Page 87 - 1964-09

Nr. 3030 Pag. 3
Drumul soci

In privinfa calităţii apartamentelor E IV

D U J M E A
Mai sîiit multe de făcut Ş TUNTEJ Ş I TEHNICII

Anul acesta, în regiunea noastră, con­ Bucureşti, nu i-a tras la răspundere pen­
tinua sa se construiască numeroase a- tru modul superficial în care. muncesc.
parta.mcnte. Multe din cele planificate Se parc că la Vulcan, anul acesta,
au şi fost date în folosinţă, iar în ur­ calitatea instalaţiilor este în regres. Ro-
mătoarele zile vor fi terminate încă bineţii dc manevrare a apei dc la la- Pe scurt despre razele cosmice
vreo 400 în oraşele Deva, Brad, Cugir voarc sînt montaţi strîmb. îngropaţi
Şi în Valea Ţiului. în perete. Conductele de la instalaţia
Numeroasele apartamente ce se vor dc încălzire sînt îngropate în tencuială in fiecare moment al vieţii sintem teză extrem dc marc, atingînd viteza avut efecte asupra sănătăţii călătorilor
construi în acest an vor completa cu fără a fi izolate. Din cauza aceasta, la bombardaţi dc un număr infinit de luminii (aproximaiiv 300.000 km pe se­ în spaţiu.
frumuseţea lor oraşele regiunii . Majo­ darea în folosinţă, cu siguranţă că ten­ „agenţi ai spaţiului cosmic". Nu putem cundă). Atmosfera Pămîntului nu are Cel mai important rezultat care ar
ritatea lor, reunite în ansambluri arhi­ cuiala va crăpa. La blocurile E 4 şi să ne eschivăm în faţa acestei invazii efecte încetinitoare asupra acestor raze putea fi atins de studierea razelor cos­
tectonice mari. vor forma adevărate E 5, ieşirea conductelor din ziduri sau chiar dacă ne-am refugia în adăposturi şi ele pătrund profund în scoarţa te­ mice ar fi fără îndoiala să se descopere
cartiere. Prin ele oraşelor noastre li se planşec nu s-a făcut prin ştuţuri de la mai mulţi kilometri sub pămînt. restră. mijloacele care ar permite folosirea
va imprima o nouă tinută. Tocmai de protecţie. E o condiţie elementară şi Aceşti agenţi sînt „misterioasele" raze Cercetătorii n-au putut pînă în pre­ uriaşei lor energii pentru scopuri paş­
aceea, calităţii execuţiei trebuie să i se nu ştim cum dc a putut fi trecută atît cosmice a căror existenţă, a devenit zent dccîc să se mulţumească cu ipo­ nice. Se poate prevedea ziua în care
acorde atenţie deosebită, finisajele ex­ de uşor cu vederea. Maistrul I. Văduva cunoscută abia de 50 de ani. Cu toate teze sau „presupuneri" ştiinţifice cu raze cosmice vor fi folosite pentru a
terioare şi interioare fiind de natură care răspunde dc lucrările de instalaţii că progresul tehnic din ultimii ani a privire la originea razelor cosmice şi la încălzi casele, pentru a furniza ener­
să-l facă pe orice trecător să exclame este în măsură sa lămurească acest lucru. permis un studiu detailat al particule­ natura „generatorului cosmic", care le gie fabricilor, sistemului de transport,
satisfăcut : „E frumos. îmi place In S-au mai întîlnit şi alte deficienţe lor care constituie aceste raze şi al com­ pilotează prin spaţiu. Se presupune că pentru a deplasa munţii ctc., ctc.
majoritatea oraşelor unde se constru­ care am putea spune că sînt caracte­ portării lor în apropierea Pămîntului, aceste raze iau naştere în galaxia noa­
ieşte, colectivele şantierelor prin efor­ ristice tuturor şantierelor din Valea originea lor continuă să fie un mister stră, cunoscută în genera! sub numele
turi susţinute reuşesc să imprime lucră­ Jiului. La multe din blocurile date deja pentru fizicieni. de calea lactee, şi că sînt provocate dc
rilor o ţinută corespunzătoare, iar pen-: în folosinţă se întîlnesc tîmplării mon­ Razele cosmice nu sînt cu adevărat explozia unei stele. Energia eliberată cu
tru strădaniile lor beneficiarii le con­ tate necorespunzător. îmbinările dife­ raze în sensul razelor solare. Ele sînt ocazia exploziei unei „supernove", de Folosirea vidului pentru
feră calificative de bine şi foarte bine. ritelor elemente ale acestora ca : tocuri, mai curînd un şuvoi constant de parti­ pildă, este aşa de mare incit cca mai
La Cugir, Brad, Deva, Lupeni şi în alte cercevclc, iu loc să fie făcute cu lioltz- cule subatomice, în cea mai marc parte puternică explozie termo-nucleară efec­ transportarea m ărfurilor
localităţi lucrările efectuate de construc­ şuruburi, sînt bătute în cuie. Cercevc- nuolee atomice ale unor gaze foarte tuată pînă acum de oameni n-ar fi în
tori poartă amprenta preocupării pen­ lele dc la ferestre n-au colţari meta­ uşoare, ca hidrogenul şi heliul. Aceste comparaţie cu aceasta decit o neînsem­
tru o calitate tot mai bună. lici, la geamuri lipsesc în general pu- particule sînt- atît dc minuscule incit nată „pîlpîire". Se mai consideră că In Statele Unite sc folosesc dc citn-
va vreme cărucioare transportoare care
^ Tov. îng. Ion Giurgiu, şeful ser­ ferclc, iar în cazul că s-au pus, sint sînt, în comparaţie cu un grăunte dc soarele este o altă sursă a razelor cos­ utilizează vidul pentru a ridica şi fixa
viciului C.TC. din Trustul regional, montate necorespunzător şi cad. Mulţi nisip, ceea ce ar fi acest grăunte de mice. S-a stabilit definitiv legătura care încărcătura.
spunea despre aceste colective că „aici, dintre constructori motivează ca ei nu Din frumuseţile regiunii noastre. .Vedere spre peştera Bolii. ^ nisip în comparaţie cu globul pămîn- există între incidenţa pătrunderii cjc Partea din faţă a căruciorului este
cu mijloacele de care dispun, toţi se pot asigura o calitate bună a montaju­ tesc. raze cosmice şi activitatea petelor so­ prevăzuta cu o placă verticală perfora­
străduiesc să realizeze ceva bun. Cum lui datorită tîmplărlilor ude care le Energia potenţială cuprinsă în fieca­ lare. Petele solare sînt explozii perio­ ta dc capetele unur conducte aspira­
fac ? In primul rînd maiştrii controlea­ sînt livrate dc furnizori. In parte e ade­ re dintre aceste particule este atît de dice, care se produc Ii suprafaţa Soare­ toare.
ză zilnic calitatea execuţiei. împreună vărat. dar dc ce pe şantiere uşile Şi fe­ mare îneît dacă această particulă ar avea lui şi care se repetă în cicluri. Activi­ Cîud placa este în contact cu încăr­
cu şefii de brigăzi întreprind cu regu­ restrele n-au locuri optime de depozi­ d in p r o d u s e le u z in e i dimensiunile unui grăunte de nisip, ea tatea razelor cosmice este mai marc în cătura, o pompă care provoacă vIJ
laritate controale pe faze de opera­ tare si sînt ţinute în ploaie (cazul tîm- ar putea dezintegra pămîntul întreg. cursul acestor cicluri dc pete solare. intră în funcţiune şi aspiră acrul prin
ţiuni şi efectuează chiar recepţii pe pliriilor dc la blocul E 1 din Petri- Nu toate particulele razelor cosmice Razele cosmice prezintă un interes conducte, In felul acesta, obiectul dc
flux. Tehnicienii din serviciul C.T.C. la)? 99S® PeceiBîl»B#ie 66 C u g irs posedă aceeaşi energic (măsurata în uni­ deosebit pentru cercetătorii ştiinţifici, transportat este perfect fixat. Pentru a
sînt întotdeauna primii care sesizează Dacă cutreieri apartamentele date tăţi de viteză) atunci cind se apropie din mai multe motive. Cu toate că ele descărca încărcătura este suficient să
neajunsurile şi caută ei înşişi să lc re­ deja în folosinţă sau chiar cele aflate de pămînt şi unele chiar nu reuşesc si au bombardat Pămîntul timp dc mili­ se oprească funcţionarea pompei.
medieze cit mai operativ. Şantierele în execuţie, fără să vrei (prea se repetă M u ş in a d e s fîă ia i 99A ! b a ! u x 46 pătrundă în atmosfera pămîntului. Par­ oane dc ani fără să provoace cicctc Acest procedeu a dat naştere unei
evidenţiate mai sus efectuează cu mul­ des), observi că finisajele în spatele e- ticulele cele mai lente şi a căror ener­ dăunătoare, se consideră în prezent că metode şi mai noi dc manevrare prin
tă conştiinciozitate atît în laborator cit lementelor de instalaţii sînt făcute sub ♦ De 2,2 ori mai multe maşini de spălat gie este de ordinul a zece mii dc mi­ ele au jucat un rol important în se­ intermediul vidului, aşa-numita metoda
şi în teren, studii permanente asupra orice critica sau nu sînt executate de­ O M ulte mu!(umiri lioane dc eleotrovolţi sau inferioară şi lecţia naturală : adică ele au influenţat a „vidului intern'', prin care aerul este
agregatelor, cimentului şi betoanclor, loc. Tencuielile sînt lăsate nedrişcuite, ♦ înalta calificare — o trăsătură a întregului colectiv cele care se apropie de Pămînt sub un­ evoluţia organismelor vii pînă la forma absorbit chiar din interiorul baloturilor
fac analize preliminare asupra oţeluri­ în băi, în dosul vanelor, de cele mai ghiul dc o secundă sînt adesea prinse lor actuală. Cu toate că organismele şi al pachetelor. Această metodă este po­
lor beton utilizate. Un control rigur09 multe ori vopsitoriile nu se mai fac. Ideea s-a născut la începutul Iui ’60. părătorii spun despre ele: „Sînt maşini în cimpul magnetic al Pămîntului şi vii s-au „obişnuit" cu această constan­ trivită în mod special pentru mărfurile
se face St în timpul punerii în lucru a Exemplu ; blocurile E 2 din Petrila, Unii au întîmpinat-o cu entuziasm, alţii bune!" şi trimit pe adres-a uzinei scri­ formează centuri dc radiaţie în jurul tă pătrundere de raze cosmice, ele au neambalate aşezate în saci din materia­
betoanolor şi armăturilor. La maiştri C 2, C 3 din Lupeni ctc. cu rezerve oarecum justificate. Maşina sori de mulţumire. Munca de con­ Pămîntului la diferite altitudini. Au suferit totuşi unele schimbări minore le impermeabile la aer (de exemplu din
există în permanenţă o carte a betoa- Aspectele enumerate mai sus întă­ de spălat rufe era un produs cu totul cepţie continuă. Inginerul Ovidiu A- fost detectate două centuri denumite în celulele lor, schimbări care se trans­ material plastic). Vidul creat intern
nelor, unde se consemnează caracteris­ resc convingerea că iu direcţia îmbu­ nou, pretenţios. Nu existau proiecte, nu gliceru şi colectivul său pregătesc intro­ de radiaţie internă şi externă ; cea mai mit din generaţie în generaţie prin provoacă intr-o oarecare măsură coeziu­
ticile betoanelor utilizate. Aici, şefii nătăţirii calitative a execuţiei mai sînt erau adaptate maşinile pentru noile ce­ ducerea în fabricaţie a încă două noi apropiată încercuieştc Pămîntul la o ereditate. nea articolelor, formînd astfel blocuri
de brigăzi, majoritatea constructorilor, încă multe dc făcut. Ca rezultatele să rinţe. Ceea ce exista atunci la uzina „30 tipuri de maşini „Albalux” 4 şi 5 — altitudine de 600 pînă la 5.000 km, iar Razele cosmice sînt, de asemenea, o compacte, care devin uşor dc mani­
dau dovadă de disciplină în muncă". fîe neîncetat mei buna, conducerile ce­ Decembrie* din Cugir, erau oamenii, simple dar deosebit de elegante şi prac­ cealaltă la aproximativ 12.000 pînă la cauză directă a fenomenului aurorei pulat.
Un simplu „tur de orizont" pe şan­ lor două grupuri din Lupeni şi Petro­ specialişti cu o bogata experienţă. Ei au tice. 60.000 km. Lipsa dc atmosferă la aceste polare, adică a perturbaţilor electrice
tierele din regiune, aparţinătoare şani, a şantierelor aparţinătoare aces­ hotărit totul. In secţie, acolo unde prinde viaţa ma­ altitudini constituie un mediu fără re­ din regiunile australe şi boreale ale
T.R.C.H., este de natură să scoată în tora, sub îndrumarea organizaţiilor de Fost ucenic, apoi muncitor în uzină, şina, colectivul îşi înscrie preocupările zistenţă pentru mişcarea particulelor Pămîntului, care dau iluzia unei veri­
evidenţi faptul ca nu pretutindeni ca­ partid, vor trebui să traducă în viată astăzi inginer şi posesor a două bre­ în direcţia realizării exemplare a preve­ cosmice. Ele nu cheltuiesc astfel decit tabile „simfonii" luminoase pe cer. Ultrasunetul
litatea execuţiei ocupă un Ioc central neîncetat toate măsurile stabilite de vete dc invenţii, Ovidiu Agliccru a stu­ derilor planului. Muncitorii şi maiştrii foarte puţin din imensa lor energie po­ Aceste perturbări sînt provocate de
în preocupările constructorilor. Se pare conducerea Trustului, măsuri ce se ela­ diat şi aşternut pe hîrtia de calc contu­ cu înaltă calificare, Ion Cornca, Vasilc tenţială. particulele razelor cosmice prinse în şi industria mobilei
că pe şantierele din Valea Jiului se în- borează cu prilejul unor controale în­ rurile viitoarei maşini. Ion Brustur şi Cioran, Dumitru Butnaru, Zoltnn To- Multe particule care pătrund în at­ cimpul magnetic al Pămîntului.
tîlnesc cele mai multe deficienţe. La Pe- treprinse de serviciul C.T.C. din trust. Ion Pop, de la serviciul tchnolog-şcf s-au moş şi alţîi — uzina întreagă poate fi mosfera Pămîntului se ciocnesc cu ato­ La începutul cercetărilor cu privire
Oamenii de ştiinţă dc la Institutul
trila, de pildă, hidroizolaţia blocurilor De asemenea, este necesar ca tehnicie­ ocupat de stabilirea tehnologici de fa­ denumită un colectiv de specialişti — mii care formează atmosfera. Această b zborurile cosmice ale unor rachete ucrainean dc cercetări ştiinţifice în do­
E 2, E 3 şi E 4 executată în subanîrc- nii C.T.C. din şantiere să efectueze bricaţie, dc perfecţionarea ei. Iar în sec­ sînt mereu preocupaţi de sporirea pro­ ciocnire are drept rezultat că particu­ cu echipaj, razele cosmice au dat multă meniul prelucrării mecanizate a mate­
priză de întreprinderea 3 Izolaţii ..Ini chiar la furnizori recepţia riguroasă a ţie, Bazil Popa, Maxim Oană. Nicolac ductivităţii muncii şi îmbunătăţirea ca­ lele pierd din energia lor şi explodează bătaie de cap astrofizicienilor. Riscul rialului lemnos au elaborat un vibra­
Bucureşti este total necorespunzătoare. lîmplăriilor de lemn si metalice, exe­ lităţii maşinii. Prin organizarea judicioa­ adesea. Multe raze cosmice reuşesc să unor maladii provocate dc radiaţia ra­
Plăcuţele prefabricate nu sînt bhu- cutate dc către sectorul I.P.I.P. din Lî- Simedru au pus la punct maşinile. In­ să a fluxului tehnologic, folosirea mai ajungă la suprafaţa Pămîntului sub o zelor cosmice era considerat destul dc tor ultrasonic original care topeşte la­
mate De toată suprafaţa, stratul de praf vezeni si LO.LL, Petroşani. Extinderea tr-un timp scurt, dar cu o matura bună a maşinilor şi utilajelor şi adapta­ formă fragmentară şi cu energia mult mare. Zborurile cosmice întreprinse dc curile. Folosirea (ui reduce cu 50—70
la sută consumul dc solvenţi obişnuiţi.
hidrofob nu este compactat prin vi­ sistematică şi minuţioasa a controlului chibzuinţă, s-a născut prototipul — rea celor mai potrivite SDV-uri, pro­ redusă. către cosmonauţii sovietici şi cei ame­ Totodată, lacul sc usucă cu mult mai
brare ci numai bătut cu oicioarele, nu pe faze dc lucrări, extinderea prerecep- maşina de spălat rufe „Albalux" 1. Cercetătorii acordă un interes deose­ ricani în cursul ultimilor ani au de­ repede pe suprafaţa mobilei. Primul a-
sînt respectate pantele de scurgere a ţiei (în Valea Jiului nu se prea face), Şi apoi producţia de scrie. ducţia dc maşini a sporit dc 2,2 ori, bit razelor cosmice, care dezvoltă o vi­ monstrat însă că razele cosmice nu au
apei, Ia terase rostul de tasarc şi dila- eşalonarea mai justă a lucrărilor de con­ Contactul primelor „Albalux" cu be­ iar productivitatea muncii cu aproape parat pentru topit lacul a fost deî.\
montat la Combinatul mobilei din Ji-
taţic nu este hidroizolnc conform pro­ strucţii cu cele de instalaţii, precum şi neficiarii a fost aşteptat cu emoţii. De S0 la sută. tomir.
iectului — iată doar cîteva deficienţe efectuarea pregătirilor pentru iarnă încă la propunerile beneficiarilor s-a pornit ...Elegantă şi modernă, utilă şi practi­
semnalate numai la execuţia unei sin­ dc pe acum, vor fi măsuri care vor la proiectarea unei noi maşini care să că, maşina de spălat rufe „Albalux", re­ Burghiu cu fotoni Colaboratorii institutului au creat, de
gure terase. Aceasta dovedeşte că în conduce la realizarea unor lucrări ca­ întrunească armonios modernul cu uti­ asemenea, o instalaţie ultrasonică pentru
primul rînd meşterul care răspunde dc litativ mult mai suuerioare şi deci la comandă prin prestigiul său un colectiv La Institutele de cercetări ştiinţifice temperaturii şi mal ales presiunii enor­ lipit piesele dc lemn. Operaţia tehno­
lucrare şi apoi conducerea şantierului obţinere^ calificativelor maxime la re­ lul, eleganţa cu trăinicia. harnic, entuziast, cu o calificare supe­ din Uniunea Sovietică ie experimen­ me pe care o exercită. In felul acesta, logică durează între 5—6 zecimi dc se­
nu au controlat felul cum îşi desfăşoa­ cepţiile efectuate de beneficiari. Aşa au apărut „Albalux" 2 şi 3, cu rioară. tează noi maţini-unclte cu fotoni pen­ în cîteva minute pot fi forate găuri cundă, adică cu mult mai repede decit
prin metodele cele mai moderne cu aju­
ră munca izolatorii întreprinderii din A, OARGA performanţe şi calităţi superioare. Cum­ ■ L. MAGUREANU tru prelucrarea metalelor. Un mănunchi extrem de fine in diamante sau orice
de fotoni, ţîşnind dintr-un aparat, per­ metal dur, operaţie care înainte nece­ torul curenţilor de înaltă frecvenţă, fo­
forează uşor orice material, datorită sita cîteva zile. losite pînă acum Ia lipit.
D R U M U R I L E R A I O N U L U I ILIA,

CÎT M A I BINE ÎN T R E Ţ IN U T E

Deputaţii şi invitaţii prezenţi la ulti­ dc 238.000 leî. Cu bune rezultate au In acest an au fost Întreţinute drumuri începute, Iar unele drumuri raionale
ma sesiune a Sfatului popular raional muncit comitetele executive ale sfatu­ raionale şi comunale pe o lungime de sînt încă impracticabile, îngreunînd
11 ia, au avut prilejul să analizeze o pro­ rilor popvtlare comunale Bătrîna, Furc- 330 km. Printre acestea se numără sec­ buna circulaţie a autovehiculelor. Ast­
blemă deosebit de importantă. Esie şoara, Alinaş-Sclişte, Cărmăzîneşti şi toarele Bmuiene-Băiţa-Ormindea, Ilia- fel, nu s-a reuşit ca podurile dc pe
vorba de preocuparea Comitetului exe­ Vărmaga caic au reuşit să construiască V01 ţa-Visca, Roşcani-Dohra-Gurasada- drumul raional Ilia-Brctea să fie ter­
cutiv al Sfatului popular raional Ilia Şi să întreţină în bune condiţii dru­ Carmăzincşii, Lăpugiu Infcrior-Lapugiu minate, iar drumul comunal Sîrbi-Du-
pentru îndeplinirea sarcinilor dc plan murile şi podurile din ra2a comunelor Superior, Zam-Almaş-Selişte şi altele. meşti este încă în faza dc început. In
în sectorul dc drumuri şi poduri. respective. Un factor important care a contri­ ce priveşte întreţinerea drumurilor, deşi
întreţinerea şî repararea drumurilor Pentru îmbunătăţirea reţelei de dru­ buit la realizarea preţului de cost al planul lucrărilor pe raion a fost înde­
şi podurilor constituie o problemă dc muri şi poduri, în raionul Ilia, în anul lucrărilor de drumuri şi poduri, l-a plinit, uncie sectoare ca Şoimuş-Ccrtej
stat. căreia partidul şî guvernul nostru 1964, s-a alocat din bugetul loca! suma constituit participarea cetăţenilor la şi Brctca-Brăuişca, prezintă unele deni­
îi acordă o atenţie deosebită. Sumele de 1.100.000 lei şi un volum de lu­ lucrări prin muncă patriotică. Ei au velări. sînt degradate. Dc asemenea
alocate pentru lucrările de drumuri şi crări din contribuţia în muncă de prestat în acest an 50 000 ore muncă unele drumuri comunale ca cele din
poduri au crescut an de an şi în raio­ 681.000 Ici. Aceste mijloace băneşti şî patriotică. Desigur că executarea unui Brănişca, Certe}, Hărăti, Şoiinuş şi al­
nul Ilia. Astfel. în anul 1964, în raio­ fizice au fost destinate pentru întreţi­ mare volum dc lucrări a contribuit la toie sînt rău întreţinute.
nul Iha s-au alocat fonduri în valoare nerea a 425 km drumuri raionale şi îmbunătăţirea transportului în raionul Sesiunea a aprobat o hotărîre care
de 1.100.000 Ici reprczcntînd o creş­ comunale, întreţinerea, repararea şi Ilia. prevede noi măsuri pentru întreţinerea
tere de 48 la sută faţă de anul trecut. construcţia a 20 poduri, amenajarea a Lucrările sesiunii au scos în evidenţă drumurilor din raionul Ilia. Puse în
Tinînd cont de sarcinile care ii stau în 240 ni.1 ziduri de sprijin precum şi şi unele deficienţe care s-au manifestat aplicare, obiectivele stabilite vor con­
faţă. Comitetul executiv al Sfatului alte lucrări. La întocmirea propuneri­
popular raional Ilia, sub îndrumarea lor de plan pe anul 1964 s-a avut în în activitatea comitetelor executive ale tribui la asigurarea unei circulaţii co­ R. P. CHINEZA: — Maşină dc perforat (6 metri), proiectată şt executată în prezent la Uzina de maşîni-
Comitetului raional de partid, a acor­ vedere importanţa ce o prezintă fiecare sfaturilor populare privind întreţinerea respunzătoare în acest raion. unelie din Şanhai. Această maşină măsoară 21 metri în lungime, putîod să găurească un orificiu interior cu un dia«.
dat în permanenţă o atenţie crescîndâ traseu în viaţa economică a raionului drumurilor. O serie de lucrări n-au fost V. ALBU metru de 150 mm, pe o adâncime de 6 metri. 1
acestei probleme. Datorită preocupării Ilia. Fiecare obiectiv propus a fost
de care a dat dovadă, numai în ultimii analizat în parte stabilindu-se lucrările
doi ani, din fondurile alocate din buge­ ce se vor executa precum şi sumele
tul local şi prin contribuţia în muncă necesare. Pentru asigurarea bazei ma­ ci ele au avut Ioc cu cîteva luni îna*
şi mobilizarea cetăţenilor la acţiunile teriale s-.iu încheiat din timp con­ DIN ISTORICUL JOCURILOR OLIMPICE inie, în iunie, la Stocliholm.
patriotice în raionul Ilia s-au con­ tracte cu furnizorii, livrările de ma­
struit 32 poduri şi podeţe şi s-au în­ teriale fiind eşaionatc pe trimestre în A XVII-a Olimpiadă
treţinut drumuri raionale şi comunale funcţie dc planul dc producţie. De a-
pe o lungime de 305 km. La execu­ semenea au fost întocmite din timp pro­ (Roma, 1960)
tarea lucrărilor de poduri au fost apli­ iectele dc execuţie a lucrărilor. A Xl-a Olimpiadă fixase ca loc de desfăşurare al următoa­ A XV-a Olimpiadă stadionului „Melbourne Crikct Grouiul",
cate o serie de procedee avansate prin­ In vederea realizării lucrărilor pro­ rei olimpiade oraşul Tokio. Datorită în tribunele căruia luaseră loc peste Pc o căldură înăbuşitoare, circa 5.960
tre care $i înlocuirea materialului lem­ puse a se executa prin contribuţia în insă situaţiei dîn Extremul Orient, pro­ 100.000 dc spectatori. dL* atleţi din 80 dc ţări au defilat li 25
nos din infrastructuri şi suprastructuri muncă a cetăţenilor, s-a întocmit încă (Berlin, 1936) (Helsinki, 1952) La întrecerile desfăşurate acî, la an­
cu beton simplu şi beton armar, mă- dîn anul 1963 planul de lucrări pe anul Dc unde la început Germania hitle- vocată dc atitudinea militarîştilor japo­ tipozi. cel mai marc număr dc medalii august 1960 în faţa spectatorilor de pc
rindu-se considerabil durabilitatea con­ 1964 în funcţie de numărul de zile ristă s-a ridicat împotriva Jocurilor nezi, Comitetul Olimpic a hotărit ca 80.000 de spectatori s-au ridicat in le-a obţinut echipa sovietică (37 meda­ Stadionul Olimpic din Roma, desclti-
strucţiilor. In aplicarea acestei metode braţe şi zile atelaje stabilite la fiecare Olimpice, refuzînd un timp să accepte locurile să aibă loc la Helsinki. Ca ur­ picioare salutînd intrarea pe stadionul lii de aur, 21 medalii dc argint şi 30 2Înd cea mai fructuoasă dintre toate
ediţiile de pînă acum ale jocurilor. La
comitetul executiv a avut în vedere comuna. In urma acestor măsuri s-a hotărîrea luată în 1951 de Comitetul mare a izbucnirii celui de-al doilea răz­ din Helsinki a vestitului atlet finlandez medalii dc bronz), depăşind nev echipa
faptul că în raionul Ilia există o marc reuşit ca planul de lucrări să fie în­ Olimpic Internaţional ca cca dc-a Xl-a Panvo Nurmi. care, aprinzind cu tra­ S.U.A. încheierea acestora s-a putut stabili un
rezervă dc material petros corespunză­ deplinit în mod ritmic. Astfel, planul ediţie să se desfăşoare la Berlin, ea s-a boi mondial, în septembrie 19*9 Olim­ diţionala torţă focul din urna olimpi­ Ca şi în ediţia precedentă s-a evi­ bilanţ fără precedent : S3 recorduri
tor executării lucrărilor dc poduri şi valoric anual la întreţineri şi reparaţii răzgîmlit ulterior, mizînd pc cîştîga- piada din 1940 nu a mai putut avea că. inaugura în acest fel cca dc-a XV-a denţiat în mod cu torid deosebit un olimpice întrecute sau egalate. Numai
întreţinerii drumurilor. Prin folosirea curente 9 fost îndeplinit în proporţie rca dc capital politic dc pc urma ţine­ loc. Războiul a făcut ca nici în 1944 Olimpiadă. alergător pc distanţe lungi, atletul so­ la probele atletice an fost stabilite 13
materialelor din resurse locale, preţul dc 73 la ;utâ, la reparaţii capitale dru­ rii Olimpiadei la Berlin. să nu poată avea loc Jocurile Olimpice. A fost o participare record: 5.867 de vietic Vladimir Kuţ, care a cîştigat recorduri mondiale. Cele trei recorduri
dc cost Ia lucrările tic drumuri şi po­ muri şi poduri în proporţie dc 135 la Au participat în total 4.096 de spor­ sportivi din 69 de ţări. Pentru prima două medalii dc aur la 5.000 mciri şi olimpice antebelice caic nu putuseră fj
doborîte — 10.3” în proba de 100 metri
duri a fost redus simţitor, în anul sută, iar I* lucrările prîn contribuţia tivi, rcprezcntînd 42 de ţări. Cu acest dată a participat la Jocurile Olimpice 10.000 metri, învingîndu-şî categoric to|i
1963 realizîndu-sc economii în valoare în muncă in proporţie dc 91 la sută. A XlV-a Olimpiadă echipa U.R.S.S., care s-a comportat adversarii. plat bărbaţi, 11,5" — 100 metri plat
prilej s-a statornicit practica transpor­ excelent obţinînd 15 medalii de aur. femei. 8.06 metri — săritură în lungime
tării torţei olimpice dîn Grecia, unde La Jocurile de la Helsinki au fost Mai este dc menţionat succesul atle­ bărbaţi — nu au mai putut sta în pi­
au luat naştere jocurile, şi pînă la lo­ (Londra, 1948) doborîte numeroase recorduri. Numai ţilor australieni Bettv Cuthbcrt ŞÎ SImţ- cioare în fata impetuozităţii germanu­
cul de desfăşurare a Olimpiadei. Ia atletism din cele 33 dc probe des­ Icy Strîcklcnd. al atletului francez Mi- lui A. ilarry şi atletei americane dc
In august 1945, cînd cel de-al doilea
Despre evidenta rezultatelor aur — 39 — a fost obţinut de Germa­ război mondial a luat sfîrşit o dată cu făşurate au fost stabilite noi recorduri al înotătorilor ţării gazda. culoare, Wilm.i lludclph (S.U.A.), care
Cel mai mare număr de medalii dc
motin (locul l la maraton), precum şi
au parcurs suta dc metri în 10,2 şi
nia ; S.U.A. au obţinut 24 de medalii capitularea Japoniei după cea a Ger­ !a un număr dc 27 de probe. Romînia a obţinut la Melbourne cel respectiv 11”. şi a săritorului negru R.
Eroul indiscutabil al acestei Olimpia­
maniei naziste. Comitetul Olimpic In­
în întrecerea socialistă dc aur, iar Ungaria 10. ternaţional a decis ca ediţia a XIV-a de a fost Emil Zatopek, „locomotiva mai marc succes din întreaga istorie a Boston — S-. 12 metri.
Teoriile rasiste ale hitleriştilor au în­
participării sale la Jocurile Olimp'ca.
O marc surpriză a produs atletul
registrat un răsunător eşec prin fap­ a Olimpiadei să se desfăşoare la Lon­ cehoslovacă”, czre a cîştigat nu mai Prin cele cinci medalii dc aur obţinute etiopian A bebe Bikila, caic, participînd
întrecerea socialistă pentru îndeplini­ ţa întrecerii se face în funcţie de aceste tul că erou! Olimpiadei de la Berlin dra, în iulie 1948. puţin de trei întreceri : 5.000 metri, de Linca (box), Şt. Petrescu (pisto'.-vi- pentru prima oară la o cursă interna­
rea în cele mai bune condiţiuni şi îna­ criterii stabilite. nu a fost un reprezentant al „rasei su­ La Olimpiada de la Londra, denumi­ 10.000 metri şi maratonul. In patri­ le/.ă), Lcon Rotman (canoe-simplu, vi­ ţională. .1 cîştigat proba dc maraton,
inte dc termen a sarcinilor de produc­ Pentru popularizarea şi stimularea e- perioare" ci negrul american Jcsse tă „a prieteniei", au participat 4.468 de moniul familiei Zatopek a maî intrat teză şi fond), echipajul Ismailciuc-Du- stabilind şi uri nou record mondial.
ţie şi a angajamentelor luate, antrenea­ vîdcnţj’aţilor s-au făcut panouri, unde Owens, care a cîştigat cursele de 100 atleţi dintr-un număr dc 59 de ţări. Ei însă o medalie de aur obţinută de so­ mitru (canoe dublu-vitcză), echipa noa­ Dîn i:r-un număr de 150 probe,
ţia iui Emil, Dan 2, la aruncarea suli­
ză peste S00 dc salariaţi ai Uzinei de I»i2i» dc lună sînt popularizaţi cci căro­ şi 200 metri plat. precum şi săritura în au avut la dispoziţie un stadion mo­ stră s-a clasat pc locul al S-lca în cla­ U.R.S.S. cÎşimj.Mj 43. Ea s-a clasai pc
reparat utilaj minier din Petroşani. In ra li se înmînează drapelul de eviden­ lungime, fiind, de asemenea, membru al dern construit pe locul unei vechi a- ţei. samentul pc ţări alcătuit după numă­ locul T cu un tu tal de 103 mcd'.liî, ur­
uzina noastră, cei peste 800 de tovarăşi ţiat în întrecerea socialistă. Totodată, e- echipei câştigătoare a ştafetei 4x100 rene unde se desfăşurau curse de cîini. La Jocurile de la Helsinki, ţara noas­ rul medaliilor de aur. Romînia a mai mară dc S.U.A. cu 75 medalii (din caic
sînt antrenaţi în întrecerea socialistă pe videnţiaţit în întrecerea socialistă, echi­ metri. El a obţinut iu felul acesta pa­ Sportivii au fost găzduiţi în barăcile ar­ tră a obţinut pentru prima dată o me­ obţinut, dc asemenea, trei medalii dc 34 dc aur) şi Germani (echipa reuni­
bază dc angajamente individuale, pc bri­ pele, brigăzile şi secţiile, sînt populari­ tru medalii de aur. matei britanice, precum şi într-un nu­ dalie de aur prin trăgătorul Iosif Sîr- argint (boxerii Mlrcca Dobrescu şi Gh. tă) cu 42 medalii. Echipa noastră s-a
găzi şi echipe şi pe secţii. In prezent, zate la staţia de radioamplificare a uzi­ Romînia a participat cu o delegaţie măr de şcoli. bu la proba dc armă liberă calibru Negrea şî scrimora Olga Orban) şî cinci clasat pe locul al 10-lea, cu 3 medalii
avem antrenate în întrecere 33 echipe nei şî a oraşului unde se fac cunoscute destul de numeroasă (70 sportivi), în- Cele mai multe medalii de aur le-a redus 40 focuri-cuicat. Echipa noastră medalii de bronz (C. Dumitrcscu, box. de aur (Iolr.ndn Balaş — săritura !a
şi 15 brigăzi. Un rol important în obţi­ şi metodele dc muncă ale acestora. registrînd primul ei succes, o meda­ obţinut echipa Statelor Unite, în timp a mai cucerit o medalie de argint (Va- Fr. Horvatt — lupte, Gh. Lichiardopol înălţime femei. D. Fîrvuletcu — lupte
nerea rezultatelor şi generalizarea me­ Pentru îmbunătăţirea continuă a sis­ lie dc argint la călărie, prin locotenen­ ce echipa ţării gazdă s-a clasat abia pe sile Tiţă, box) şi două medalii dc bronz pistol-vitcză. Elena Leuştenn, gimnas­ clasice, î. Dum?crescu — talere), o me­
todelor înaintate de muncă îl are evi­ temului dc evidenţiere a întrecerii so­ tul Henri Rang. De asemenea, luptăto­ (Gh. Fiat, box şi Lichiardopol Gh. pis- tică la sol, echipa feminină de gimnas­
denţa întrecerii socialiste. cialiste comitetul sindicatului urmăreşte rul Iosif Tojer s-a clasat pe locul 5. locul al 12-lea, Dintre participanţi tol-vitcza). tică în clasamentul general), astfel jncît dalie de argint (Ion Cernea — lupte
In urma analizei făcute asupra desfă­ ca adunările grupelor sindicale să aibă s-au remarcat în mod deosebit atleta numărul total al medaliilor s-a ridicat clasice) şi şase medalii de bronz (Lia
şurării întrecerii socialiste de către co­ loc (a termenele stabilite, să se dezbată A XII si a Xlll-a Olimpiade olandeză Fanny Blankers-Koen, mamă a 13 13. In clasamentul general pc ţări, Manolîn — aruncarea discului, I. Mo-
mitetul sindicatului împreună cu condu­ problemele cele mai importante dc pro­ doi copii, care a ieşit învingătoare in A XVI-a Olimpiadă Romînia a ocupat locul 11. nea — box, I. Ţăran u — lupte, Leon
cerea administrativă, s-a reuşit să sc or­ ducţie, să se ia angajamente concrete. (1940 şi 1944 patru probe (100 şî 200 metri plat ; Datorită regulamentelor dc carantină Rotman — canoe-simplu, Măria Vicol
ganizeze şi să se îmbunătăţească acea­ Acelea sita urmărite apoi pînă la în­ (Melbourne, 1956) privind intrarea cailor străini pc pâ-
stă muncă. Astfel, s-au stabilit concret făptuirea lor. contramandate) 80 metri garduri, ştafeta 4x100 metri) mîntul australian, probele de călărie — floretă fete individual, echipa femi­
nină de gimnastică in clasamentul gi*
criteriile întrecerii socialiste individuale, IOAN BERTOTI înaintea deschiderii jocurilor de la şi atletul cehoslovac Emil Zatopek, câş­ 3.700 de atleţi din 71 de ţări s-au
intre echipe, brigăzi gi secţii, iar eviden- corespondent I Berlin, Comitetul Olimpic Internaţional tigătorul probei de 10.000 metri. adunat U 22 noiembrie 1956 Uj incinta nu s-au putut desfăşura în Australia, ncral).