t a p a r a t e l e Această pi9ăre sc numeşte meina. Ea
d u c ă o x i g e n u l n e c e s a r p e ş t i l o r . este înrudită cu graurul nostru şi tră­
O î n t r e p r i n d e r e a m e r i c a n ă o r t o p e d i c e . B i n e î n ţ e l e s , v e c i n i i n u ieşte în India, Ceylon şi Indonezia. Pă­
c o n s t r u i e ş t e c e a s u r i d e p e r e t e c u O b u z u l c a r e i e s e d e p e ţ e a ­ s i n t î n t r e b a ţ i . Pe şantierul de la Porţile de Fier, de-a poate citi inscripţia P 21 — axul bara­ goe, numeroasele zone de construcţie sările meina din Indonezia sînt ţinute in
lungul malului sting al Dunării, şi-au jului, caic marchează locul de unde se se văd răspînditc pretutindeni, înfăţl-
dat întîîrtire o mulţime dc oameni a va ridica uriaşa construcţie ce va stă­ şînd în felul lor complexitatea şantie­ temple şi învăţate să spună rugăciuni.
Serioja este un dar al preşedintelui
căror activitate a rămas legată dc ma­ vili Dunărea. rului. Cir sînt de mari proporţiile ma­
Sukarno al Indoneziei. El trăieşte în la­
rile şantiere ale ţării, de Bicaz, Firiza, In acest punct sînt concentrate în relui şantier, aflat azi la începutul exis­ boratorul dc radiologie al Institutului
Argeş. prezent mari drăgi plutitoare cu o ca­ tenţei sale, nc-a spus deocamdată cî­ de chirurgie „Vişncvski". Pentru bol­
Aid. unde se dă lupta aprigă între pacitate de 300 metri cubi material ex­ tcva cifre estimative: excavaţiilc şi te- navi, Serioja este un adevărat medic —
pămînt şi apă, uriaşul fluviu vibrînd cavat şi depus într-o ora, ca şi dragii- rasamcntcle, de pildă, cele mai specifice el Ic ajută să-şî recapete sănătatea. Vor­
parcă de atîta forţă, frînge in două ne şi excavatoare care lucrează pc i:s- unor asemenea lucrări, vor însuma un bind şi cîntînd, pasăic.i îi distrează, îi
braţul de piatră al munţilor, tăindu-şi volum total dc circa 20 milioane me­ face să uite dc boală şi să fie mereu bi­
poartă pentru a ieşi la înlîlnîic cu Ma­ tri cubi. Se va urni deci din loc tot ne dispuşi.
rca Neagră. In cadrul acesta pitoresc, Carnet ds reporter al'îta pămînt şi piatră cît ar putea îm­
constructorii au început si dea viaţă plini încărcătura unui fantastic tren cu
impunătorului gigant. 4 milioane de vagoane.
Pe o zonă vastă s-au executat pînă Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de
acum sute de metri de galerii în ver- cat. Se execută haracamente, depozite, la întreprinderea de construcţii hidro­ Cauza incendiilor
sanţi, foraje speciale, încercări geoteh- diverse ateliere, instalaţii pentru aM- energetice, de Ia Institutul de studii şi
mcntarc.i cu apă potabilă şi industrială.
nice ale rocii de fundaţie, inclusiv cer­ proiectări hidroenergetice şi alţii des­ Nu trece zi ca în presă să nu apară
cetări prin metode geoscismice, caro­ Un program elaborat în comun de făşoară în continuare lucrările. Aici, in ştiri despre puternice incendii cc au
taj electric şi altele. S-au făcut ridi­ specialiştii celor două ţări asigură des­ preajma plăcii dc marmură care mar­ loc în diferite colţuri ale lumii. Mni
cări topografice amănunţite ale relie­ făşurarea în mod coordonat a lucră­ chează locul dc unde'sc va înălţa vii­ ales în S.U.A. Incendiile provoacă mari
fului albiei sub apă şi a malurilor, pre­ rilor de construcţii de pc cele două torul baraj, sondorii forează zeci dc pierderi. Statisticile arntă că în anul
cum şi planurile întregii suprafeţe a maluri. Programul, care sc încadrează metri către necunoscutele taine ale pă- 1962 în S.U.A. pagubele provocate dc
lacului dc acumulare. Intr-un volum îrl graficul general elaborat de Comi­ mîntului: minerii dăltuite drum prin incendii s-au ridicat la 1.59O.C3O.O0O
mult sporit s-au executat lucrări dc sia mixtă romîno-iugoslavă pentru Por­ pînza subterană a viiturilor de apă. Se dolari, iar numărul morţilor la 11.SOC.
cercetare hidrologică a regimului ape­ ţile de Fier, prevede termenele la care întocmesc detalii de hărţi; re corelea­ Care sînt cauzele care provoacă a-
lor, gheţurilor şi aluviunilor. S-au stu­ urmează să fie atacare şi terminale di­ ză date. A început construcţia marilor ceste incendii? In majoritatea cazurilor
diat rezervele de materiale de cons­ ferite faze şi părţi de construcţii. batardouri. neglijenţele în construirea iiP'tăt^or
trucţii locale: nisip, pietriş, piatră de Problemele tehnice, economice şi ju­ Nu peste multa vreme, Ia adăpostul industriale şi nerespectarea măsurilor
construcţie. ridice de o deosebită complexitate, care lor se vor construi cele două centrale elementare de prevenire a incendiilor.
Constructori şi mecanici, betonişti, s-au ridicat pentru realizarea acestui şî ecluzele. In acest timo, navigaţia se Propagarea incendiilor este uneori uşu­
dulgheri şi mineri — folosind auto­ obiectiv, au fost rezolvate prin acor­ v.a face prin mijlocul albiei, rămasă li­ rată de sistemul de construcţii moder­
camioane, autobasculante dc marc ca­ dul şi convenţiile încheiate între cele beră. După aceasta s^ va trece treptat ne din oţel şi beton, clădiri care ocu­
pacitate, excavatoare, buldozere — au două ţări pe baza deplinei egalităţi in la construirea barajului, situat în mij­ pi suprafeţe mari, fără să existe puncte
început să însufleţească locurile din drepturi şi a avantajului reciproc. locul albiei, iar navigaţia se va efectua dc întrerupere. Scheletul metalic nu
preajma localităţii Gura-Văii. Aproape Am vizitat înr.r-una din zilele tre­ prin ecluze. Cînd vor începe si pro­ arde, dar la o temperatură de 4006C.
dc intrarea în sat s-a deschis şantie­ cute o formaţie de lucru dc pe şantier. ducă energie, primele agregate ale hi­ işi pierde rigiditatea, sc încovoaic şî
rul grupului social al constructorilor. Şeful de ccliipă, Gheorphe Neagoc, nc-a construcţia sc surpă.
Au şi prins să sc ridice primele blocuri vorbit despre munca de aici. Oamenii drocentralei, inima uriaşului de la Por­ Tocmai de aceea, la construirea clă­
pentru familişti. Pînă la iarnă, aici vor din formaţia (ui, muncitori angajaţi de ţile de Fier va pulsa, răspîndind forţa dirilor industriale *; de locuit trebuie
curînd, se mîndrcsc cu răspunderea ce şi lumină pe întinsele artere ale ţârii... avut în vedere, nu numai rezidenta
fi găzduiţi 2.000 de oameni.
OLANDA. — Gemenii Lăute nbach din Demunî, provincia Foiesland, au început săptămîna trecută le revine. Sînt oameni încercaţi pe ma­ statică a clădirii, ci si comportarea
cursurile şcolii elementare. Nu departe dc comuna Gura-Văii se rile şantiere. Dc aici, din împrejurimile GH. BRATESCU-GH. FLOREA materialelor respective în caz de In­
IN FOTO : Ţ * plecarea spre şcoală cci patru gemeni lîngă bicicletele lor îşi iau la revedere dc la părinţi. ridică o piramidă dc lemn, pe care se punctului de lucru al echipei lui Nea- (transmis prin Agcrpres) cendiu.